5,675 matches
-
mențin continuitatea Între un pas și următorul. Nu mă gândesc la nimic altceva: ca și atunci când mănânc, mă gândesc doar la ce fac În acel moment.“ Le-am mulțumit tuturor pentru generozitatea cu care ne-au primit și În special Meșterului Kanze. Mi-a răspuns: „E mai bine să dai decât să primești“. I-am replicat glumind: „Asta Încerc și eu să fac când lucrez cu actorii. Dar aici simt că e un loc În care am primit foarte mult. Văzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
insistențele ei, am reluat În toamnă la New York spectacolul, Încercând să adaptăm totul la spațiul Închis. Copaci vii, aduși din serele din New Jersey, pământ și iarbă „organică“ erau plasate cu grijă În spațiu. Cu ajutorul scenografului japonez Jun Maeda (un meșter tăcut și genial, care scotea minuni lucrând cu un fierăstrău medieval minuscul - cu ajutorul căruia a clădit decorurile la toate piesele pe care le-am lucrat acolo!), am jucat pe poduri ridicate peste mici Întinderi de apă, pe care spectatorii treceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
într-un alt viitor, dar, mai ales marea lui sensibilitate ce făcea din el un inadaptabil; într-un moment de depresie ca un protest a optat pentru soluția finală ca pe o eliberare sumbră eliberare zborul cu aripi frânte al Meșterului Manole... Dar... dar unde a căzut... n-a izvorât apă... Ca frate, m-am considerat executorul său testamentar, sperând în zile mai senine când luminile rampei se vor aprinde și pentru Sandu. Au trecut ani mulți, am făcut timide tentative
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poeme jupânițelor, vom cânta madrigale și de ce nu? vom face bal la castel... Visez la vremea când nu ne-om găsi singura bucurie tot sugând la zamă de strugure și-apoi să jucăm sârba-n bătătură... Gândiți-vă cât datorăm meșterilor greci pribegi pripășiți la noi ce ne-au dăruit o scânteie din arta și înțelepciunea lor de demult... Și noi vă mulțumim că ne-ați îmbrățișat cu dragoste și măcar o părticică din comorile Eladei și-au găsit mlădiță în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să aprindă o lumânare din cele cu muc mare, cu care slujește la morți și la botezuri. Ștefan cere să-i lumineze "Patimile" mult dragă inimii lui se dă doi pași îndărăt și o privește îndelung într-o visare. Și, meșterul Roșca zice c-a terminat-o? El... el așa zice, îngână egumenul cu sfială. Meșterul Roșca, întâi s-o termine! spune Ștefan sec. Păi, el zicea... Ce se mai văicărea că Măria ta l-ai pus, de trei ori l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la botezuri. Ștefan cere să-i lumineze "Patimile" mult dragă inimii lui se dă doi pași îndărăt și o privește îndelung într-o visare. Și, meșterul Roșca zice c-a terminat-o? El... el așa zice, îngână egumenul cu sfială. Meșterul Roșca, întâi s-o termine! spune Ștefan sec. Păi, el zicea... Ce se mai văicărea că Măria ta l-ai pus, de trei ori l-ai pus s-o dea jos, și... Și-o s-o dea jos și-a patra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu se putea, că ce preț ar fi avut mântuirea fără suferința Patimilor? spune el și apoi tace, se reculege. Vreau, ca atunci când îngenunchez la picioarele Lui și-mi ridic ochii să mă cutremur în fața jertfei și-a iubirii Sale. Meșterul nostru să-și amestece vopselele cu sânge; zugrăveala lui să fie o rugăciune, o luptă cu sine însuși, să fie suferință și bucurie; numai așa zugrăveala va dăinui în veac... Până nu-i reușesc "Patimile", nu vede de la mine o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâia fără județu. Altminterea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul său îl știia a-l acoperi și unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu se îndărăpteze și pentru aceia raru războiu de nu biruia. Și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai cunoaște doar el singur cu toate că, în realitate, nu știe nici un bob de meserie. Minunea se produce însă: impostura se transformă în inspirație. Forma perfectă a clopotului se încheagă în întunericul minții neștiutoare și rezultatul întrece toate așteptările. Taina bătrânului meșter, nedivulgată