8,009 matches
-
Biblic Baptist Român de Studii Biblice și Teologice prin corespondență”. Plan de măsuri, 11.02.1984, col. Ioan Costică, lt. Șerban I., cpt. Rotea A.: „Deținem date verificate din care rezultă că numitul E.R [...] desfășoară unele acțiuni ostile sub masca religiei, este un adept și un propagator fanatic al concepțiilor religioase și întreține numeroase legături suspecte cu alte elemente din țară. [...] Având în vedere cele de mai sus, propun a se aproba luarea în lucru prin dosar de urmărire informativă
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
următoarele măsuri: dirijarea cu sarcini concrete pe lângă E.R. a inf „Onica Ion”, [...] aflat în legătura cpt. Rotea Anghel, pentru a stabili unele date în legătură cu activitatea și preocupările sale în rândul AZS de pe raza jud. Tulcea, dacă desfășoară acțiuni ostile sub masca religiei ori încearcă îndoctrinarea enoriașilor cu unele idei și precepte împotriva orânduirii sociale și de stat din țara noastră, dacă întreține legături în străinătate ori instigă la emigrare; în municipiul Tulcea vor fi luați în studiu și verificare mai mulți
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
fie implicați și cetățeni străini, vom folosi și alte mijloace ale muncii organelor noastre ca: filajul, investigația, pătrunderea secretă, percheziția secretă și altele. După documentarea cazului, vom trece la cercetarea suspectului în scopul prevenirii și lichidării acțiunilor sale ostil-dușmănoase sub masca religiei, destrămării anturajului său cu elementele sale din țară și străinătate și descurajarea acestora, pentru a-i determina să înțeleagă că în țara noastră nu există teren pentru desf. unor astfel de activități.” Plan de măsuri în mapa de verificare
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
construcții sau cumpărări de case de rugăciune, fără a se face investiții mari, doar strictul necesar. [...]” „Notă, 26.07.1973: În ultima perioadă de timp, pe teritoriul țării noastre au fost constatate tot mai multe acțiuni ostile, antistatale, desfășurate sub masca unei atitudini disidente față de cultele neoprotestante. Informațiile deținute de organele de securitate indicau drept sursă directă a acestor acțiuni interne, organizația «Verbu den mit underground evangelism international», care își desfășoară activitatea sub acoperirea așa-zisei lupte împotriva lipsei de libertăți
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de înregistrare ca informator a numitului O.O., 14.05.1983: „[...] În procesul recrutării, candidatul a adoptat o atitudine corespunzătoare, oferindu-se să informeze organul de securitate cu aspecte și atitudini ce contravin legilor și care pot leza securitatea statului sub masca preocupărilor religioase sau prin alte mijloace și metode. După recrutare, s-a luat angajament scris și s-a fixat numele conspirativ de «Amet» [...].” * Raport cu propunere de recrutare ca informator a numitului T.M. „În vederea completării rețelei informative cu elemente tinere
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
prin ambiguitatea statutului prezenței - o prezență înscrisă în tensiunea dintre imobilitatea pietrei și mobilitatea psyche-ului, între material și imaterial, între un aici actual și trimiterea la un altundeva. În raportul său cu spațiile alterității, colossos-ul-statuie nu se înrudește oare cu masca? Cu masca văzută ca figură a alterității, una proprie zeilor, dar și morții. Pornind de la un text precum Moartea privită drept în ochi1, în care Vernant analizează cele trei mari divinități purtătoare de mască, Artemis, Dionysos și Gorgo, ar putea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
statutului prezenței - o prezență înscrisă în tensiunea dintre imobilitatea pietrei și mobilitatea psyche-ului, între material și imaterial, între un aici actual și trimiterea la un altundeva. În raportul său cu spațiile alterității, colossos-ul-statuie nu se înrudește oare cu masca? Cu masca văzută ca figură a alterității, una proprie zeilor, dar și morții. Pornind de la un text precum Moartea privită drept în ochi1, în care Vernant analizează cele trei mari divinități purtătoare de mască, Artemis, Dionysos și Gorgo, ar putea fi inițiată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
colossos-ul-statuie nu se înrudește oare cu masca? Cu masca văzută ca figură a alterității, una proprie zeilor, dar și morții. Pornind de la un text precum Moartea privită drept în ochi1, în care Vernant analizează cele trei mari divinități purtătoare de mască, Artemis, Dionysos și Gorgo, ar putea fi inițiată o întreagă discuție despre raporturile măștii cu moartea. Gorgo, figură a alterității radicale, aceea a morții, se înfățișează în întregime ca o mască. Celelalte două divinități mascate, Artemis și Dionysos, sunt divinități
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
