4,792 matches
-
prima vilă cu regim de hotel, vila Albatros, ca între 1936-1938 să se construiască primul hotel - „Grand Hotel Rex”. După al Doilea Război Mondial, stațiunea Mamaia începe, treptat, să capete înfățișarea de astăzi, rămânând mereu cea mai mare stațiune de pe litoral. Fiind principalul oraș și port, Constanța este considerată în mod tradițional capitală a Dobrogei și metropolă a litoralului românesc, atât pe planul demografic, cât și economic și cultural. Pe planul administrativ este reședința județului Constanța iar pe planul economic, este
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Rex”. După al Doilea Război Mondial, stațiunea Mamaia începe, treptat, să capete înfățișarea de astăzi, rămânând mereu cea mai mare stațiune de pe litoral. Fiind principalul oraș și port, Constanța este considerată în mod tradițional capitală a Dobrogei și metropolă a litoralului românesc, atât pe planul demografic, cât și economic și cultural. Pe planul administrativ este reședința județului Constanța iar pe planul economic, este cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Pe lângă principalul port al României, Constanța dispune de un
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
câteve sute de metri de mare, numărul construcțiilor înmulțindu-se între centru și faleză. Pe lângă stația de cale ferată, Tuzla are în vecinatătea ei și un aerodrom pe care sunt organizate anual diverse mitinguri. A doua stațiune ca mărime de pe Litoral în ceea ce privește numărul de locuri, după Mamaia, este situată pe o faleză înaltă de 30 m, pe porțiunea de uscat dintre Techirghiol și Mare. Are o plajă cu o lungime de circa 3 km, atingând în partea de sud o lărgime
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
apelor lacului cu aspect vărgat ("techir"). Spre sfârșitul secolului XIX se fac primele analize ale apei lacului și ale nămolului de Techirghiol și se amenajează primele stabilimente balneare. În 1899 stațiunea este declarată stațiune balneară. Techirghiol este singura stațiune de pe litoral profilată exclusiv pe tratament balnear, pentru afecțiuni reumatismale și ginecologice. Ca obiectiv de interes istoric se remarcă Monumentul Eroilor, înălțat la 1931 (sculptor D. Mățăoanu) și Biserica de lemn construită în județul Mureș, strămutată la 1921 de către Carol al II
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Sylva”, iar până în 1962 „Vasile Roaită”. La inițiativa proprietarului Movilă sunt construite două mari hoteluri, „Parc” și „Băi”, iar între 1903-1913 circa 50 de vile și stabilimente hoteliere și balneare. În peroada interbelică este cosiderată cea mai luxoasă stațiune a litoralului, fiind cea mai căutată de turiști. În 1927 Eforie Sud devine independentă de comuna Tuzla, de care fusese până atunci pendinte, fiind recunoscută stațiune balneară în 1928 și devenind oraș în 1929. Actualmente, îmreună cu Eforie Nord, din punct de
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
numeroase manifestări cultural-artistice și sportive. Aceste stațiuni, administrativ cartiere ale Mangaliei, nu sunt localități, fiind închise și nelocuite iarna ; ele au fost construite în anii 1967-1973, și sunt în număr de șase : „Olimp” este prima dintre cele șase stațiuni ale litoralului, cuprinse între lacul Tatlageac și Mangalia, pe o distanță de 18 km, șirag de stațiuni cunoscute de geografi ca „zona Comorova” iar de administrație sub numele de „Mangalia-Nord”. În zona unde se afla pădurea Comorova și mlaștina Comorova, între 1967-1973
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
țărm dantelat, cu numeroase diguri longitudinale, transversale sau în formă de Y ce protejează plaja de forța de eroziune a valurilor și contribuind la lărgirea plajelor prin depunerile de nisip. Climatul este mai blând decât al stațiunilor aflate spre nordul litoralului. Plaja stațiunii „Olimp” se întinde pe circa 500 m și este protejată de trei diguri spre care coboară scările hotelurilor „Panoramic”, „Amfiteatru” și „Belvedere”. „Neptun” este o grădină a litoralului, situat în fosta pădure Comorova, între „Olimp” și „Jupiter”, beneficiind
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Climatul este mai blând decât al stațiunilor aflate spre nordul litoralului. Plaja stațiunii „Olimp” se întinde pe circa 500 m și este protejată de trei diguri spre care coboară scările hotelurilor „Panoramic”, „Amfiteatru” și „Belvedere”. „Neptun” este o grădină a litoralului, situat în fosta pădure Comorova, între „Olimp” și „Jupiter”, beneficiind de răcoarea pădurii și a celor două lacuri cu apă dulce, amenajate pe fostul liman mlăștinos. Plaja stațiunii „Neptun” este în parte comună cu plaja stațiunii Jupiter și este cordonul