urmașului, este redescoperită de către acesta ca printr-o iluminare. Rubliov, care urmărise avid giganticul efort colectiv și, din ce în ce mai intrigat, comportamentul agitat și ciudat, de un despotism pe jumătate pueril, pe jumătate ținând de o fanatică credință în vocația sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să așezăm în categorii deosebite, pe de o parte, volumele lui de eseuri, Oceanografie, Fragmentarium, Insula lui Euthanasius, și, pe de alta, lucrările lui savante, ca Mitul reintegrării, celelalte două deja pomenite, plus Yoga (teza de doctorat), Comentarii la legenda Meșterului Manole, studiile Alegorie și limbaj secret, Ierburile de sub cruce, Folclorul ca instrument de cunoaștere, Cărțile populare în literatura românească etc. (Am în vedere aici numai pe cele publicate în țară.) În țară, apariția cărților lui Mircea Eliade se desfășoară pe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
decât să confirme eclatant, la scara mapamondului, ceea ce acel enfant prodige din anii treizeci nu doar promisese, dar chiar realizase strălucit acasă. Eu unul, dacă mi se admite să-mi spun părerea, găsesc în Mitul reintegrării, în Comentarii la legenda Meșterului Manole, în Cosmologie și alchimie babiloniană, în Alchimie asiatică, într-un scurt eseu ca Un amănunt din Parsifal, o putere, o apăsare de pedală cu un efect de amplitudine extraordinară, o înaintare îndrăzneață, rapidă, sigură, către marile semnificații, deduse din
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
totuși calitatea de artist : „Ceea ce e esențial la scriitor este inteligența artistică vizibilă în adaptarea formei la conținut, în căutarea efectelor, în preciziunea conturului ; Balada popii din Rudeni sau Balada morții, de pildă, par tăiate cu dexteritatea unei mâini de meșter într-un material din care numai emoția și misterul lipsesc... tocmai acest aer de perfecție și de finit stânjenește impresia poetică”. Nici Ibrăileanu nu spusese în fond altceva : „Este drept însă că în invenția și mai cu seamă în realizarea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se Întâlnesc la biserică sau În campusuri, la picnic unde ascultă cântece, se prind la joc și se fotografiază. Aici cei mai mari meșteri sunt bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei nu-i părăsește. Jean Boghici (Brazilia) zice:... să spun sincer, cu cât trece timpul cu atât mai mult Îmi amintesc de țara unde m-am născut, de prietenii mei, de datini
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Mondial s-a întrerupt lucrare și nu s a mai ajuns la Botoșani. Oamenii de prin acele locuri, inclusiv hlipicenarii, și-au găsit loc de muncă ca salahori. Adevărații lucrători în aranjarea noului drum de fier erau italienii, aduși special, meșteri pentru acest lucru. Pentru realizarea acestui lucru (așezarea traverselor și a șinei) a fost necesar a se negogia cele 450.000 ha de teren care a fost parte schimbat, sau cumpărat de C.F.R.de la diverși proprietari. S a construit tunelul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
an, podul era luat sau avariat profund de apele învolburate ale Jijiei. Prin anii 1950-1952, podul a fost luat iar de apă și primăria a trebuit să facă din nou alt pod. Prin luna aprilie-mai se produce o inundație mare, meșterii conduși de maistrul Vlădeanu păzeau construcția. Pe la amiazi, printre curajoșii trecători, s-a ivit și fostul marinar Caunic, care băuse, pe semne, câteva pahare de alcool și cum e bețivul mai ceva de cât voinicul, se laudă că pentru el
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
tot satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s a reușit să se amelioreze șoselele județene prin a începe asfaltarea lor, iar la Todireni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
metri pătrați, având 6.000 de încăperi, fiind a doua clădire din lume, după Pentagon. Acestei construcții i-a fost pusă corect numele de casa poporului, fiindcă fiecare județ a fost obligat ași trimite, timp de o lună de zile, meșterii cei mai buni în construcții, decorări, sculptură, instalați, electricitate, etc și pe la jumătatea anului 1989 opera a fost desăvărșită. Șefu’ mare de la Moscova, Gorbaciov, prin mai 1987, ne vizitează și stă de vorbă cu N. Ceaușescu ca în ultimul an
