7,435 matches
-
trebui să luăm aminte. Interesantă este proiecția crimei - ca formă de „rupere a simetriei lumii”, de la tragediile lui Eschil și până la thrillerele actuale, prin încercarea de a explica care este logica aceste „dinamici”, cu repercursiuni dramatice pentru acest prezent de mileniu III. Astfel de subiecte pot avea efecte distrugătoare asupra ființei umane. Demonicul, terifiantul, sadismul etc. pot mutila caracterul uman. Acestea pot transforma ființa în nedorite „cioturi umane” (Sfârșit de partidă). Asistăm (nolens, volens) la micșorarea conștiințelor (gândind la Richard Matheson
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a se certa pe diferite păreri și Isus știa bine ace st lucru. Din învățăturile sale oamenii înțeleg diferit p rob lemele și de aici se ajunge la ceartă. Conflictele între protestanți și catolici, Mare a S chismă de la începutul mileniului, cruciade și Războaie în numele Creștinismului, sunt câteva exemple în acest se ns. Iată de ce Isus spunea că aduce mai curând vrajba între oameni decât pacea. Și atunci, dacă Isus nu a adus mai multă fericire pe pământ, de ce este el
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de UNESCO în 1990 la Jomtien (Thailanda), menit să dea fiecărui cetățean șansa de a beneficia de educație. În fața rezultatelor nesatisfăcătoare, acest imperativ a fost reafirmat în aprilie 2000 la Dakar (Senegal) și apoi în septembrie 2000 cu ocazia Sammitului Mileniului organizat la New York când cele 189 de țări membre ale ONU și agențiile partenere au stabilit opt obiective majore pentru dezvoltare până în 2015, printre care și educația pentru toți (Millennium Development Goals, 2000). Obligațiile asumate în acest sens sunt * Să
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
spectrul cunoașterii digitale. Diversitatea lingvistică și culturală a secolului XXI constituie în același timp o provocare pentru a reflecta la cea mai bună cale de educație a viitorilor cetățeni și de realizare a Educației pentru toți până în 2015 "În următorul mileniu realitatea lumii noastre multiculturale determină concentrarea atenției pe acele priorități pe care le-am subliniat în 2002-2003, și anume progresul înspre asumarea Educației pentru toți în care țările lumii să fie hotărâte ele însele de a-l asigura până în anul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
discutarea calității educației și anunță "al treilea val al educației25 un nou curent de reforme vizând calitatea educației pentru viitor, definită ca o legătură între educație și nevoile din viitor ale indivizilor și comunităților pentru a întâmpina provocările noului mileniu. În fundamentarea teoretică, Cheng are în vedere, pe de o parte, raportarea la rolurile noii școli și, pe de altă parte, consecvența și coerența aspectelor globalizării și localizării, fără a uita însă cerința individualizării educației. 4.1.1. Multiplicarea perspectivelor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
multe nivele, rapide și frecvente, ceea ce înseamnă mai multe preocupări comune și din ce în ce mai mult dependență reciprocă de colaborări internaționale, schimburi și parteneriate. Așa cum se subliniază în documentele de politici educaționale ale actorilor de la nivelul global, în contextul social al noului mileniu natura umană va fi o personalitate multiplă din punct de vedere tehnologic, economic, ca persoană socială, persoană politică, persoană culturală și o persoană care învață într-o comunitate globală multiculturală, a informației și înaltei tehnologii. Atât indivizii cât și societatea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
acestei modernități a schimbărilor rapide, probabilității și riscului, practicile școlare trebuie supuse unei examinări și reforme constante, asigurând astfel modificarea sensului într-o direcție esențială. Conceperea unor politici educaționale relevante pe termen lung și de succes la acest început de mileniu depinde din ce în ce mai mult de cunoștințele disponibile atunci când se iau decizii în ce privește conceperea și implementarea acestor politici. Am reținut în acest sens "modelul cunoașterii intensive elaborat de Lopez Ruperez (2003) care propune crearea, la nivel internațional și național a unor centre
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
învățămîntului, E.D.P., București, pp. 72-79 177. Văideanu G., 1995, Educația pentru pace și dezvoltare, în Curier UNICEF, nr.5-6, pp. 4-5 178. Văideanu G., 1996, UNESCO-50. Educație, Editura Didactică și Pedagogică, București 179. Văideanu,G., 1988, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București 180. Vlăsceanu, L., (coord), 2002, Școala la răscruce: schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact (vol. I, II), Polirom, Iași 181. Vlăsceanu, L.,1995, Politica socială în domeniul educației, în Zamfir, C., Zamfir, E.
