5,243 matches
-
celălalt al fluviului pentru a putea ascunde bunurile și a scăpa de atacurile vrăjmașilor. Monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul 1844 și extins în anul 1873. Printre obiectele de valoare artistică amintim: Altarul Mare, executat din marmură colorată, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta și Sfântul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidată și renovată în starea actuală între anii 1985-1988. La data de 6 august 1866 se pune
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
anii 1985-1988. La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Față" a cărei sființire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică două clopotnițe. Pictura a fost relizată de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Față" a cărei sființire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică două clopotnițe. Pictura a fost relizată de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf.
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
sediu al Prefecturii județului Galați, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul școlii naționale a arhitecturii românești. Pe fațada principală a Palatului, la nivelul superior, se află două statui realizate din marmura albă - „Industria" și "Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
I, cu ocazia unei vizite în Galați. A fost sediul Curții de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu și, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei. Este amplasat în fața Palatului Administrativ. A fost construit în anul 1995. Este făcut din marmură. Aici, în fiecare an se fac manifestări de Ziua Eroilor pe 22 Decembrie, Ziua Națională a României pe 1 Decembrie, etc. Sunt depuse coroane de flori din partea tuturor partidelor politice și instituțiilor de stat, dar și din partea cetățenilor simpli. Cel
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
în cimitirul Eternitatea. Este extrem de curat, toate mormintele sunt îngrijite exemplar și este "dotat" și cu o cutie poștală, pentru a putea ține legătura cu comunitatea germană din oraș, care se îngrijește de monument și de morminte. Pe plăcile de marmură care alcătuiesc ansamblul monumental sunt scrise toate numele soldaților nemți. Se află aproape de mausoleul Armatei Române, este mult mai mic și găzduiește între gardurile lui, aproximativ 15 morminte ale soldaților francezi morți pe câmpurile Galațiului. Se găsește tot în Cimitirul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
educația pentru conservare. Amenajat între anii 1880 și 1881, când era primar Costache Vârlan. În anul 1913 era apreciat ca un adevărat parc englezesc. La 16 octombrie 1911 s-a dezvelit în Parcul Municipal munumentul lui Mihai Eminescu, operă în marmură asculptorului Frederic Storck. Acest parc mai păstreaza câțiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieții. În parc există un mic lac artifical și un loc amenajat unde-n
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
au avut loc intervenții majore în zona centrală, prin construcția locuințelor colective de pe strada Putnei și a Magazinului General. La data de 15 decembrie 1994, în clădirea Primăriei, orașul Rădăuți a fost proclamat municipiu. În prezent, o placă memorială din marmură amplasată pe clădirea Primăriei atestă acest eveniment istoric local. În cadrul Bisericii Mănăstirii din municipiul Rădăuți sunt îngropați primii 5 domni ai Moldovei. De menționat ar fi și o interesantă piatră funerară din exteriorul biserii ce aparține unui oficial austriac, decedat
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
în vechiul cimitir se regăsește, într-un sector separat, piatra funerară a medicului locotenent George Sculi (1873-1917), fost director al spitalului din Slobozia, decedat în război la 18 martie 1917. La intrarea în curtea Cimitirului este așezată o placă de marmură cu următoarea inscripție bilingvă (engleză-română): Ridicat în memoria Principelui algerian Gherainia Mahumed, împușcat de către trupele germane în Slobozia, la 14 octombrie 1916. Monumentul are formă de piatră funerară musulmană, având basoreliefată o semilună cu stea (însemnul religios musulman, prezent și
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
