5,069 matches
-
mijloacele folosite de ei nu sunt suficiente pentru a obține efectul dorit”. 73. Trebuie să ajutăm și nefericitul popor evreu Înainte de a încheia capitolul, să ne fie îngăduit să atingem problema ebraică, pe care evenimentele recente au scos-o la iveală. La 20 de secole de la dispersiunea lor, după ce a atins, odată cu Revoluția franceză, acea egalitate prestigioasă care i-a învoit să ajungă în prima linie, în ierarhia societății, poporul israelit a fost obiectul unei persecuții nemiloase, ucigașe, care intenționa să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
părere proprie privind învățământul din România după 1990 și, mai ales, după ce România a devenit membră a Uniunii Europene. Acum am mintea plină de sertare în care se înghesuie fapte, întâmplări, oameni, gânduri, idei... și cred că trebuie scoase la iveală, nu ies singure pentru a se așeza pe hârtie, tot așa cum felurile bune de mâncare nu ies, aburinde, din cărțile de bucate. Ideile și cugetările zăvorâte în mintea cuiva, oricâtă valoare ar depozita și oricât ar fi de inspirate, pier
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Toate acestea sunt acum aureolate de trecerea vremii. Puține sunt lucrurile de care nu vor să-și amintească. Chiar și dragostea ascunsă pe care Bohosievici, fost șef de cercetare la Întreprinderea Metalurgică, i-a purtat-o Veronicăi, iese acum la iveală. Pentru mine el era cel care făcea glume răutăcioase”, spune Veronica Rusen, fostă Dimitriu, puțin contrariată la auzul declarației. Amintirile sunt pe rând toate depănate. Un nume care le revine în minte mai ales lui Mișu și lui Strat este
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
să nu se facă în detrimentul financiar al altor facultăți. Chiar dacă aceste lucruri nu reprezintă noutăți, este de datoria noastră să aducem la cunoștința conducerii Universității că ele nu sunt de natură să aibă un rol stimulativ și pot scoate la iveală tensiuni latente, generate de discrepanțele între nivelurile de salarizare existente între o facultate și alta. Tocmai de aceea, aceasta comisie paritară poate să găsească acea formulă de exchilibru care să conducă la o împărțire echitabilă, în acord cu intenția CNFIS
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
că are un singur elev - augustul școlar a dovedit cunoștințe mai multe în toate obiectele de învățământ. Vorbește cumpătat, rar și sigur, și cu preciziune față de ultima literă rostită, dând răspunsuri în ziceri încheiate. Metodica bună a dascălului iese la iveală. A mai prezentat formarea a tot felul de figuri din hârtie colorată, făcute în combinație cu lecțiunile de matematică. Apoi desene, chiar libere după vase etc. și colorate, dovedind simț de observație. Iar la scrisul liber, toate literele atât de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de frână erau umezi. Sub impulsul momentului, apucă volanul, invită fata la o cursă de încercare și porni. Luînd-o spre nord, în direcția lacului Snagov, reuși să lungească călătoria, oprind adesea mașina sub pretextul că reglează frânele. Mihai scoase la iveală un pachet de țigări, care erau interzise în timpul instrucției școlare, și cei doi au fumat în timp ce discutau așa-zisele probleme din cauza cărora frânele mașinii au uneori de suferit. Tot timpul călătoriei nu și-a dezvăluit identitatea, căci îi plăcea să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pământul străvechi al satelor Bucovinei, mâinile harnice ale omului și mintea lui ascuțită, ingenioasă, talentul lui creator, i-au dat satului o altă înfățișare. La sfârșit de săptămână, în satele bucovinene se deschid capacele lăzilor de zestre, scoțându-se la iveală straiele tradiționale menite să cinstească pe omul care le îmbracă și să-i împodobească bucuria petrecerii zilei de sărbătoare. Bătrânii meșteri din Costișa, printre care domnul (zis) Verigă (Ion Covașă) au luat din grădina naturii căldura și armonia culorilor vegetale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Consatntin Brâncuși spunea: "Gândește-te că stejarul din fața ta este un bunic înțelept și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și iubitoare. Numai așa îl poți mulțumi". Mobilierul casei țărănești, lucrat în bardă, cuțitoaie și daltă scot la iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