una proprie zeilor, dar și morții. Pornind de la un text precum Moartea privită drept în ochi1, în care Vernant analizează cele trei mari divinități purtătoare de mască, Artemis, Dionysos și Gorgo, ar putea fi inițiată o întreagă discuție despre raporturile măștii cu moartea. Gorgo, figură a alterității radicale, aceea a morții, se înfățișează în întregime ca o mască. Celelalte două divinități mascate, Artemis și Dionysos, sunt divinități ale ținuturilor mărginașe, ale spațiilor nelocuite, ale pământurilor lăsate în paragină, ale pădurilor, ale
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
care Vernant analizează cele trei mari divinități purtătoare de mască, Artemis, Dionysos și Gorgo, ar putea fi inițiată o întreagă discuție despre raporturile măștii cu moartea. Gorgo, figură a alterității radicale, aceea a morții, se înfățișează în întregime ca o mască. Celelalte două divinități mascate, Artemis și Dionysos, sunt divinități ale ținuturilor mărginașe, ale spațiilor nelocuite, ale pământurilor lăsate în paragină, ale pădurilor, ale țărmurilor mării, divinități „ale granițelor, ale zonelor limitrofe, ale frontierelor unde apare Celălalt”. Ca și colossos-ul, masca
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mască. Celelalte două divinități mascate, Artemis și Dionysos, sunt divinități ale ținuturilor mărginașe, ale spațiilor nelocuite, ale pământurilor lăsate în paragină, ale pădurilor, ale țărmurilor mării, divinități „ale granițelor, ale zonelor limitrofe, ale frontierelor unde apare Celălalt”. Ca și colossos-ul, masca poartă, așadar, semnele unei alterități. Capul lui Gorgo, divinitatea redusă la mască, indică, observă Vernant, alteritatea extremă, cea a lumii morților de care nu se poate apropia nici o ființă vie. Gorgo se află totuși în relație cu Dionysos, divinitate mascată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mărginașe, ale spațiilor nelocuite, ale pământurilor lăsate în paragină, ale pădurilor, ale țărmurilor mării, divinități „ale granițelor, ale zonelor limitrofe, ale frontierelor unde apare Celălalt”. Ca și colossos-ul, masca poartă, așadar, semnele unei alterități. Capul lui Gorgo, divinitatea redusă la mască, indică, observă Vernant, alteritatea extremă, cea a lumii morților de care nu se poate apropia nici o ființă vie. Gorgo se află totuși în relație cu Dionysos, divinitate mascată și zeu al posedării, procedură rituală în timpul căreia este incarnat Celălalt, adică
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
variantă masculină a bacantei) al lui Dionysos să i se substituie un bacant al lui Hades, ca un mort sau moartea însăși să ia în posesie trupul (antropologia africană ne-o confirmă și ea). Cu Gorgo, s-ar zice că masca se esențializează, purtând întipărit pe chip reflexul lumii de dincolo, reflex care exprimă, spune Vernant, „groaza cumplită, oroarea inspirată de o alteritate radicală” cu care omul se identifică, transformându-se în piatră, încremenit într-o imobilitate asemănătoare celei a colossos-ului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spune că sunt spațiile prin excelență ale întoarcerii celui mort și ale apariției fantomei. Orestia lui Eschil e străbătută de la un capăt la altul de ideea că acolo unde întâlnești o erinie întâlnești fantoma, pe Gorgo și groaza stârnită de masca ei, imagine a celei mai radicale alterități. Dar întâlnești și nebunia, căci imnul eriniilor este asociat pierderii rațiunii. Eriniile pun stăpânire pe mințile oamenilor, le încătușează, le lasă pradă delirului. Încă din finalul Hoeforelor, Oreste simte cum nebunia îi dă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Oedip trece mut, fără să le arunce o privire. Eumenidele, căci despre ele este vorba, făpturi ce nu pot fi nici privite, nici numite fără riscul de a fi pedepsit, au, așadar, ceva din Gorgo, și-au păstrat până și măștile de erinii. Cu chipul lui înspăimântător, Oedip nu amintește și el de Gorgo? Căci nu e doar un om cu ochii scoși, cu găvanele însângerate, un om cufundat pe vecie în întuneric, ci și un om ce rătăcește prin locuri
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
victimă a lui Gorgo, eroul tragic își vede universul populat de fantome - fantome visate, năluciri interioare, dar și apariții efective -, ce anunță o moarte pe care o va comite sau care îl va lovi în curând. Și atunci nu cumva masca pe care el o poartă este semnul relației de reciprocitate dintre chipul său și masca lui Gorgo? Firește, masca dramatică purtată de un actor n-ar putea fi confundată cu masca având statut de efigie divină, cu masca imaginilor de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
interioare, dar și apariții efective -, ce anunță o moarte pe care o va comite sau care îl va lovi în curând. Și atunci nu cumva masca pe care el o poartă este semnul relației de reciprocitate dintre chipul său și masca lui Gorgo? Firește, masca dramatică purtată de un actor n-ar putea fi confundată cu masca având statut de efigie divină, cu masca imaginilor de cult. Ea rămâne totuși semnul unei alterități care îl deosebește pe erou de cor, alteritate
