4,293 matches
-
Diplomă de Excelență - Arte Vizuale 2008 ● Premiul UNIUNII ARTIȘTILOR PLASTICI pentru întreaga activitate artistică Arad 2008 Comentarii critice ..."elocventa discursului plastic, o sinteză rafinată între neobizantinism, expresionism și realism abstract. Pastelurile impresionează prin transparență dantelata a desenului, prin concentrarea aproape metafizica a metaforei și simbolurilor plastice, ca și prin echilibrul compoziției în general" Corneliu Antim - critic de artă. ..."unele forme și motive dobindesc o funcție de simbol.Scara, aripa, crucea, conduc la ideea de înălțare, devin semnele unei umanități înnobilate de dorința
Aculina Strașnei () [Corola-website/Science/315949_a_317278]
-
1728 la Melegnano - d. 22 noiembrie 1784 la Milano) a fost un matematician și astronom italian. A studiat în cadrul a diverse ordine religioase, în special filozofia, apoi a activat ca: predicator, profesor de filozofie la Milano, profesor de morală și metafizică la Padova. A adus o serie de contribuții în matematică, fizică și astronomie. Astfel, în fizică, a studiat lumina, electricitatea și s-a ocupat de teorii ca vibrația eterului. A scris mai multe cărți privind Galileo Galilei, Isaac Newton, Jean
Paolo Frisi () [Corola-website/Science/333002_a_334331]
-
În 1936 pleacă la Berlin unde studiază la Academia de Muzică, având ca profesori pe Walter Gmeindl și Heinz Tiessen (compoziție), Fritz Stein (arta dirijatului). În același timp audiază cursurile de filosofie ale lui Eduard Spranger (psihologie) și Nicolai Hartmann (metafizică). Abia sfârșite studiile, devine în 1945 dirijor "pro tempore" al faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, întrucât directorul acesteia, Wilhelm Furtwängler, fusese suspendat din funcție, fiind suspectat de a fi colaborat cu regimul nazist. Până în 1952, când Furtwängler, reabilitat, redevine șef
Sergiu Celibidache () [Corola-website/Science/297376_a_298705]
-
9 ani, Gheorghe Asachi continua studiile în polona, latină, germană la Lemberg, Polonia (azi Liov, Ucraina), unde se mutase familia sa. În cadrul Universității din Liov, în perioada 1796 - 1804, Asachi studiază, la Facultatea de Filozofie, logică, matematică, istoria naturală, fizică, metafizica și etică. Apoi, în perioada 1802 - 1804, urmează și un curs special de arhitectură. La Lvov, Asachi și-a pus bazele culturii sale enciclopedice, s-au înfiripat concepțiile sale iluministe sub influența unora dintre profesorii universității și a cunoscut literatura
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
decepționat de sistemul de predare - incită studenții la manifestări de protest și este exclus din școală. Începe să poarte favoriți, pantaloni scurți, pardesiu lung, pălărie de pâslă și să fumeze pipă. Este interesat de futuriștii italieni, apoi de ""Școala de Metafizică"" a lui Giorgio De Chirico, care îi va influența considerabil evoluția artistică, mai cu seamă că lecturile pasionate din Freud treziseră vocația pentru manifestările inconștientului în artă. În anul 1926 se duce la Paris, unde vine în contact cu ambianța
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]
-
cursul de "Filozofie a religiei" (litografiat; tipărit: 1990-1991, 1993, 1994, 1998). În primăvară dă examenul de docență cu Constantin Rădulescu-Motru (președinte), P. P. Negulescu, Dimitrie Gusti și T. Ziegler și din iunie lucrează ca docent universitar de Istoria logicii și Metafizică (adresa Facultății de Litere și Filosofie din București, nr. 259, 12 iunie 1929). În noiembrie deschide cursul de "Teoria cunoștinței" (predat până în mai 1926) și cel de "Metafizică", cu tema " Problema salvării în „Faust” al lui Goethe". În Cartea Semicentenarului
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
Ziegler și din iunie lucrează ca docent universitar de Istoria logicii și Metafizică (adresa Facultății de Litere și Filosofie din București, nr. 259, 12 iunie 1929). În noiembrie deschide cursul de "Teoria cunoștinței" (predat până în mai 1926) și cel de "Metafizică", cu tema " Problema salvării în „Faust” al lui Goethe". În Cartea Semicentenarului, Nae Ionescu apare cu art. "Filosofia românească". La 1 ianuarie 1926 este numit conferențiar definitiv de Istorie a logicii și Metafizică (adresa Ministerului Instrucțiunii nr. 8667, din 1926
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
predat până în mai 1926) și cel de "Metafizică", cu tema " Problema salvării în „Faust” al lui Goethe". În Cartea Semicentenarului, Nae Ionescu apare cu art. "Filosofia românească". La 1 ianuarie 1926 este numit conferențiar definitiv de Istorie a logicii și Metafizică (adresa Ministerului Instrucțiunii nr. 8667, din 1926). 24 ianuarie - conferința "Misticii italieni" (aula Fundației Universitare "Carol I", ciclu organizat de Institutul de Cultură Italiană din București). 18 februarie - conferința "Charles Piguy" (aula Fundației Universitare "Carol I", ciclu consacrat literaturii franceze
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
înalt Decret Regal nr. 4456, din 31 decembrie 1929). Îi urmează profesorului Constantin Rădulescu-Motru. Predă cursuri de psihologie generală și pedagogie teoretică, în cadrul catedrei, Gheorghe Zapan este conferențiar iar Elena Pușcuța, asistentă benevolă. În anul universitar 1930-1931 predă cursul "Istoria metafizicei ca tipologie a culturii" - prelegerea inaugurală are ca temă "Moda în filosofie" (cursul a fost litografiat; tipărit, 1996.) La 1 iunie 1930, la alegerile pentru Camera Deputaților Nae Ionescu candidează la Brăila, din partea Uniunii Naționale și este ales. În anul
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
titlu de rubrică). În următoarele numere, publică: "Cine face istoria"; "Puțină filologie" (1 aprilie); "Sofisma cea Mare" (12 aprilie; nesemnat);"Ești rumân..." (12 aprilie); "Cum se „construiește" o formă istorică" (28 aprilie). În anul universitar 1936-1937 predă cursul "Probleme de metafizică". ianuarie 1937; stenografiat și dactilografiat în ianuarie 1937 și editat de Dan Zamfirescu. (ed. 1988, 1990). 22 aprilie - Conferința de "Metafizică și Istorie a logicii" este transformată în catedră, iar Nae Ionescu este numit profesor agregat (înalt Decret Regal nr.