o mare arie, pe ambele maluri ale Mureșului. Fără cercetări sistematice, se cunosc descoperiri ce provin de pe aria orașului și din împrejurimi, fără posibilitatea unor precizări topografice: subconstrucții de clădiri, numeroase materiale de construcții tegulare (confecționate din țiglă), sculpturi de marmură, vase de ceramică, un opaiț cu inscripția "FORTIS" și alte obiecte. Din zona minelor de sare provin trei inscripții fragmentare, iar din alte locuri mai multe monede de argint și bronz între care și un "dupondius" (monedă romană) din timpul
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
din bronz, în anul 1930, pentru cinstirea și în amintirea eroilor din Primul Război Mondial și reprezintă un ostaș al armatei române. Pe soclu, în față, este montată, din bronz, stema regatului român, iar pe celelalte laturi sunt săpate în marmură numele eroilor din Zimnicea căzuți pe frontul pentru Independență din anii 1877-1878, din războaiele balcanice și din Primul Război Mondial din 1914-1918 pentru reîntregirea neamului. A fost ridicat sprea a aduce aminte nu numai de dezastrul din 1977, dar și
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
băncilor, clădirile băii comunale, ale primăriei și este ridicat monumentul din centrul orașului, în cinstea eroilor localității. Odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Simeria se refac atelierele de locomotive și vagoane, se dezvoltă industria de prelucrare a marmurei, cea de pregătire a fierului vechi pentru oțelăriile Hunedoarei, se înființează o fabrică de industrializare a laptelui, se dezvoltă agricultura, pomicultura, creșterea animalelor. În anul 1952 Simeria a fost declarată oraș, înglobând și localitățile limitrofe Simeria Veche, Cărpiniș, Sântandrei, Săulești
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
a transportului feroviar în zonă. Reparațiile de vagoane, întreținerea utilajelor pentru calea ferată sau alte activități legate de aceasta, au constituit punctul forte al economiei orașului. O alta forță industrială a fost "Marmosim Simeria -" o intreprindere ce exploata și prelucra marmură. Astăzi, datorită numeroaselor privatizări ce au avut loc după Revoluție, au apărut firme importante cu activități în diverse domenii, cele mai semnificative fiind: Toate aceste firme și multe altele sunt o bază solidă în economia și comerțul orașului Simeria, contribuind
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
și Banda Galbenă. Pintenul Geneva este o porțiune de stâncă neagră botezată în 1952 de o expediție elvețiană. Corzile fixe îi ajută pe alpiniști să traverseze rapid această bandă de stâncă acoperită cu zăpadă. Banda Galbenă este o secțiune de marmură, filit, și semișist, a cărei traversare necesită aproximativ 100 de metri de corzi fixe. Pe Pasul de Sud, alpiniștii intră în „zona morții”. Ei au, de regulă, doar două sau trei zile timp de petrecut la această altitudine pentru a
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Ultimii cinci metri din partea inferioară a Formațiunii Qomolangma, chiar de deasupra faliei, sunt puternic deformați. Grosul Everestului, între și , constă din Formațiunea Pasul Nordic, a cărei parte superioară o formează Banda Galbenă, între . Banda galbenă constă din straturi intercalate de marmură, de o culoare brună-gălbuie, precum și din filit și semișist. Analiza petrografică a marmurei colectate de la aproximativ a arătat că ea constă, în proporție de 5%, din urme de schelete de crinoide recristalizate. Cei cinci metri ai Benzii Galbene aflați lângă
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
puternic deformați. Grosul Everestului, între și , constă din Formațiunea Pasul Nordic, a cărei parte superioară o formează Banda Galbenă, între . Banda galbenă constă din straturi intercalate de marmură, de o culoare brună-gălbuie, precum și din filit și semișist. Analiza petrografică a marmurei colectate de la aproximativ a arătat că ea constă, în proporție de 5%, din urme de schelete de crinoide recristalizate. Cei cinci metri ai Benzii Galbene aflați lângă Falia Qomolangma sunt puternic deformați. Un strat de grosime de breccia o separă
