5,217 matches
-
și structurile care fuseseră create pentru a le materializa. Această evoluție sugerează că guvernele întâmpină dificultăți serioase în a se asigura că structurile total noi capătă rădăcini reale. O înțelegere mai bună a dinamicii impunerii, precum și a construirii și erodării legitimității este așadar esențială. Apariția și dezvoltarea structurilor Mult mai importantă este problema împrejurărilor apariției și dezvoltării structurilor. Noi structuri sunt alcătuite în fiecare zi, iar cele vechi sunt și ele modificate într-un anumit grad. În toate sistemele politice există
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
treptat. Rata de creștere și de decădere a structurilor nu este cunoscută: tot ce știm este că mișcarea este relativ lentă și că nu poate fi accelerată cu ușurință. Examinarea dezvoltării structurilor va duce la o mai bună înțelegere a legitimității, din moment ce viața instituțiilor furnizează o istorie a sprijinului de care se bucură. O mai bună înțelegere a dezvoltării fiecărei structuri individuale va crea la rândul său o perspectivă mai clară asupra vieții sistemelor politice. Acesta este tipul de problemă de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a descoperi un model general al sistemului politic. Ce nu era îndeajuns de apreciat la vremea respectivă era faptul că deplasarea cu ușurință de la un cadru descriptiv larg la analize cu adevărat cauzale era imposibilă fără o înțelegere a dinamicii legitimității, a construirii instituțiilor și a schimbării normative. Conștientizarea faptului că aceste probleme sunt condițiile esențiale construirii unei teorii sistematice a dus la o schimbare a direcției spre scopuri mai puțin ambițioase și spre o mai mare concentrare asupra analizelor de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
regulilor sau implementarea acestora. Cunoaștem punctul în care partidele nu mai au nevoie de sprijin din partea unui grup larg și în care putem spune că sunt pe cale de a deveni legitime, deși încă se ignoră posibilul declin ulterior al acestei legitimități. Avem suficiente informații privind sistemele de partide și caracteristicile acestora, dar și în privința efectului acestora asupra vieții guvernamentale (Downs, 1957). Modul în care partidele sunt inserate în sistemele politice este acum recunoscut: trebuie să înțelegem mai bine însă de ce această
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
înainte păreau prea complexe pentru a fi studiate. Analizele de anvergură medie pot oferi o bază pentru dezvoltarea studiului comparativ al guvernării, în ciuda faptului că încă nu dispunem de o teorie generală a relației dintre norme, structuri și comportament, a legitimității și a dezvoltării instituționale. În ultimele decenii ale secolului XX, evoluția studiului comparativ al guvernării a arătat că progresul depinde în mod esențial de o analiză sistematică a fiecărui tip de instituție guverne și foruri legislative, forțe armate și birocrații
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
guvernării a arătat că progresul depinde în mod esențial de o analiză sistematică a fiecărui tip de instituție guverne și foruri legislative, forțe armate și birocrații, partide și grupuri înainte ca o teorie să se poată dezvolta în domenii precum legitimitatea și instituționalizarea. Privire de ansamblu Studiul comparativ al guvernării ajunsese să se preocupe aproape exclusiv de structurile constituționale înainte de efortul din anii '60 în vederea dezvoltării modelelor generale. Elaborarea modelelor generale s-a dovedit a fi totuși prematură, deoarece chestiuni fundamentale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Chicago, Ill.: Chicago University Press. M. Weber, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism (1976) London: Allen and Unwin. P. Winch, The Idea of a Social Science (1958) London: Routledge and Kegan Paul. Bazele sistemelor politice, dezvoltare politică și legitimitate C. Ake, A Theory of Political Integration (1967) Homewood, Ill.: Dorsey Press. R.A. Alford, Party and Society (1963) New York, NY: Rand McNally. G.A. Almond și S. Verba, The Civic Culture (1963) Princeton, NJ: Princeton University Press. G.A. Almond
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
40, 123, 125, 135, 389 dezvoltare economică și consens, 70-71 și dezvoltare politică, 91 și facționalism, 92-97, 103 dezvoltare socio-economică, și comunicare, 128-129, 134 și cultură, 103-104 și dictatură, 82-84 și eficiență, 66-68 și intervenție militară, 332-333, 335-336, 339 și legitimitate, 82-84 și partide politice, 157 și sisteme politice, 91-97 și stat administrativ, 325-326 D'Hondt, 195, 196 Dicey, 350, 351 diferențiere, 66, 67, 379 Dinan, D., 254 Disraeli, 158 districte electorale, 194, 196, 199 și delimitarea abuzivă, 197 districte uninominale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cetățenii, 377-383 și legislative, 258-261 și luarea deciziilor, 276, 278, 283-286 și partide politice, 280-283, 287 Grecia, 50, 159, 179, 185, 231, 253, 295, 329, 338 Greenstein, F.I., 101, 304, 309 Griffith, J.A.G., 352, 357, 362 grupuri, conducătorii, 112-113 legitimitatea, 76, 86, 111-113, 119, 382 multiplicarea, 379, 382 și articularea cererilor, 35, 107, 111-112, 114-115, 382 și instituții, 34-37 și neocorporatism, 110 și partide politice, 152-156, 218-220 și scopuri, 111, 112, 118-119 și sisteme politice, 29-40, 41-42, 48, 54, 107-122
