4,245 matches
-
realizat prin mijloace grafice computerizate. Toate personajele sunt foarte deformate, fiind prezentate în stilul chibi. Acest OVA este împărțit în trei secvențe. Prima este o lecție de gătit specialități chinezești, fiind prezentată de către May Wong; felul de mâncare prezentat este mapo doufu. A doua secvență este o lecție despre cum să folosim un diabolo de către Rosetta Passel. Ultima secvență este o lecție despre jargonul focilor, prezentat lui Sora de către Marion și Jonathan. Subiectul acestei serii manga are loc 15 ani mai
Kaleido Star () [Corola-website/Science/308368_a_309697]
-
rămas istoriei cu peisajele realizate în împrejurimile Vienei, Linz-ului (Mathausen) și a zonei montane a regiunii Salzkammergut (Gmunden și Hallstadt). În opinia lui Ionel Jianu, singurele documente certe care au rămas din perioada vieneză a artistului, sunt cele păstrate în mapa cu lucruri netrebuincioase care s-a găsit în anul 1901 la biblioteca vechii Academii Române. Din studierea acestora, au rezultat două concluzii: prima, că Iscovescu se ducea prin târguri și orășele de provincie pentru a-și căuta de lucru - în
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
aceste localități reușea să vândă portretele pe care le făcea pe un preț de nimic; și a doua, că artistul a călătorit adesea prin localitățile din jurul Vienei realizând pentru el mai multe schițe de peisaje care au rămas în aceeași mapă a Academiei. Cea de a doua concluzie emisă de Jianu care este relevată de desenele cu peisaje care s-au păstrat până astăzi, face ca Barbu Iscovescu să fie, împreună cu Carol Popp de Szathmári, unul dintre primii peisagiști români. Toate
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
care îl meritau la Muzeul Național de Artă. Aproape întreaga operă rămasă moștenire din partea lui Iscovescu a fost aruncată, în trecut, într-un colț mizer al Bibliotecii Centrale a Statului, "printre materialele deteriorate și date la o parte", într-o mapă pe care scria „"lucruri netrebuitoare"”. În anul 1901, Biblioteca Centrală a Statului a fost cedată Academiei Române. Cu această ocazie, o dată cu întocmirea inventarelor necesare materialelor preluate de către Academie, angajații au descoperit mapa lui Barbu Iscovescu și au găsit opera în integralitatea
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
materialele deteriorate și date la o parte", într-o mapă pe care scria „"lucruri netrebuitoare"”. În anul 1901, Biblioteca Centrală a Statului a fost cedată Academiei Române. Cu această ocazie, o dată cu întocmirea inventarelor necesare materialelor preluate de către Academie, angajații au descoperit mapa lui Barbu Iscovescu și au găsit opera în integralitatea ei cu mențiunea „"170 bucăți neimportante, 9 pe pânză din 11 presupuse a fi"”. S-au găsit în mapă portretele lui Avram Iancu de la Vidra, Ioan Buteanu din Fîntîna Codrului, Simion
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
ocazie, o dată cu întocmirea inventarelor necesare materialelor preluate de către Academie, angajații au descoperit mapa lui Barbu Iscovescu și au găsit opera în integralitatea ei cu mențiunea „"170 bucăți neimportante, 9 pe pânză din 11 presupuse a fi"”. S-au găsit în mapă portretele lui Avram Iancu de la Vidra, Ioan Buteanu din Fîntîna Codrului, Simion Balint de la Roșia Abrudului, Adam Balint, Nicolae Solomon, Petru Dobra, Nicolae Golescu, Dimitrie Bolintineanu, Niță Magheru, eroii răscoalei moților de la 1848, revoluționari valahi, 17 peisaje și alte desene
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
moților de la 1848, revoluționari valahi, 17 peisaje și alte desene, 10 portrete ale revoluționarilor sârbi din Semlin precum și copii și însemnări de mare valoare artistică și istorică. Conform informațiilor pe care biograful Marin Nicolau le-a făcut, reiese faptul că Mapa lui Iscovescu, în anul 1901 - 1902 când Biblioteca Centrală le-a cedat Academiei, conținea un număr de 328 de lucrări. În "„Catalogul de tablouri și aquarele espuse în Pinecatoteca din București (1878)”", figurau următoarele lucrări ale lui Iscovescu, lăsate pinacotecii
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
după plafonul bisericii , plafon care are o pictură murală făcută de către Pierre Mignard, emițând ipoteza că Drolling l-ar fi determinat să picteze o astfel de tematică. Copia pe care Iscovescu a făcut-o se află astăzi la Academia Română în mapa artelor plastice - CXXIX. Atât Marin Nicolau cât și Grigorescu au menționat faptul că artistul român nu era satisfăcut de academismul lui Drolling și de aceea ar fi migrat spre Picot, care deși nu era el un partizan înfocat al înnoirii
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