viața lui când ucenicise la cioplitorul Tzamblakis, pentru care piatra nu avea nici o taină. Cioplise zi și noapte cu Înverșunare și cu dorința de a Învăța măiestria bătrânului grec. Dalta și ciocanul deveniseră prelungiri ale mâinilor lui Îndemânatice, scoțând la iveală flori somptuoase, animale ciudate, arabescuri ireale, ale căror secrete le cumpărase În tinerețea lui meșterul Tzamblakis de la un arab rătăcit În cetatea imperială. Începuse să simtă dulceața pietrei, la fel de suplă și lucioasă ca o catifea, da, Începuse să iubească pia
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
povestească totul. Aflase că eram la mânăstire și a venit Înainte de a-și da sfârșitul. Mi-a cerut să păstrez deocamdată taina, ca să nu-mi primejduiesc viața. Dar cândva, așa a spus, va trebui să iasă și această nelegiuire la iveală și atunci să vorbesc. Căci Dumnezeu descoperă până la urmă toate fărădelegile, ca să le pedepsească... Până astăzi am tăcut, dar acum a venit clipa când adevărul trebuie să iasă la lumină.... — Poți să ne arăți ieșirea din tunel? — Da, mărite stăpâne
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Mircea și Lică s-au repezit să țină de colțurile ziarului întrucât acesta era boțit și nu stătea perfect întins. Mama a scos din plasă trei pâini și le-a așezat pe ziar. Apoi, din aceeași plasă, a dat la iveală o bucată considerabilă de clisă, pe care a așezat-o lângă cele trei pâini. Din al doilea pachet a scos trei sticle cu apă minerală. Pe fundul plasei a găsit câteva lumânări și o cutie cu chibrituri. Cei din familia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
autorului ar fi cea dintre erudiție și intuiție, aceasta din urmă ținând nemijlocit de creație, de procesul de plăsmuire artistică sau (doar...) culturală, sau cultural-artistică, precum în cazul eseurilor considerate bine închegate, ca stil auctorial, încât să nu iasă la iveală tivurile, liniile de sudare, să zic. Concomitent, erudiția bine temperată, ca un suflu muzical, îți sugerează că autorul cunoaște mult mai multe în respectivul domeniu sau doar în linia unui subiect, a unei idei-axe, decât a pus în textul respectiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
le doresc, cu tot dragul, succese tuturor celor ce nu se vor opri atunci când și-au pus un proiect în gând. Vor veni și izbânzile. Mi-ai solicitat un poem? În timpul celor aproximativ opt ani de când scriu, am scos la iveală aproximativ 900 de sonete. Cum să mă opresc la unul dintre ele? Mi-e aproape imposibil să fac altceva decât să dau cu banul. Chiar și așa, până la urmă, este posibil să nu fiu mulțumit de alegere. Poate ar trebui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sinea mea, am fost critic la adresa lor. Indienii - cei mai umili! - era evident că voiau să lege noi prietenii, dar timiditatea lor a făcut ca la început să se simtă ceva mai stingheri. Calitățile native însă, au scos rapid la iveală sufletele lor alese, spiritele lor frumoase. Cu ce m-au mai impresionat indienii? Erau complet lipsiți de condiționări atunci când se apucau de lucru! Pentru ei nu avea nicio importanță unde îi prindea acțiunea: în pat, pe jos, pe scaun, pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în sfârșit, doamna Alina Mungiu-Pippidi este, cred, personalitatea cea mai nimerită din politologia românească pentru a răspunde exigențelor unui dialog despre istoria tranziției românești. Dacă autoritatea profesională e un motiv suficient, pe parcur‑ sul celor zece convorbiri au ieșit la iveală și altele. De exemplu, un fapt pe care-l ignorasem până atunci, că Doamna, în preajma Revoluției, avea vârsta pe care azi o are chiar tranziția noastră. Așa că aveam în personalitatea Domniei Sale sugestia conse‑ cințelor Revoluției asupra unei generații care s-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și care pentru unii e un erou, pentru alții e cel care a îngropat cazul. V.A. : E un personaj controversat. A.M.P. : Este foarte greu să spui că în 25 de ani cineva nu putea să scoată secretele la iveală. Cert este că există dovezi de cover‑up, cum se spune în englezește. Deci evi‑ dența că s-a îngropat dosarul din ’90 există. Am văzut asta. Am publicat-o la mine în ziar, când eram redac‑ tor-șef. Monica
