4,819 matches
-
cooperării internaționale, în special între țările din Europa de Est și Europa Centrală. Scriind pentru revista" Familia" în 1935, la 17 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România și la 15 ani după Tratatul de la Trianon, Sadoveanu i s-a alăturat autorului maghiar Gyula Illyés pledând pentru relații bune între cele două țări vecine. Cum menționa și Crohmălniceanu, deși romanele interbelice ale lui Sadoveanu pot descrie atât conflicte între formațiuni politice și neînțelegeri benigne, au rol în cele din urmă de a descuraja
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universală, specificând, uneori, data lecturilor (25 aprilie, 2, 3, 7, 8 și 16 mai, 1, 2 iulie). Între scriitorii excerptați au fost clasici francezi, ruși, germani, italieni, englezi, maghiari. Li s-au adăugat câteva proiecte de literatură dramatică: "Vetélytársak - Örveny" ("Rivalii" - "Vâltoarea"); "Valkó föhadnagy" ("Locotenentul Valkó"); "Gigi" ("Ghighi"), ultimul cu personaje inspirate din viața "intelighenței" năsăudene. La Budapesta și Gyula a scris și transcris cinci povestiri, în limba maghiară
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
a ținut să o prefațeze astfel: După detenția din închisoarea Văcărești, este transferat la închisoarea din Gyula, Imperiul Austro-Ungar. Aici scrie "Golanii" și începe să traducă volumul de povestiri "Lelki kalandok" ("Aventuri spirituale"), apărut la Budapesta, 1908 sub semnătura scriitorului maghiar Szini Gyula. Autorul îi era prieten și - după mărturisiri datând din acele zile (epistola lui Rebreanu către Mihail Dragomirescu, la 7 august 1910) - împreună ar fi scris mai multe lucrări ("pe când eram la Pesta"). Câteva titluri din volum, îndeosebi din
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
o populație de locuitori (2011), Mișcolț este al treilea cel mai mare oraș din Ungaria (primele două sunt Budapesta și Debrețin). De-a lungul războiului de independență din secolul XVIII împotriva Imperiului Habsburgic, Prințul Francisc Rákóczi al II-lea, conducătorul maghiarilor, și-a mutat sediul la Mișcolț. Forțele imperiale au ars orașul în 1707. Patru ani mai târziu, jumătate din populația orașului a fost victima epidemiei holerice. Mișcolțul și-a revenit rapid și a început o nouă era a prosperității. În
Miskolc () [Corola-website/Science/297720_a_299049]
-
scrie în 1554 că românii „se numesc pe limba lor romini după romani, iar pe limba noastră (poloneză) sunt numiți valahi, după italieni”, în timp ce primatul și diplomatul ungar Anton Verancsics scrie în 1570 că „românii se numesc romani”, iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii românești ca: „"Sie noi sentem Rumeni"” și „"Noi sentem di sange Rumena"”. Cel mai vechi indiciu cunoscut asupra unei denumiri geografice cu mențiunea „rumânesc” este conținută de unele versiuni ale operei "" de Iordanes
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
locuințelor folosite de proprietarii lor în totalul locuințelor (94,7%). Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform recensământului din 2002, 89,5% din numărul total al populației. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,6% din populație, respectiv un număr de aproximativ 1 400 000 de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc 535 250 de romi. Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației României, fiind urmată de limbile vorbite de cele două minorități etnice principale, maghiarii și romii. Astfel, maghiara este vorbită de un procent de 6,7% iar romani de respectiv 1,1% din numărul total al populației țării. Până în anii '90, în România a existat o numeroasă comunitate de vorbitori de limbă germană, reprezentată
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
din partea popoarelor slave care au migrat în spațiul carpato-dunărean și care s-au format în vecinătatea ei — Bulgaria, Serbia, Ucraina, Polonia și Rusia —, din partea grecilor din Imperiul Bizantin și mai apoi, sub protecție turcă, din Fanar, din partea Imperiului Otoman, de la maghiari, precum și de la germanii care trăiesc în Transilvania. Cultura modernă română a apărut și s-a dezvoltat în aproximativ ultimii 250 ani sub o puternică influență din partea culturilor din vestul Europei, în special cea franceză și cea germană. În plus, sub
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
XIII-lea în stilul gotic transilvănean. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Sighișoara se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,52%), romi (5,23%) și germani (1,43%). Pentru 6,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3,24%) și penticostali (1,12%). Pentru 6,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități. În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități. În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a. În 1948, din totalul populației de 15.992 de
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a. În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități. În 1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387 erau români, 1.327 germani, 6.948 maghiari, și 853 de alte naționalități. Dorin Dăneșan a fost ales primar al municipiului Sighișoara în
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități. În 1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387 erau români, 1.327 germani, 6.948 maghiari, și 853 de alte naționalități. Dorin Dăneșan a fost ales primar al municipiului Sighișoara în anul 2000, din partea ApR, o formațiune desprinsă din PDSR. După alegerile parlamentare din 2000, câștigate de PSDR, s-a înscris în această formațiune. Dorin Dăneșan
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
XX, Marghita cunoaște o intensă dezvoltare a meșteșugurilor. Apar ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie, ceramică, etc. În perioada interbelică, 1918-1940, Marghita se consolidează ca centru comercial și de producție. În anii 1920, localitatea număra aproximativ 7.000 de locuitori români, maghiari și evrei. Marghita era cunoscută mai ales prin târgurile care se organizau săptămânal. În timpul celui de-al doilea război mondial, Dictatul de la Viena din august 1940 aduce Marghita sub ocupație fascisto-horthystă. În perioada 1940-1944, circa 1.700 de evrei au