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
profil cu guvernanții succesivi! În loc să mă tot cert cu ei, dacă aș fi sindicalist din educație, le-aș trimite periodic guvernanților o scrisoare doar cu această mică propoziție a lui Gaston Berger, formulată pe la jumătatea anilor '50 din secolul trecut, mileniul încheiat: "Fără Universitate, nu există nici potențial, nici bunăstare, nici grandoare"! Dorin Popa: Excepția românească provoacă dureri în continuare. Traian Ungureanu crede că: "Nicăieri nu se verifică mai bine decât în România una dintre marile surprize cu care s-a
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Sf. Voievozi” sfințită în 1861. Să tot trăiți, oameni buni ! Capitolul I: SATUL Vechimea unui sat i-ar conferi multă autoritate astăzi dacă nu s-ar fi schimbat până chiar și condițiile naturale de-a lungul acestei ultime jumătăți de mileniu. Nu poate fi legendă că exista pe timpul marelui Ștefan: o parte a satului (nu cătun, adică vreo câteva case), Mărtinești fiind atestată în 1518, iar satul, subliniem satul răzeșesc Giurgioana, deci așezare bine definită, organizat și stabil, era apărat excelent
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Am face o greșeală să credem că, nu dintotdeauna, biserica, instituție cu scop clar de creștinizare sau menținerea credinței ortodoxe, n-ar fi fost într-un plan important, esențial alături de limbă, tradiții și obiceiuri, pământuri. Dacă vorbim de o jumătate mileniu de istorie a satului, tot de atunci trebuie să fi existat și construcție, măcar troiță, în fața sau în interiorul căreia românii să se închine. Cele 47 de biserici ridicate de Ștefan Voievod erau mult prea puține pentru numărul satelor, dar credem
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
1998, p.65). „Zăpada pe flori de cireș”, roman, Vaslui,1999, 274 p. „TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, Bârlad, 2006, 556 pag.,„... atestat de noblețe materială și spirituală a unui timp... în explozia cultural informațională din județul Vaslui, la începutul mileniului...” „Meridianul (Vaslui - Bârlad) - axă cultural - informațională” (Vaslui, Ed. Pim, Iași, 2009, 416 pag.) „o operă pentru un timp și o ilustrare a unui mediu unic...” (Emil Constantinescu, fost președinte al României), "„.. carte dintr-o viață în acțiune ...” (Prof. dr. Marian
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
patetică examinare a dosarului ovidian întru descifrarea enigmei relegării poetului din Sulmona. Tipărirea acestei cărți reprezintă un act de cultură care răspunde unui vechi orizont de așteptare în filologia clasică românească și un omagiu simbolic adus lui Ovidiu, după două milenii de la relegarea sa la Tomis. 4. Programul nostru de integrare a operei lui Demetrio Marin în cultura română cuprinde, pe lîngă cele trei volume, deja traduse și tipărite, încă un volum cu studii de estetică și alt volum cu studii
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de integrare a României. Trei zile mai târziu, la 7 mai 1999, laborios pregătita vizită a Papei Ioan Paul al II-lea în România prima țară majoritar ortodoxă care a primit vizita unui Suveran Pontif după mai bine de un mileniu de schismă conferea o dimensiune înalt spirituală voinței de integrare cu care Latinitatea Orientală, marginală vreme de secole, își legitima apartenența la marea familie a statelor democratice din Europa. La 11 decembrie 1999, la Helsinki, reuniunea șefilor de state și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
metodologice / 21 Partea întâi. TRECUT DIALOGUL ENERGETIC UE-RUSIA: PREMISE / 31 Capitolul 1. Contacte politice / 35 1.1 Primii pași / 37 1.2 Casă Europeană Comună: relațiile pe parcursul perestroika / 41 1.3 Relații post-URSS: perioadă Elțîn / 45 1.4 Început de mileniu: anii Puțin / 54 Capitolul 2. Aspectele energetice ale parteneriatelor cu UE / 61 2.1 TACIS / 62 2.2 Acordul de Parteneriat și Cooperare / 68 2.3 Cele patru spații comune / 71 2.4 Dimensiunea Nordică / 74 Partea a doua. PREZENT
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
au marcat istoria. Aceste frământări au fost mereu prezentate ca fiind generate de dorința de cucerire teritorială, considerente pur politice precum eliminarea unui dușman posibil sau declarat, sau obținerea de noi resurse economice. Deși acest lucru era adevărat pentru primele milenii ale istoriei umane, odată cu creșterea nivelului de trai prin noi descoperiri tehnologice, societățile avansate s-au văzut depinzând tot mai mult de resurse specifice. Astfel, dintr-un loc secundar în cadrul conflictelor antice, energia și resursele ce o generează au ajuns
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
multor discuții la nivel european inclusiv primele tratative în "dialogul energetic". Tabelul 1.4 rezumă direcțiile pe care le-a avut atât politică externă cât și cea energetică în timpul mandatelor lui Boris Elțîn în fruntea Federației Ruse. Odată cu începutul noului mileniu, o nouă etapă a început în politica rusească. Tabel 1.4. Schimbări în politica externă și politica energetică rusească pe timpul mandatelor de președinte ale lui Boris Elțîn Nivelul ce a inițiat schimbarea Perioadă Trend Politică externă Trend Politică energetică 1991-92