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nu și noi, oamenii muncii ?“. Brusc mun‑ citorii au început să dea crezare gogoriței cu care îi îndoctrinase propaganda comunistă, cum că ei sunt clasa condu cătoare, că ei fac dictatura proletariatului. Atunci, o mulțime de fracturi au ieșit la iveală, foarte încurajate de Iliescu și ai lui, printre care asta, fractura dintre inte‑ lectuali și muncitori. În fapt, muncitorii au început să se teamă, că în cazul în care câștigă opoziția, ei vor avea de pierdut. Chit că în vechiul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ani după ce Convenția ajunsese la putere și nici atunci complet. Practic, la a doua venire a unei coaliții, tot cu complica‑ ții, tot cu compromisuri, ca și prima oară... Nu s-a făcut un efort suficient de a scoate la iveală o elită alternativă, să scoatem pe cei care țineau pozițiile strategice de putere de pe vremea comunismului. PĂrerea mea e că aici, în justiție, am pierdut mai rău decât în reforma economică. Deja, pe vremea lui Isărescu, în anul 2000, economia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sau cu apropiații ei. Sorin Blejnar, să nu uităm, directorul Fiscului, a fost demascat de Antena 3... Lumea nu-și dă seama, dar una din forțele Antenei 3 este că o parte din lucrurile pe care le-a dat la iveală erau adevărate ; nimeni nu crește în audiență dacă dă numai propagandă, că ar contrazice experiența reală a oamenilor. Ei au trăit din atacuri contra regimului BĂsescu, din care unele au fost justificate. În aceste lucruri adevărate postul a ambalat o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aparține lui Pavel Dăscălescu, un entuziast amic al Angliei. În „Cuvânt introductiv” la revistă, redacția afirmă „că scopul ei nu este nici politic, nici social, nici de polemică, ci pur cultural și educativ”. De a alunga ignoranța, a scoate la iveală comorile literaturii engleze, de a căuta și găsi modele de viață, „Scopul acestei reviste nu este numai difuzarea culturii engleze; ea are și un rost național, căci în acest colț al țării, unde suntem copleșiți de străini și unde nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
recenzia volumului „Opera lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu. * În descendența Buletinului „Mihai Eminescu” (1930-1944) apar la București, în perioada 19721983, Caietele „Mihai Eminescu” sub conducerea și realizarea lui Marin Bucur, în Editura Eminescu. Sunt o continuare a scoaterii la iveală a materialelor legate de viața și activitatea marelui nostru poet național. O continuare a Buletinului „Mihai Eminescu” (1930-1944) este și „Revista Mihai Eminescu”, revistă editată de Ministerul Culturii și Cultelor din Moldova, Liga Culturală română și Liga Culturală pentru Unitatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se deschide cu o serie de idei din manuscriptele Eminescu adunate de regretatul G. Bogdan Duică. Dl. G.T. Kirileanu își publică cuvântarea rostită la radio București „Manuscrisele lui Eminescu” despre care face un scurt istoric și din care dă la iveală probe de poezie necunoscută sau mai puțin cunoscută. Mai departe, se dau fragmente din studiile „Pământul nostru în poezia lui Eminescu” de At. C. Bălăcescu și „Eminescu” de Ion Paul, în care se vorbește despre acela care a fost prietenul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
urs, elev” - scrisă de prietenul nostru N. Mateescu, și apoi, subtitlul: „2 reviste de folklor” zice: „Tudor Pamfile” din Dorohoi și „Comoara satelor” din Blaj. Ambele au împlinit trei ani de existență și merită sprijinul colegilor noștri, căci dau la iveală comorile de gândire și simțire artistică, precum și diferitele datini și credințe ale țăranului nostru. Cea mai bună propagandă pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de doctorat de stat în istoria religiilor sub conducerea unui maestru ca Michel Meslin, prieten personal al lui Eliade și deopotrivă conducător de teză al lui Ioan Petru Culianu.) Din corespondența dintre Wikander și Eliade cu greu pot ieși la iveală descoperiri de acest gen care să ne modifice viziunea asupra temelor esențiale ale istoriei intelectuale din secolul abia încheiat. Poate că asta se datorează și faptului că cei doi nu au polemizat niciodată (Polemos, cum spune Heraclit, este „părintele tuturor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a comanda. La masă cu el, Vișoiu discuta afaceri. Cristi închide ochii. Mai cântă-ne melodia noastră o dată, domnișorule Cristian. Vorbește-ne despre dragoste și despre amor și despre vinuri și libertate. Intră în inimile noastre și scoate-le la iveală sufletele calde, pentru ultima oară. Spune-le că, deși timpul nostru s-a scurs, atât cât a fost, domnișorule Cristian, spune-le că ne-am distrat al naibii de bine ! — Arată-le vocea ta caldă, Cristi, ridică taică- su paharul de vin
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]