aceeași ipoteză. În plus, Grigorescu a pomenit ipoteza lui George Oprescu cum că aceste desene ar fi fost făcute de Iscovescu în prima sa vizită la Paris din perioada, incertă de altfel, 1842 - 1843. Din desenele care au rămas în mapa Academiei a rezultat faptul că Barbu Iscovescu a executat lucrări de grafică neterminată prin peregrinările sale de-a lungul Dunării de după anul 1840, la Linz (vezi Biserica din Mathausen) și în zona montană a regiunii Salzkammergut (vezi desenele din Gmunden
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
a avut în deplasarea sa de la Brașov la București sau Oltenia în anul 1848. Cum tot Ionel Jianu a precizat că nu există documente care să ateste activitatea lui Iscovescu, altele decât picturile și desenele care au fost descoperite în mapa de la Academia Română, el a menționat că nu se știe dacă artistul a ajuns la București, plecând de la Brașov conform cu lista de cheltuieli a lui Constantin D. Aricescu (opt galbeni; vezi Biografie). Ionel Jianu a presupus că Iscovescu ar fi pătruns
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
colecția proprie, de aproximativ 500 de obiecte, în special ulcioare, farfurii, vase de cositor și textile. Muzeul a fost integrat în 1918 în Muzeul Brukenthal. Ca rezultat a pasiunii sale pentru broderiile și țesăturile țărănești, Emil Sigerus editează în 1906 mapa cu modele de broderii săsești intitulată "Siebenbürgisch-sächsische Leinenstickerei" (Broderii pe pânză a șașilor transilvăneni). Începând cu anul 1880, Emil Sigerus, care a fost întâi funcționar, apoi director al Asociației de Asigurări “Transsylvania”, a devenit și redactor la ziarul Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt
Emil Sigerus () [Corola-website/Science/312683_a_314012]
-
un bait, ceea ce permite sistemului să ia datele și să le execute direct de pe cip în același fel cum un PC ia datele din memoria principală. "NOR flash" are o interfață SRAM ce conține suficienți pini de adresă pentru a mapa întregul cip, dând astfel acces către fiecare bait. Spre deosebire de alte circuite de memorie, pentru utilizatorul tehnologiei "flash" există și o componentă software, a cărei prezență este obligatorie, mai ales în cazul circuitelor "NAND Flash". Există două nivele diferite pentru suportul
Memorie flash () [Corola-website/Science/312038_a_313367]
-
deceniului opt,ne-a reținut atenția și ne-a deschis apetitul pentru comentarea ciclului de xilogravuri intitulat „Creațiunea”. Publicată în anul 1942 la editura lui Ștefan Georgescu-Gorjan, aceeași cu care a colaborat și la majoritatea volumelor ilustrate din deceniul cinci, mapa cu cele 10 lucrări construite un veritabil examen de maturitate trecut cu brio de către artistul Fred Micoș. Preliminat de participările anterioare la Salonul Oficial de Toamnă, exercițiul intelectual și tehnic conținut de ciclul „Creațiunea”, confirmă - cu prisosință - soliditatea cunoștințelor de
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
artistul s-a arătat interesat - cu deosebire - de surprinderea laturii ref lexive a discursului interpretativ. Realizată într-o manieră cât se poate de personală, chiar și cu r iscul asumat al unor posibile scăderi de ordin formal or i ideatic, mapa editată în anul 1942 a inpus un nume de refer ință în grafica autohtonă a timpului. Statutul său se va consolida, odată cu volumele ilustrate la jumătatea anilor’40, justificînd - pe deplin - opiniile favorabile ale exegeților creației sale. Opera sa revenită
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
nu le stăteau la dispoziție materiale ajutătoare sau posibilități de păstrare a timbrelor în albume speciale, clasoare. În anul 1860 au apărut primele albume de timbre poștale din lume. Au fost inventate de filatelistul parizian "Lallier" și aveau forma unei mape care avea o învelitoare de piele. Pentru toate timbrele care au apărut în lume până la acel moment, pe paginile din partea dreaptă, era prevăzut un spațiu gol în care timbrul trebuia lipit. Pe paginile din stânga se afla stema, steagul și o
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]
-
instruiau la cursurile normale 42 de baieți și 49 de fete și la „cele de repetiție”, 6 baieți și 12 fete. Baza materială consta din: manuale școlare, o grădină de pomărit pentru aplicații practice, un teren de gimnastică, table negre, mape(hărți), globul pământesc, tabele parietale pentru „sugătoare”(mamifere). Lipseau „tabele” pentru citit, „aparate fizice” și pentru gimnastică precum și biblioteca. Veniturile școlii erau de 40 de florini plus venituri din amenzi aplicate părinților care au reținut nemotivat copii de la frecventarea școlii
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
piscină, precum și la termometrele pentru sugari sau de baie. Alte materiale în stare de cristal lichid își schimbă culoarea atunci când sunt întinse sau presate. Astfel, foile de cristale lichide sunt adesea folosite în industrie pentru a căuta puncte fierbinți, a mapa fluxul de căldură, a măsura modelele de distribuție a tensiunii, și așa mai departe. Cristalele lichide în formă lichidă sunt utilizate pentru a detecta puncte fierbinți generate electric în în industria semiconductorilor. pot folosi un cristal lichid ca ca mecanism