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
nivelul producției Sistemic 1993-94 Colaborare parțială, re-emergența în spațiul CSI + Colaborare cu Europa, primele crize energetice cu CSI Leadership 1995-99 -Încercări de recuperare a fostului prestigiu într-un sistem multipolar + Dialog politic și energetic cu Uniunea Europeană 1.4. Început de mileniu: anii Puțin Evoluția politică În momentul preluării conducerii de la Kremlin, Vladimir Puțin prelua o țară slăbită din diferite direcții. Față de începutul tranziției, situația în 1999 era mult mai dificil de reparat. Pe plan extern, în 1991 Rusia era primită cu
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
fundamentează în experiența primilor ani ai democratizării când numeroase contracte au fost semnate în condiții extrem de dezavantajoase pentru statul rus, beneficiile părții ruse limitându-se la câștiguri personale ale celor care au instrumentat procesul acordării proiectelor.55 La începutul noului mileniu, odată cu recuperarea ritmului producției, dar și cu creșterea prețurilor pe piața internațională, noua administrație putiniană a schimbat strategia, cu atat mai mult cu cât liderul de la Kremlin avea o nouă viziune asupra felului în care resursele naturale puteau ajuta Rusia
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
și în cea iraniană, încep să dea rezultate, Rusia încercând cu putere să păstreze controlul asupra zonei sale tradiționale de influență. Pe bună dreptate numește Hélène Carrère d'Encausse 111 Caucazul zona în care se va desfășura "marele joc112 al mileniului III". Petrodolari versus petroeuro: o alegere cu miză pentru Rusia Piața mondială a resurselor naturale, pe lângă mizele sale de aprovizionare ascunde și alte interese mai puțin evidente pentru publicul larg. Unul dintre acestea este moneda în care sunt cumpărate, petrolul
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
generală a situației colaborării precum și pentru discutarea viitoarelor acțiuni. În istoria summit-urilor UE-Rusia, s-a putut observa că în blocarea ultimelor negocieri au intervenit atât interesele unor state est europene cât și atitudinea Rusiei. În primii ani ai noului mileniu colaborarea a avut vânt în pânze prin crearea dialogului energetic UE-Rusia dar și prin dezvoltarea celor 4 spații ale libertății analizate în capitolul 2. De exemplu, cu ocazia întrunirii de la St. Petersburg în mai 2003, pentru prima dată au participat
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
întrezărească deschiderea antropologică a lor, cu elemente de gîndire curajoasă. Inanna este confundată cu Iștar, Cybele cu Demeter, iar Afrodita nu-și găsește locul în combinația eros-vegetație. S. N. Kramer arată că Inanna și-a schimbat statutul comportamental de-a lungul mileniilor: fecioară războinică în epoca dinastiilor timpurii (Etana - Balih - Iltasadum), zeiță a frumuseții la regii din Isin și Larsa. Este un amănunt care arată cît de greu se armonizează culturile între ele (sau aceeași cultură, în interiorul ei, de la o epocă la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu note pesimiste, chiar fataliste, întrucît angajează direct și sigur subiectivitatea celui în cauză, fără nici un sprijin exterior, divin ori măcar uman. Rămîne să fie înțeleasă și acceptată gravitatea acestei costisitoare cunoașteri. Este problema fundamentală a omului, devenirea sa peste milenii ca „ființă muritoare, sexuată și culturală”. Dacă reușește să se învingă înainte de toate pe sine, adică emoția păguboasă, reușind s-o întîmpine „împăcat și tare”, statutul de om cultural este salvat, umanitatea se poate reorganiza cu chibzuință, în condițiile în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
imaginarul heraldic și arhetipologia de tip Jung și Durand, în sensul că unele stări conflictuale ale individului cu lumea pot fi aduse sub observație și situate în vericitatea lor prin raportare la noi înșine; chiar dacă ne aruncăm ochii peste cîteva milenii. Ne sunt de folos științele care studiază viața primitivă. Pare credibil în condițiile modernității, dă impresia de gîndire așezată cînd se spune că „la început” a fost animalul, adică omul ca animal. Intră în rol științele de resort, să-l
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
minune poate să fie. Și cînd colo, cine era? Harap-Alb, care venea în pasul calului, aducînd cu sine pielea și capul cerbului, pe care le-au și dat în mîna Spînului”. Am semnalat și cu alt prilej apropierea motivică, peste milenii, dintre capodopera sumeriană și oralitatea folclorică românească. Paralela o făceam cu basmul Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte. Amîndoi eroii vor să afle „ce se întîmplă” (material/spiritual) cînd cineva din apropiere încetează, la un moment dat, să se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]