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
efective -, ce anunță o moarte pe care o va comite sau care îl va lovi în curând. Și atunci nu cumva masca pe care el o poartă este semnul relației de reciprocitate dintre chipul său și masca lui Gorgo? Firește, masca dramatică purtată de un actor n-ar putea fi confundată cu masca având statut de efigie divină, cu masca imaginilor de cult. Ea rămâne totuși semnul unei alterități care îl deosebește pe erou de cor, alteritate datorată raportului său privilegiat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
îl va lovi în curând. Și atunci nu cumva masca pe care el o poartă este semnul relației de reciprocitate dintre chipul său și masca lui Gorgo? Firește, masca dramatică purtată de un actor n-ar putea fi confundată cu masca având statut de efigie divină, cu masca imaginilor de cult. Ea rămâne totuși semnul unei alterități care îl deosebește pe erou de cor, alteritate datorată raportului său privilegiat cu zonele aflate la limita spațiilor nelocuite, a regiunilor învăluite de tenebre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nu cumva masca pe care el o poartă este semnul relației de reciprocitate dintre chipul său și masca lui Gorgo? Firește, masca dramatică purtată de un actor n-ar putea fi confundată cu masca având statut de efigie divină, cu masca imaginilor de cult. Ea rămâne totuși semnul unei alterități care îl deosebește pe erou de cor, alteritate datorată raportului său privilegiat cu zonele aflate la limita spațiilor nelocuite, a regiunilor învăluite de tenebre, învecinate cu împărăția morților. Purtând marca unui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de cor, alteritate datorată raportului său privilegiat cu zonele aflate la limita spațiilor nelocuite, a regiunilor învăluite de tenebre, învecinate cu împărăția morților. Purtând marca unui semn divin și, în același timp, a unei relații cu moartea, ca în cazul măștii de cult, masca eroului tragic sugerează totodată primejdia și teama. Oare spectatorul, aidoma corului, nu e înspăimântat de destinul eroului mascat, tot așa cum credinciosul trăiește, în fața măștii de cult, sentimentul terorii sacre inspirate de puterile supranaturale? „Ca figurare a forțelor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
datorată raportului său privilegiat cu zonele aflate la limita spațiilor nelocuite, a regiunilor învăluite de tenebre, învecinate cu împărăția morților. Purtând marca unui semn divin și, în același timp, a unei relații cu moartea, ca în cazul măștii de cult, masca eroului tragic sugerează totodată primejdia și teama. Oare spectatorul, aidoma corului, nu e înspăimântat de destinul eroului mascat, tot așa cum credinciosul trăiește, în fața măștii de cult, sentimentul terorii sacre inspirate de puterile supranaturale? „Ca figurare a forțelor supranaturale, spune Françoise
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
divin și, în același timp, a unei relații cu moartea, ca în cazul măștii de cult, masca eroului tragic sugerează totodată primejdia și teama. Oare spectatorul, aidoma corului, nu e înspăimântat de destinul eroului mascat, tot așa cum credinciosul trăiește, în fața măștii de cult, sentimentul terorii sacre inspirate de puterile supranaturale? „Ca figurare a forțelor supranaturale, spune Françoise Frontisi-Ducroux, masca de cult, ritualică, aparține zonelor primejdioase ale reprezentărilor umane”1, lucru adevărat atât pentru masca lui Dionysos, cât și pentru cea a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tragic sugerează totodată primejdia și teama. Oare spectatorul, aidoma corului, nu e înspăimântat de destinul eroului mascat, tot așa cum credinciosul trăiește, în fața măștii de cult, sentimentul terorii sacre inspirate de puterile supranaturale? „Ca figurare a forțelor supranaturale, spune Françoise Frontisi-Ducroux, masca de cult, ritualică, aparține zonelor primejdioase ale reprezentărilor umane”1, lucru adevărat atât pentru masca lui Dionysos, cât și pentru cea a lui Gorgo. În universul reprezentărilor religioase, continuă autoarea, masca lui Dionysos corespunde „unuia dintre polii extremei alterități, acela
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
eroului mascat, tot așa cum credinciosul trăiește, în fața măștii de cult, sentimentul terorii sacre inspirate de puterile supranaturale? „Ca figurare a forțelor supranaturale, spune Françoise Frontisi-Ducroux, masca de cult, ritualică, aparține zonelor primejdioase ale reprezentărilor umane”1, lucru adevărat atât pentru masca lui Dionysos, cât și pentru cea a lui Gorgo. În universul reprezentărilor religioase, continuă autoarea, masca lui Dionysos corespunde „unuia dintre polii extremei alterități, acela al contemplării chipului zeilor, la celălalt pol aflându-se figura monstruoasă a Gorgonei, simbol al
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]