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
Dezvoltare 4 Nord - Vest. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Beiuș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,78%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,77%) și romi (2,42%). Pentru 6,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Pentru 6,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Încă de la mijlocul secolului al XIV-lea în Tara Beiusului se afla cea mai
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
important oraș din regiunea istorică Crișana. La recensământul din 2002 municipiul avea 206.614 de locuitori. Zona metropolitană, care include și 11 comune învecinate, avea în anul 2002 populația de 249.746 locuitori, dintre care 68.2% români, 28.7% maghiari ș.a. În perioada interbelică 20,6% din populația orașului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunități de germani, slovaci, ucraineni etc. (vezi "județul Bihor interbelic"). Stațiunile balneare Băile Felix și Băile 1 mai se află la o distanță
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
în care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis și al comitelui Saul de Bychar. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de conviețuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componenței etnice de astăzi al Oradiei: români, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ruteni și turci. Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea și astăzi, este menționată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparații grabnice pentru a face față unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetății este atribuită
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
revizioniste ale Ungariei horthyste, sprijinită de statele fasciste - Germania nazistă și Italia - au fost completate de activități de tip terorist pe teritoriul românesc, activități menite a pregăti o eventuală intervenție armată. În perioada desfășurării tratativelor dintre guvernul român și cel maghiar, pe teritoriul României au fost organizate numeroase grupuri teroriste. Centrul lor coordonator se afla la Oradea, dar întrucât organele românești de resort au procedat, la mijlocul lunii august, la arestarea principalilor organizatori și participanți, misiunea lor n-a putut fi dusă
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
maxima absolută la nivelul României. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Oradea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (67,59%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (23,07%) și romi (1,09%). Pentru 7,49% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,8%), dar există și minorități de reformați (13,62%), romano-catolici (9,16%), penticostali (4
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
mari sinagogi din România. Înăuntrul ei se află o grandioasă orgă și decorații din stuc. În 1891 Comunitatea Ortodoxă a mai construit un complex de clădiri, inclusiv două sinagogi și un centru comunitar." În Oradea trăiesc aproximativ 45.000 de maghiari, fiind astfel a treia comunitate minoritară maghiară urbană ca număr din România, după Târgu Mureș și Cluj. Aici funcționează Universitatea Creștină Partium, prima universitate privată din România, cu predare în limba maghiară. De asemenea există 3 licee de prestigiu cu
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Reformat "Lórántffy Zsuzsanna" și Liceul Teoretic "Ady Endre". Una dintre cele mai proeminente personalități a comunității maghiare orădene a fost poetul și gazetarul Ady Endre, care a trăit și a scris operele cel mai semnificative la Oradea. Viața culturală a maghiarilor este una din cele mai active din țară. În acest sens "Teatrul de Stat", "Teatrul Arcadia" și "Filarmonica de Stat" au secții maghiare. După religie, maghiarii orădeni sunt în cea mai mare parte romano-catolici sau reformați. Printre cele mai importante
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
a trăit și a scris operele cel mai semnificative la Oradea. Viața culturală a maghiarilor este una din cele mai active din țară. În acest sens "Teatrul de Stat", "Teatrul Arcadia" și "Filarmonica de Stat" au secții maghiare. După religie, maghiarii orădeni sunt în cea mai mare parte romano-catolici sau reformați. Printre cele mai importante edificii religioase sunt Bazilica Romano-Catolică, Biserica "Sfântul Ladislau" și Biserica Reformată "Olosig". În ceea ce privește mass-media, există mai multe ziare în limba maghiară, precum "Reggeli Újság" și "Bihari
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
în sud-estul regiunii Muntenia din România. Reședința sa este municipiul Călărași. În 2002, populația județului Călărași a fost de 324.617 locuitori, iar densitatea de 64/km². În județul Călărași sunt: 305.536 "români"; 18.343 "rromi"; 469 "turci"; 97 "maghiari"; 34 "ruși"/"lipoveni"; 26 "germani"; 18 "bulgari"; 17 "ucrainieni"; 9 "italieni"; 8 "greci"; 7 "chinezi"; 4 "polonezi" și 4 "evrei"; 3 "sârbi" și 3 "ceangăi" plus câte un tătar, ceh, slovac, croat și armean. 27 au alte etnii, iar 7
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
Covasna (în ) este un județ situat în sud-estul Transilvaniei, în zona centrală a României. Reședința județului este municipiul Sfântu Gheorghe. este locuit în majoritate absolută de maghiari. Conform datelor recensământului din 2011 peste 73% din locuitori s-au declarat maghiari. Județul fost înființat în anul 1968, după desființarea Regiunii Autonome Maghiare. Cea mai mare parte a teritoriului județului a făcut parte în perioada interbelică din județul Trei
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
întâlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Județul Covasna are o populație de 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în mediul rural. În județul Covasna, există 164.158 etnici maghiari, adică 73,79% din totalul populației. Populația Județului Covasna: Teritoriul județului Covasna a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, începând încă din paleolitic, după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți, Sita Buzăului sau Valea Brădetului. Trecerea la
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]