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Mondial s-a întrerupt lucrare și nu s a mai ajuns la Botoșani. Oamenii de prin acele locuri, inclusiv hlipicenarii, și-au găsit loc de muncă ca salahori. Adevărații lucrători în aranjarea noului drum de fier erau italienii, aduși special, meșteri pentru acest lucru. Pentru realizarea acestui lucru (așezarea traverselor și a șinei) a fost necesar a se negogia cele 450.000 ha de teren care a fost parte schimbat, sau cumpărat de C.F.R.de la diverși proprietari. S a construit tunelul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
an, podul era luat sau avariat profund de apele învolburate ale Jijiei. Prin anii 1950-1952, podul a fost luat iar de apă și primăria a trebuit să facă din nou alt pod. Prin luna aprilie-mai se produce o inundație mare, meșterii conduși de maistrul Vlădeanu păzeau construcția. Pe la amiazi, printre curajoșii trecători, s-a ivit și fostul marinar Caunic, care băuse, pe semne, câteva pahare de alcool și cum e bețivul mai ceva de cât voinicul, se laudă că pentru el
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
tot satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s a reușit să se amelioreze șoselele județene prin a începe asfaltarea lor, iar la Todireni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
metri pătrați, având 6.000 de încăperi, fiind a doua clădire din lume, după Pentagon. Acestei construcții i-a fost pusă corect numele de casa poporului, fiindcă fiecare județ a fost obligat ași trimite, timp de o lună de zile, meșterii cei mai buni în construcții, decorări, sculptură, instalați, electricitate, etc și pe la jumătatea anului 1989 opera a fost desăvărșită. Șefu’ mare de la Moscova, Gorbaciov, prin mai 1987, ne vizitează și stă de vorbă cu N. Ceaușescu ca în ultimul an
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
destinat mie (aici sunt străin, anonim, prefer anonimatul, cine mă caută aici altfel decât telefonic?), notând cu exactitate numele, prenumele și profesia. Conține o coală de hârtie tip cerere, mărginită de însemne oculte, chenarul fiind lucrat cu migală de un meșter talentat, care a elaborat totul, toată grafica aceasta, cu o peniță specială, cu vârful atât de fin încât liniile care alcătuiesc figurile și insignele trebuiesc analizate cu lupa. Chenarul care înrămează hârtia (chenar de o lățime de cinci centimetri) este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de vorbă", în afara pedantelor recomandări (care mai de care mai artificială) a sta de vorbă rămâne partea esențială a meseriei noastre care este o specialitate "sonoră". Așa cum chirurgul este legat de bolnav prin actul operator (simplific puțin, știu), tot astfel meșterul psihiatru trebuie să știe să asculte și, mai rar, să vorbească. Punctul de fierbere al relațiilor cu bolnavul este arta conversației. Nici un tratat nu face cât bolnavul. Papazol, Stelică, Sfântul personaje celebre din cariera generației mele, au fost tratatele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Auzi la ăsta, "nu-și dă drumu". * Hai mai departe, că-i vreme tare frumoasă. S-o luăm către strada Fânului, unde o fi fost o piață de fânețe și cred că te învăluia o aromă de fân cum nici un meșter de om n-a făcut, numai un meșter de dincolo, amestecând ierburile, florile, buruienile și roua, a putut face. Uite că am ajuns. Nici urmă de fân, nici de aromă de câmp. Acum miroase spurcat, a pește cam stricat. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mai departe, că-i vreme tare frumoasă. S-o luăm către strada Fânului, unde o fi fost o piață de fânețe și cred că te învăluia o aromă de fân cum nici un meșter de om n-a făcut, numai un meșter de dincolo, amestecând ierburile, florile, buruienile și roua, a putut face. Uite că am ajuns. Nici urmă de fân, nici de aromă de câmp. Acum miroase spurcat, a pește cam stricat. Am învățat în școală, până la tâmpenie, că istoria înșiruie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]