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Cei cinci metri ai Benzii Galbene aflați lângă Falia Qomolangma sunt puternic deformați. Un strat de grosime de breccia o separă de Formațiunea Qomolangma. Restul Formațiunii Pasul Nordic, expusă între și pe Everest, constă din straturi de șist, filit și marmură. Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
fie pieptănat și bărbierit, și și-a rugat prietenii să-l aplaude pentru a arată că și-a interpretat bine rolul. Se laudă că el a găsit Roma un oraș din cărămidă și a lăsat-o ca un oraș din marmură.Corpul sau a fost transportat la Roma, pe Câmpul lui Marte, unde a avut parte de funeralii grandioase. Cenușă a fost depusă în Mausoleul din apropiere. Pe doi stâlpi de bronz de la intrarea mausoleului a fost inscripționată o relatare a
Cezar August () [Corola-website/Science/296806_a_298135]
-
întinzându-se până la declinul Imperiului roman. Departamentul este unul dintre cele mai vechi ale muzeului, fiind inițial colecția regală de artă, din care o parte fusese dobândită sub domnia lui Francisc I. La început, colecția era concentrată pe lucrări de marmură, precum binecunoscuta sculptură Venus din Milo. O creștere a numărului de lucrări, printre care Apollo Belvedere, a urmat Războaielor napoleoniene, însă aceste piese au fost returnate după căderea lui Napoleon din 1815. În secolul al XIX-lea, Luvrul a achiziționat
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
parnasianism al începuturilor literare ale lui Ion Barbu. Dacă poezia parnasiană franceză, reprezentată prin Leconte de Lisle sau José Maria de Hérédia, era fundamental decorativă și antiromantică în conținut neîngăduind elanuri sufletești, pe când la Ion Barbu, sub împietrita și recea marmură a versului, se răsucesc pasiuni violente, neliniști și aspirații tulburi, ceea ce denotă o structură romantică . Probabil că aceasta este și cauza pentru care și le-a refuzat mai târziu, socotindu-le că " decurg printr-un principiu poetic elementar ". El tinde
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
de la termenul "pro", adică "înainte" și "pontos", adică "mare". Aceasta deoarece pentru grecii veniți din Marea Egee, această mică mare se afla înaintea Pontul Euxin. Numele de Marmara provine tot din limba greacă, de la vechiul termen "Marmaros" sau"marmaron" care desemna marmura albă cu granulații, sau cu vinișoare bleu, marmură foarte abundentă în insula Prokonnesos ("nesos" - insulă și "prokos" - căprioaară), denumită mai târziu Insula Marmara. Numele ei s-a exrins apoi asupra întregii mări. Apele prietenoase care poartă acest nume atrăgător (în
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
mare". Aceasta deoarece pentru grecii veniți din Marea Egee, această mică mare se afla înaintea Pontul Euxin. Numele de Marmara provine tot din limba greacă, de la vechiul termen "Marmaros" sau"marmaron" care desemna marmura albă cu granulații, sau cu vinișoare bleu, marmură foarte abundentă în insula Prokonnesos ("nesos" - insulă și "prokos" - căprioaară), denumită mai târziu Insula Marmara. Numele ei s-a exrins apoi asupra întregii mări. Apele prietenoase care poartă acest nume atrăgător (în turcă Haliç) sunt un reper geografic esențial pentru
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
și de sud otomanii au practicat niște uși de acces în minaretele ridicate de ei. Bolțile sale întrepătrunse sunt decorate cu frescă. "Nartexul interior" are bolțile decorate cu mosaic pe fond auriu, iar zidurile placate în partea de jos cu marmură de diverse nuanțe, străbătută de vinișoare de culoare mai închisă în aceeași nuanță. Păstrează mozaicurile originale cu caractere geometrice și florare și avea menirea de a impresiona pe credincioși. Spațiul imens din "Nava centrală" stupefiază și nu poate fi cuprins
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
nordică a galeriei, a potcoavei, era destinată ca "Ginaeceum" sau "Matroneum", fiind destinată numai femeilor care asistau la slujbe. Cea mai atractivă este galleria sudică la care se ajunge după ce se trece printr-o deschidere a unui perete subțire de marmură. Acel perete a fost adăugat mai târziu pentru a delimita "Sala conciliilor", iar deschiderea a primit numele de "Poarta Paradisului și a Infernului". Uimitoarea cupolă este unită la răsărit și la apus cu câte o semicupolă cu dimensiuni asemănător de
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]