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
rumân..." (12 aprilie); "Cum se „construiește" o formă istorică" (28 aprilie). În anul universitar 1936-1937 predă cursul "Probleme de metafizică". ianuarie 1937; stenografiat și dactilografiat în ianuarie 1937 și editat de Dan Zamfirescu. (ed. 1988, 1990). 22 aprilie - Conferința de "Metafizică și Istorie a logicii" este transformată în catedră, iar Nae Ionescu este numit profesor agregat (înalt Decret Regal nr. 4059, 1937). 6 iunie - Mircea Eliade, asistent onorific la catedra lui Nae Ionescu, este exclus din Universitate, pentru „scrieri pornografice". Hotărâtă
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
Vasile Marin, "Crez de generație". (Alte ed.: 1937, 1940, 1941, 1977 ) 1938 21 ianuarie - reapare "Cuvântul". 10 martie - Senatul Universității București este de acord cu propunerea de schimbare a denumirii catedrei ocupate de Nae Ionescu în "Catedra de Logică și Metafizică". 25 martie - ține o cuvântare la cel de al 11-lea Congres al profesorilor de filosofie (Sala „Dalles" din București, 25-27 martie) - rezumat în "Cuvântul", 27 martie. 17 aprilie - "Cuvântul" este interzis (ultimul număr apărut: 17 aprilie). Împreună cu o serie
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
Metafizica (greacă μετά (meta) = "după", φυσικά (phisiká) = "cele despre natură") este un domeniu al filozofiei a cărui obiect de studiu îl constituie explicarea naturii lumii. Este studiul ființei și ființării, deci al realității. Ca principale subiecte în discuțiile metafizice se pot
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
este un domeniu al filozofiei a cărui obiect de studiu îl constituie explicarea naturii lumii. Este studiul ființei și ființării, deci al realității. Ca principale subiecte în discuțiile metafizice se pot enumera: Dumnezeu, Nemurirea, Libertatea, Sufletul, Fiirea/ Existența, Spiritul, Natura. Metafizica adresează gândirii întrebări de tipul, "Care este natura realității?", "Există Dumnezeu?" sau "Care este locul omului în Univers?" O ramură esențială a metafizicii este ontologia, investigarea categoriilor de lucruri care există în lume și a relațiilor dintre acestea. Metafizicianul încearcă
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
Ca principale subiecte în discuțiile metafizice se pot enumera: Dumnezeu, Nemurirea, Libertatea, Sufletul, Fiirea/ Existența, Spiritul, Natura. Metafizica adresează gândirii întrebări de tipul, "Care este natura realității?", "Există Dumnezeu?" sau "Care este locul omului în Univers?" O ramură esențială a metafizicii este ontologia, investigarea categoriilor de lucruri care există în lume și a relațiilor dintre acestea. Metafizicianul încearcă să clarifice noțiunile prin care oameni înțeleg lumea, incluzând existența, noțiunea de obiect, proprietatea, spațiul, timpul, cauzalitatea, interconexiunile și posibilitatea. Mult mai recent
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
viitorului, ocultismul, etc. nu este recunoscut de filozofia academică. Noțiune complexă și destul de disputată în însăși esența sa, cuvântul , folosit ca titlu, a fost probabil prima dată menționat explicit de către editorul postum al operelor lui Aristotel, Andronicus din Rhodos. Cuvântul „metafizică” însuși este compus. Meta (după) + physika (cele fizice) ("Meta ta physika") însemnând în accepțiunea lui Andronicus din Rhodos, după operele antume (originale sau inițiale) ale marelui gânditor grec, Aristotel. În accepțiunea sa mult mai aproape de noi în timp (să zicem
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
gânditor grec, Aristotel. În accepțiunea sa mult mai aproape de noi în timp (să zicem Fred Sommers și Bertrand Russell), metafizica este un domeniu al filozofiei ce conține atât ontologia cât și cosmologia. Ba mai mult, conform lui C. I. Lewis metafizica ar cuprinde ontologia și epistemologia, "ca discipline filozofice ... preocupate de natura realului doar atât cât această problemă este specifică metodei reflexive." În sensul său ontologic (în secolul XX), conceptul de metafizică semnifică ceea ce este dincolo de fizică, de fizicalitatea lumii înconjurătoare
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
cosmologia. Ba mai mult, conform lui C. I. Lewis metafizica ar cuprinde ontologia și epistemologia, "ca discipline filozofice ... preocupate de natura realului doar atât cât această problemă este specifică metodei reflexive." În sensul său ontologic (în secolul XX), conceptul de metafizică semnifică ceea ce este dincolo de fizică, de fizicalitatea lumii înconjurătoare și, deci, dincolo de real sau de experimental.