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
legislative (foruri), activitățile, 267-270 componența, 262, 265-266 declinul, 259 dimensiunea, 263 dizolvarea, 263-264 influența, 270-273 și adjudecarea regulilor, 345, 353, 355 și comisiile, 76, 267-268 și guvernele, 258-261 și legiferarea, 260-261 și luarea deciziilor, 258-259, 263-264 și reprezentarea, 257-274, 267-268 legitimitate, a regimului, 79-80, 258 intensitatea, 77-78 și birocrație, 323-324, 325, 339 și coerciție, 75-76 și conducere, 249, 302-303 și dezvoltarea socioeconomică, 81, 82 și grupuri, 79-81, 86, 112-114, 119 și integrare politică, 80-84 și legalitate, 75 și partide politice, 142-147
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de partide (politice) partide politice, aspecte externe, 152-156 definiția, 141 extensia, 150-151 funcțiile, 142 importanța, 139 ponderea, 149-150 structura internă, 150-152 și conducere, 156-159 și conflicte, 140 și dezvoltarea socio-economică, 157 și grupuri, 141-147, 155, 218 și ideologie, 147-149 și legitimitate, 143-147, 152-154 și luarea deciziilor la nivel național, 215-216 și mandat, 377, 384-385 și mobilizare, 217, 384-386 și recrutare, 142, 214-216 partide tradiționale în lumea a treia, 148-149 Patterson S.C., 161, 269, 274 Pedersen, M., 178 personalizare, 150, 157-158 vezi
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
184 Somalia, 185, 341 Spania, și centralizarea, 241-242, 251 și conducerea personalizată, 159 și dictatura, 64, 85 și facționalismul, 98 și forțele armate, 329 și partidele politice, 166, 177, 185, 218 și regimul liberal-democratic, 50 și Uniunea Europeană, 253 sprijin, vezi legitimitate Sri Lanka, 82, 97, 98, 182, 183, 185, 302, 303, 340 stabilitate, și dezvoltare, 93, 97 și guvernări militare, 341 și instituționalizare, 65 și partide politice, 210-214 și sistem de partide, 210-214 și stat tehnocratic, 321, 325 Staël, Doamna de, 96
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și Estonia) și 2007 (România și Bulgaria) (n. trad.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GUVERNAREA COMPARATĂ Prefață 6 1 Cuprins STRUCTURĂ GENERALĂ ȘI CONCEPTE Importanța și sfera de cuprindere a studiului comparativ al guvernării Sisteme politice și rolul instituțiilor Tipuri de sistem politic Dezvoltarea politică Legitimitate, integrare și coerciție SOCIETATEA ȘI GUVERNAREA Bazele sociale ale sistemelor politice Grupurile și sistemele politice Comunicarea politică și mijloacele de comunicare PARTIDELE POLITICE ȘI ALEGERILE Partidele politice origini, natură și structură Sistemele de partide Sistemele de partide Partidele, alegerile și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
considerate sacre și de neatins; în sfârșit, trebuia să ceară lumii să se schimbe radical și să recunoască autoritatea pe care un Răstignit dezonorat i-a delegat-o unui mic grup de pescari necunoscuți. Apostolii au crezut fără șovăire în legitimitatea mandatului lor; au crezut în aceasta ajungând să-I dea mărturie [lui Isus] cu jertfa vieții lor; au crezut în certitudinea victoriei finale pentru că « Aceasta este victoria - spuneau ei - care a învins lumea: credința noastră» (1In 5,4). Și așa
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
realitate, chiar dacă neintenționat, prin a se înscrie într-un front unic cu forțele capitalismului, dușmănit în egală măsură de clasele muncitoare. Biserica, după cum se știe, s-a pronunțat categoric atât împotriva capitalismului, cât și împotriva socialismului ori a comunismului, susținând legitimitatea proprietății private, dar cu rol social, apărând maxima subdiviziune a aceleiași proprietăți pentru integrarea demnității omului și a consolidării familiei acestuia. Din nefericire, învățăturile luminoase ale Bisericii nu s-au bucurat de aceeași răspândire orală și practică pe care o
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ignora - unde Pontiful reclamă deschis: 1. demnitatea personalității umane în fața invadării sufocante a puterii de stat; 2. dreptul fiecărei națiuni, oricât de mică, la libertate și independență; 3. necesitatea unei distribuiri echitabile între popoare a bunurilor dăruite de Creator; 4. legitimitatea aspirațiilor clasei muncitoare pentru o sistematizare economică, care să consimtă pe cât posibil tuturor o anumită proprietate; 5. urgența unei înțelegeri concrete între națiuni pentru rezolvarea posibilelor neînțelegeri, conform dreptului, fără a se recurge la forță; 6. conformitatea formelor de guvern