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Neptun, ridicate pe malul fostei mlaștini. Astăzi stațiunea este un adevărat oraș, având și blocuri de locuit. Restaurantul „Calul Bălan” și „Popasul Căprioarei”, aflat în pădurea Comorovei, nu merită ocolite de nici un turist, oricât de scurt ar avea sejurul pe litoral. „Jupiter” intră în circuitul turistic în iulie 1968, primele hoteluri fiind „Atlas” și „Olimp”, împreună cu primele căsuțe ale „Satului de Vacanță Zodiac”, unitatea etalon fiind complexul „Paradis”. „Aurora” este cea mai mică stațiune din salba de stațiuni de la Comorova. Plaja
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
la sud de capul Aurora care o desparte de stațiunea „Aurora” ; ca și celelalte stațiuni estivale din Comorova, nu are populație stabilă, fiind pustie iarna, cu excepția câtorva paznici și agenți de întreținere. „Saturn” este cea mai sudică stațiune sezonieră a litoralului, în prelungirea nordică a orașului Mangalia. Are 21 de izvoare mezotermale sulfuroase care dăruiesc stațiunea cu o eficiență curativă deosebită. Valoarea terapeutică a nămolului extras din mlaștina alimentată de aceste izvoare - mlaștina „Hergheliei Mangalia” - este de trei ori mai mare
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
un sat situat pe malul mării, la sud de municipiul Mangalia și de lacul cu același nume. Lacul Mangalia a fost inițial liman fluvio-marin și s-a transformat într-un golf prin tăierea, în 1979, a grindului de nisip (cordon litoral) ce îl separa de mare. Are o suprafață de 260 ha și a fost separat în partea interioară în două lacuri: Limanu și Hagieni. Satul a fost înființat în 1887 de către Mihail Kogălniceanu, prin aducerea câtorva familii de ruși scopiți
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Divizia de Gardă, Divizia de Grăniceri și Divizia 21 Infanterie) către Tighina. Corpul 11 (Brigăzile 1 și 2 Fortificații) rămânea pe poziții defensive. În Deltă, Corpul 2 (Diviziile 9 și 10 Infanterie) trebuia să forțeze traversarea Dunării și să curețe litoralul până la Limanul Nistrului. În fine, Armată a 3-a a primit comandă operativă a Corpului de Munte (Brigadă 8 Cavalerie, Brigăzile 1, 2 și 4 Munte și Divizia 7 Infanterie) și avea misiunea să ocupe nordul Bucovinei.
Operațiunea München () [Corola-website/Science/313420_a_314749]
-
Zona maritimă este o formațiune geografică ce face parte din Podișul Dobrogei de Sud, situată pe teritoriul județului Constanța și mărginită la răsărit de litoralul mării Negre. Zona Maritimă este reprezentată de terasele de abraziune marină și de eroziune desfașurate între limita de nord a județului și granița cu Bulgaria. Dintre cercetătorii care au studiat Zona Maritimă a Dobrogei, amintim pe Vintilă Mihăilescu (1966), care
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
între limita de nord a județului și granița cu Bulgaria. Dintre cercetătorii care au studiat Zona Maritimă a Dobrogei, amintim pe Vintilă Mihăilescu (1966), care distinge mai multe sectoare: Prispa Hamangia (Podișul Casimcei), Prispa Fântânele (SE podișului Casimcei) și Podișul Litoralului (între Lacul Tașaul și granița de stat cu Bulgaria). Partea nordică - corespunzătoare celor două prispe, are o lățime cuprinsă între 5-8 km și 15 km în nord și peste 20 km în zona Tariverde - Chituc. La contactul cu podișul Casimcei
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori de eroziune. Aceste terase sunt acoperite de o cuvertură de depozite de loess. Partea sudică- corespunzătoare Podișului Litoralului - este delimitată spre vest de altitudinile cuprinse între 85 -100m, unde se face trecerea spre podișul Dobrogei de Sud (Medgidiei și [[podișul Topraisar|Topraisarului). Lățimea acestui sector este cuprinsă între 10-12 km. Zona litorală este marcată de mai multe trepte
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
Activitatea ei s-a desfășurat la Constanța începând din anul 1924 când a fost aprobată funcționarea ei. "S.T.C." a fost înființată din inițiativa unor ingineri și tehnicieni constănțeni. Aceștia au susținut ideea că atâta timp cât România deține o fâșie importantă de litoral este necesar să aibă și o hidroaviație proprie, care să supravegheze apele teritoriale din aer. În anul 1924 "S.T.C." a primit aprobarea de funcționare de la Ministerul Aerului și Marinei precum și o comandă de patru hidroavioane. Hidroavionul prototip pentru această comandă
Societatea de tranSport Constanța () [Corola-website/Science/313891_a_315220]
-
său de deputat pentru a ajuta o mulțime de oameni. După o altă prezența la Moscova, în 1957, i s-a deschis drumul peste hotare. A fost în turnee în Germania Democrată, la Praga, Montreal, Tirana. A ajuns și pe litoralul Oceanului Indian. Aflându-se peste hotare, vizita muzee, monumente de istorie și cultură, în mod special, magazine cu flori. La unul din concertele Tamarei Ciobanu în România a asistat și Mihail Sadoveanu. În timp ce aceasta evolua pe scenă, scriitorul și-a sprijinit