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
dintre cele mai dinamice, complexe și interesante portete al celui de-al doilea pisc al literaturii române după Mihai Eminescu (1850 - 1889). Ideea denumirii acestui volum a fost a lui Nichita Stănescu, ca fiind doar aparent "opusă" conceptului filozofic de metafizică. Este demn de remarcat că însuși Nichita Stănescu nu a considerat anti - meta - fizica ca fiind fizică, dar nici anti - metafizică ca fiind ceva opus metafizicii, ci, desigur altceva. Doar citirea Antimetafizicii, preferabil volumul ediției originale din 1985, va face
Antimetafizică () [Corola-website/Science/298253_a_299582]
-
a fost a lui Nichita Stănescu, ca fiind doar aparent "opusă" conceptului filozofic de metafizică. Este demn de remarcat că însuși Nichita Stănescu nu a considerat anti - meta - fizica ca fiind fizică, dar nici anti - metafizică ca fiind ceva opus metafizicii, ci, desigur altceva. Doar citirea Antimetafizicii, preferabil volumul ediției originale din 1985, va face pe oricine să înțeleagă cât de sus a aruncat marele poet român ștacheta dumnezeirii limbii române deschizând orizonturi lingvistice și filozofice care au rămas, după mai
Antimetafizică () [Corola-website/Science/298253_a_299582]
-
Cuvântul Metafizică, folosit ca titlu (vedeți articolul Metafizică), a fost probabil prima data menționat explicit de catre Andronicus din Rhodos în contextul publicării operelor postume ale lui Aristotel, opere care au fost publicate sub ingrijirea sa, și ce purtau titlul de Metafizica întrucât erau publicate după opera antumă lui Aristotel, cea îndeobște cunoscută ca Fizica. După cum își amintește Aurelian Titu Dumitrescu, Nichita Stănescu ""...voia să transmită neapărat. Simțea că e posesorul unor adevăruri pe care le-a descoperit și n-avea cui
Antimetafizică () [Corola-website/Science/298253_a_299582]
-
ideea de Sistem heliocentric promovată de Nicolaus Copernicus care răstoarnă astronomia aristotelică, „nașterea“ fizicii ca știință exactă desăvârșită prin publicarea de către Isaac Newton, in 1686-1687, a operei sale fundamentale Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, primul adevărat tratat de fizică, și reîntemeierea metafizicii pe baze epistemologce de către René Descartes, devenită celebră mai ales datorită maximei descartiene „Dubito ergo cogito, cogito ergo sum“ (lat. = "Mă îndoiesc deci cuget, cuget deci exist"). . Nu întâmplător, cosmologia a reprezentat terenul de confruntare cel mai acerb dintre vechea
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
articole de entomologie, care trădează o surprinzătoare imaginație, iar ceva mai târziu, primele romane. Romanul "Gaudeamus", terminat în 1928, partea a doua din "Romanul adolescentului miop", cuprinde informații autobiografice interesante despre prima întâlnire cu viitorul lui profesor de logică și metafizică, Nae Ionescu, care avea să aibă o influență decisivă asupra carierei sale. Recunoscând talentul și cunoștințele lui Mircea Eliade, Nae Ionescu i-a dat o slujbă în redacția ziarului "Cuvântul". Deși părerile posterității sunt împărțite, Nae Ionescu a avut meritul
Mircea Eliade () [Corola-website/Science/297106_a_298435]
-
încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic "On Denoting" este considerat o "paradigma a filosofiei" Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbii, epistemologie și metafizică. Russel a fost un proeminent activist anti-război; a militat pentru comerțul liber și antiimperialism. În timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste, iar apoi a făcut campanie împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismul lui Stalin, a
Bertrand Russell () [Corola-website/Science/298164_a_299493]
-
putere" joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care acesta este pentru el - în sens metafizic - un instrument pentru înțelegerea lumii: ""esența cea mai intimă a existenței este voința de putere"". Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiționale ale metafizicii va antrena abolirea valorilor idealiste, în special ale creștinismului, dar și ale istoricilor. Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca "pathos" fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei forțe
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]