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Visul de aur al românilor de a trăi împreună, în România Mare, a fost înfăptuit. Unele reacții negative la actul Unirii, provenite din sfera unor țări europene, nu au putut împiedica la 28 octombrie 1920 prin Tratatul de la Paris, recunoașterea legitimității Unirii Basarabiei cu România, iar la 1 iulie 1933 și Statele Unite recunoșteau, de jure și de facto, dreptul României asupra Basarabiei. Cu toate că în anii 1929-1933, România a trecut printr-o recesiune economică, ca urmare a crizei economice mondiale, peste care
REFUGIUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA, BUCOVINA DE NORD ŞI ŢINUTUL HERŢA (EVOCARE ISTORICĂ). In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1660]
-
cu rezul‑ tatul pe care îl știm. Dar, în același timp, a fost o mare mișcare populară, o mare rebeliune populară, care nu era conștientă de aceste aranjamente din culise. Și această mare rebeliune populară a născut nevoia spontană de legitimitate care a instaurat, de fapt, democrația româ‑ nească. Din asta s-a născut, datorită acestor oameni care au ieșit în stradă și l-au obligat pe Ceaușescu să iasă din Istorie a început tranziția românească spre democrație. V.A. : Citind
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
prejma lui și n-au făcut nimic cât timp Ceaușescu era la putere, pe de o parte, și cu foștii deținuți politici, cel puțin, pe de altă parte. A.M.P. : Exact. Cu șefii Partidului, dacă ar mai fi avut vreo legitimitate. Dar, la noi, regimul s-a dizolvat instan‑ taneu. Mai erau cei din Comitetul Executiv Central, care, până la urmă, au și fost condamnați. Sunt singurii care au fost condamnați în ’90. Această dizolvare instantanee a Parti dului Comunist a fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
s-au înclinat și câțiva din foștii comuniști au reușit să preia puterea în acele câteva săptămâni, culminând cu această idee extraor‑ dinară de a transforma structurile inventate ad-hoc la fuga Ceaușeștilor într-un partid cu care să capete și legitimitate populară în mai ’90. V.A. : La începutul lunii ianuarie, l-am întâlnit pe dom‑ nul Paul Anghel strângând semnături pentru o dictatură militară. A.M.P. : Nu am știut asta. V.A. : Nu știu ce viitor ar fi avut România sub o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
picioare. A.M.P. : Și toate aceste intervenții ale lui au contribuit extraordinar de mult. V.A. : Deși opoziția a fost foarte supărată pe el când a venit în țară și s-a întâlnit cu Iliescu, pentru că îi confe‑ rea acestuia legitimitate internațională. A.M.P. : Legitimitatea lui Iliescu i-o dăduseră cele două treimi care votaseră cu el. Asta opoziția n-a înțeles nici‑ odată. Mitterrand a făcut tot ce a putut, adică a scos opoziția de prin pușcării. Eu am plecat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
toate aceste intervenții ale lui au contribuit extraordinar de mult. V.A. : Deși opoziția a fost foarte supărată pe el când a venit în țară și s-a întâlnit cu Iliescu, pentru că îi confe‑ rea acestuia legitimitate internațională. A.M.P. : Legitimitatea lui Iliescu i-o dăduseră cele două treimi care votaseră cu el. Asta opoziția n-a înțeles nici‑ odată. Mitterrand a făcut tot ce a putut, adică a scos opoziția de prin pușcării. Eu am plecat în străinătate în luna
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Die Religionen des alten Irans, Leipzig, 1938), redactarea Avestei în perioada sasanidă, cca 500-600 d.Hr., chiar dacă multe pasaje ale acesteia (YaÍt) pot fi datate prin conținutul lor cu multe secole înainte. În funcție de datarea acestui gest inaugural, Wikander judecă și legitimitatea zoroastrismului ca religie - nu se poate vorbi despre zoroastrism ca religie autonomă și constituită decât pornind de la data acestui act inclusiv instituțional. Și această problematică ilustrează departajarea particulară a lui Wikander față de concepțiile Religionsgeschichtliche Schule. XXVItc "XXVI" 1. Vezi supra
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai presus de puterea militară sau administrativă. Prin asta, afirmau ei, erau superiori celorlalți potentați contemporani și, În general, oricărui fel de potentat. Și o și credeau, mai ales În prima fază a obținerii puterii, În primii ani „revoluționari”, când legitimitatea lor nu se baza pe votul liber exprimat, ci pe „credința” În idealul clasei lor, cea mai Înaintată din istorie și care voia și trebuia - era timpul, spuneau ei, bătând cu pumnul În masă! - să creeze „o altă lume”. O
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sub stăpâniri străine, ardelenii, basarabenii și bucovinenii, ci pentru toți Românii, acea Înghețare a pulsațiilor și sentimentelor, necazurilor, vitregiilor, ca și a izbânzilor În litera scrisă, ceea ce numim Cultură și care dă nu numai identitate, dar și rezistență, stabilitate și legitimitate unei populații! Care Îi dă dreptul de a stăpâni nu numai un tertitoriu, dar și de a avea istorie. Când am ajuns În ziua de 15 martie ’90 la București cu mașina, aproape nu găseam un loc unde să parchez
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]