Tamara Ciobanu () [Corola-website/Science/314947_a_316276]
-
reabilitare și reinserție sociala pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum și pentru alte persoane aflate în dificultate, în condițiile legii. ... (2) Impozitul pe clădiri și impozitul pe terenurile acestora se reduc cu 50% pentru acele imobile situate pe litoralul Mării Negre deținute de persoane juridice și care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice pe o durată de minimum 6 luni în cursul unui an calendaristic. ... ----------- Alin. (2) al art. 285 a fost modificat de pct. 16 al art. I
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Panagiotis Karatzas i-au respins din fața fortăreței. Yannis Makriyannis, care se ascundea în oraș, își amintește scena în memoriile sale: "„Două zile mai târziu au izbucnit schimburi de focuri în Patras. Turcii au asediat fortăreața, iar romeii (grecii) au cucerit litoralul.”" Până spre sfârșitul lunii martie, grecii controlau practic toate zonele rurale, în timp ce turcii erau constrânși să se apere în fortărețe, precum cele din Patras, Rio, Acrocorinth, Monemvasia, Nafplion și cea din capitala provincială Tripolitsa, unde pe lângă soldații turci se refugiaseră
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
Stănculescu, Mircea Vintilă, Vasile Șeicaru, Ștefan Hrușcă ș.a. În București, majoritatea spectacolelor se țineau în cluburi, pe scenele de la Teatrul „Constantin Tănase” și Teatrul Mic, ori în cadrul unor gale rock organizate la Sala Polivalentă. Acestora li se adăugau concertele de pe litoral din perioada verii, dar și turneele prin toată țara. La începutul lui 1986, formula Companiei de Sunet devenise următoarea: Vali Sterian, Adrian Ilie, Doru Istudor și Jerry Schwartz (bas, înlocuitorul lui Mihai Teleagă la sfârșitul lui ’85). În această componență
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
martie-aprilie ’86 trei piese în studioul muzical al Televiziunii Române: „Fericire”, „Zori de zi” (compuse de Sterian și editate oficial pe un disc abia în 2000) și „Speranțe vii” (compoziție a lui Adrian Ilie, needitată oficial). După sezonul estival, petrecut pe litoral în stațiunea Venus, Adrian Ilie și Doru „M.S.” părăsesc Compania de Sunet, încheind astfel colaborarea cu Vali Sterian. În septembrie 1986 cei doi muzicieni refac Voltaj, împreună cu trei foști membri ai grupului Quartz: Amedeo Bolohoi (chitară), Dan Mateescu (bas) și
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
Manuel Savu. În noiembrie ’87, Voltaj cântă pe scena Festivalului „Rock, Folk, Jazz” de la Craiova. În ianuarie ’88, apar noi schimbări de componență, fiind aduși Doru Borobeică (bas) și Eugen Sălceanu „Brebu” (clape) de la Iris. În vara lui 1988 pe litoral ajung să existe nu mai puțin de trei formații cu titulatura Voltaj. Doru „M.S.” concertează tot sezonul estival cu Voltaj-ul de Neptun, la restaurantul „Marea Neagră”, alături de Cristi Marinescu și Virgil Ianca (chitare), Cristian Ioniță „Zăpadă” (vocal) și Laurențiu Cristea
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
sunt o familie de păsări cu peste 80 de specii cu o largă răspândire, lipsind numai în regiunile polare. Ele fac parte din ordinul taxonomic Apodiformes și sunt întâlnite cel mai frecvent în regiunile tropicale. Drepnelele trăiesc de la regiunile de litoral până la limita zăpezilor eterne, unele specii s-au adaptat la viața în orașe. Păsările au aspectul unor rândunele, dar au arpile mai lungi în formă de seceră. Corpul are o formă perfect aerodinamică ca o adaptare la un zbor rapid
Apodidae () [Corola-website/Science/320455_a_321784]
-
d-lui Dan Gârleanu, Secretarul General al F.R.V. de pe-atunci, au avut loc În 1994, la Eforie Nord. În 1995, d-l Constantin Steriade preia funcția de președinte al Comisiei Naționale de volei pe plajă și organizează turnee pe litoralul românesc, debutând pe data de 1 mai la Olimp. În 1996, an în care voleiul pe plajă dobândește statut olimpic, acest sport cunoaște o amplă dezvoltare în România, extinzându-se în orașe precum: București, Iași, Timișoara, Satu Mare, Oradea, Slatina, Eforie
Volei de plajă () [Corola-website/Science/320497_a_321826]
-
18 ani, în anul 1990, în trupa Apropo, pe vremea respectivă cântând la pian, și abia mai târziu remarcându-se vocal. Prima sa apariție televizată a avut loc în vara anului 1993, în producția TVR "Concurs de seducție", realizată pe litoral, la Costinești. Concurând cu alți doi tineri, Brenciu a câștigat întâietarea pentru favorurile Marinei Scupra. El a mai fost jurat la Vocea României până în sezonul 3, moment în care s-a alăturat juriului X Factor, rămânând din sezonul 4 pânp
X Factor (România) () [Corola-website/Science/322907_a_324236]