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
pentru a înlocui modelul tradițional bazat pe blocuri utilizat de sistemele de fișiere ext2/3. O extindere este o serie de blocuri fizice contigue care îmbunătățește performațele sistemelor mari de fișiere și reduce fragmentarea. O singură extindere în ext4 poate mapa până la de spațiu contiguu cu bloc de mărime. Sistemul de fișiere ext4 este compatibil cu ext3, ceea ce face posibilă montarea unui sistem de fișiere ext3 ca ext4. Sistemul de fișiere ext4 este parțial compatibil cu ext3, adică poate fi montat
Ext4 () [Corola-website/Science/314869_a_316198]
-
mai detaliate decât hărțile obișnuite. De obicei se folosesc hărți cu scara 1:15000 sau 1:10000. Simbolurile de pe hartă sunt standardizate internațional și pot fi recunoscute de orice sportiv indiferent de limba sa maternă. Harta este protejată de o mapă transparentă. În cazul orientării mountain biking harta este pe un suport fixat pe ghidonul bicicletei. Pe hartă, traseul este desenat cu roșu. Locul de start este indicat cu un triunghi, posturile de control cu cercuri, iar locul de sosire cu
Orientare (Sport) () [Corola-website/Science/318483_a_319812]
-
publică în anul 1620 o hartă a Galiției și alte hărți regionale. Pedro Texeira Albernas (de asemenea portughez) publică în anul 1622 “Descripcion de las costas de Espana” și în anul 1656 „Plano de Madrid”. Francisco Ferrer elaborează în 1696 “Mapa General de Espana”. În Țările de Jos, începând cu anul 1602 (anul înființării Companiei Olandeze a Indiilor Orientale), se regăsesc cei mai desăvârșiți cartografi ai acelor timpuri, cartografi care formează o adevărată hegemonie cartografică olandeză. Amsterdamul devine centrul european al
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
În Italia, se creează în 1872 „Instituto Geografico Militare”, care în perioada 1878-1903 va elabora harta țării la scara 1:100.000 (277 de foi). În Spania se creează în anul 1810 „Deposito de la Guerra”, care publică în anul 1865 „Mapa Militar Itinerario” la scara 1:500.000 în proiecție Bonne. Aceasta cuprindea 20 de foi (60×40 cm.) și era editată în trei culori. Începând cu anul 1883, aceeași instituție începe lucrul la „Mapa Militar Itinerario” La scara 1:200
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
Guerra”, care publică în anul 1865 „Mapa Militar Itinerario” la scara 1:500.000 în proiecție Bonne. Aceasta cuprindea 20 de foi (60×40 cm.) și era editată în trei culori. Începând cu anul 1883, aceeași instituție începe lucrul la „Mapa Militar Itinerario” La scara 1:200.000. Ea va fi finalizată în anul 1922. În Elveția, Henri Dufour (1785-1875), director al Serviciului Geografic Federal, a condus lucrările în vederea elaborării hărții 1:100.000 (între anii 1842-1865) cunoscută ca „harta Dufour
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
j) starea mijloacelor de protecție CBRN; ... k) locul unde se găsesc comandantul și comandantul secund/ofițerul secund; ... l) ordinele și dispozițiile în curs de executare; ... m) activitățile de instrucție, exercițiile și lucrările care se execută la navă. ... Articolul 481 În mapa cu documentele ofițerului de cart se găsesc: a) jurnalul de bord și jurnalul de navigație, de bază și de rezervă; ... b) instrucțiunile ofițerului de cart; ... c) regulamentul organizării și desfășurării activității la bordul navelor și ambarcațiunilor din Forțele Navale; ... d
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
termometru; ... e) mijloace de transmitere a semnalelor pe navă. ... (2) Pe lângă dotările prevăzute la alin. (1) comandantul navei/unității de nave poate aproba dotări suplimentare care ajută la îndeplinirea misiunilor și la îmbunătățirea condițiilor de viață. ... Articolul 497 (1) În mapa cu documentele ofițerului de gardă se găsesc următoarele: a) organizarea serviciului de gardă și cart; ... b) îndatoririle întregului personal din serviciul de gardă și cart; ... c) starea tehnică a navei și plinurile de combustibil și de materiale, în procente; ... d
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
i) caietul cu ordine pe navă; ... j) situația de efective și răspândirile personalului; ... k) extras din planul înștiințării și aducerii personalului la navă; ... l) extras din planul cu organizarea apărării navei, în locul de staționare. ... (2) La ordin se introduc în mapa cu documentele ofițerului de gardă și alte documente. Articolul 498 Ofițerul de gardă pe navă răspunde de: a) respectarea măsurilor de menținere a securității navei și de prevenire a avariilor; ... b) conducerea și controlul desfășurării activităților la bord, conform programului
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]