5,217 matches
-
personale compuse cu anér, gen. andrós "bărbat", foarte numeroase în vechea onomastică greacă 11. Într-o abordare mitologică, numele relatează despre moarte: Thanase (în proză, asociat ideii de spectacol, prin care moartea este anulată, traduce conceptul de "coincidentia oppositorum, model mitic"), Melania, Mavrodin; despre libertatea interioară (Elefterescu), despre strigoi în relație cu sărbătoarea Paștilor, valorificare a mitologiei românești (Pașchievici) etc. Numele asupra căruia își opresc atenția cei mai mulți exegeți este Ileana (cu variantele ei, Leana, Lena), un nume despre care Liviu Petrescu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vechi de mitologie și folclor despre mitul soarelui și al lunii susțin relaționarea numelui cu acest mit și proiectează povestea în rândul iubirilor imposibile. Ca o legitimare în plus, I.P. Culianu situează în momentul sacru al solstițiului de vară ""nunta" mitică, alchimică și mistică a Soarelui și Lunii, căci în acel moment intră soarele în semnul Cancerului, dominat de lună"13. Întruchipările mitologice ale numelor aparțin unei mitologii pe care o construiește Eliade, iar mitul (recreat) al soarelui și lunii este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
camuflaj, ceea ce explică existența numelor de camuflaj. În contextul travestiului din Nouăsprezece trandafiri, Laurian este instructor de înot la Uzinele Uricani, iar Niculina dă lecții particulare de franceză și latină. Fiecare nume îi creează proteicului personaj feminin o altă identitate mitică, și, în același timp, o ascunde: Elena Nicolaescu, Veronica Niculescu, Irina Bogdan, și, în interpretarea lui Albini, Sophia. La acestea se adaugă designatorul intertextual Circe cu care i se adresează "în glumă" Ieronim: "Ah! Circe, neîntrecută vrăjitoare!" Tehnica atribuirii mai
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
condiției umane. Forma Athanásios nu ar fi redat ideea contrariilor care coincid sau sunt transcense; or, spectacolul nu înseamnă doar nemurire, ci și o revelație a morții, o pregătire neîntreruptă pentru moarte. Alăturarea "numelui sfânt", Ieronim, vine să confirme "modelul mitic" (v. și Uniforme de general, Incognito la Buchenwald). Alteori, în lipsa numelui, supranumele preia caracteristicile de designator rigid, îndeplinind setul de proprietăți: este cazul Euridicei, soția doctorului Laurian, actriță, mama lui Laurian, pentru care utilizarea exclusivă a supranumelui relevă identificarea totală
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
am extins studiul și la alte proze: Vasile-Împărăteasa-Excelență (Ghicitor în pietre), Brânduș-Măria Ta (Fata căpitanului); Maria da Maria-Străina- Înger al Morții (Uniforme de general). Omonimia instituită între numele proprii ale străzilor (Popa Soare) și ale cârciumelor (Floarea-Soarelui) amplifică solaritatea geografiei mitice. În al doilea rând, relația de sinonimie la nivelul etimologic (Pe strada Mântuleasa) stabilește echivalențe între cele două tipuri de reprezentanți aflați în "identități/realități alternative", lumi posibile pe care Eliade le definea "două lumi mitologice diferite, antagonice și totuși
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
morți și unei învieri simbolice, de la neștiință și nematuritate la vârsta spirituală a adultului" (p. 188). Cu toate că basmele ar părea să se integreze în această categorie a profanului, Eliade susține că nu întotdeauna putem vorbi de o "desacralizare a lumii mitice" (p. 187). Într-adevăr, basmul nu povestește istorii despre zei, istorii cu caracter sacru, nu se referă la o creație pentru a fi paradigmă a unui act omenesc semnificativ; cunoașterea lui nu-i conferă putere asupra obiectului a cărui origine
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o povestește, și nu determină trăirea timpului sacru pe care îl evocă. Evenimentele pe care le povestește, deși au produs schimbări în lume, n-au modificat condiția omului ca atare. Pentru că nu întotdeauna este vorba de o desacralizare a lumii mitice, ci de un "camuflaj al motivelor și al personajelor mitice", Eliade propune termenul de "degradare a ceea ce e sacru" (p. 187). "Zeii nu mai intervin sub adevăratul lor nume", dar "profilurile" lor se ghicesc sub masca ocrotitorilor, tovarășilor sau adversarilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
îl evocă. Evenimentele pe care le povestește, deși au produs schimbări în lume, n-au modificat condiția omului ca atare. Pentru că nu întotdeauna este vorba de o desacralizare a lumii mitice, ci de un "camuflaj al motivelor și al personajelor mitice", Eliade propune termenul de "degradare a ceea ce e sacru" (p. 187). "Zeii nu mai intervin sub adevăratul lor nume", dar "profilurile" lor se ghicesc sub masca ocrotitorilor, tovarășilor sau adversarilor eroului care trece printr-o serie de încercări; deși "camuflați
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990. Lurker, Manfred, Lexicon de zei și demoni, Editura Enciclopedică, București, 1999. Magheru, Paul, Noțiuni de compoziție și stil, Editura Coresi, București, 1991. Manolescu, Florin, Literatura S.F., Editura Univers, București, 1980. Manolescu, Florin, "Narațiunea mitică", în Litere în tranziție, Editura Cartea Românească, București, 1998. Manolescu, Nicolae, Desenul din covor, Editura Cartea Românească, București, 1988. Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2005. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sebeok, Thomas A., Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, București, 2002. Simion, Eugen, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, București, 1995. Simion, Eugen, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Simion, Eugen, "Nivelele textului mitic", în Eliade, Mircea, În curte la Dionis, Editura Cartea Românească, București, 1981. Sorescu, Roxana, "Matei Caragiale. Numele personajelor", în România literară, nr. 24, 1997. Spiridon, Monica, Interpretarea fără frontiere, Editura Echinox, Cluj, 1998. Stănciulescu, Traian D., Miturile creației. Lecturi semiotice
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 232. 106 Eugen Simion, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, 1995; Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 231; despre narațiunea mitică, vezi și Florin Manolescu, cap. "Narațiunea mitică", în Litere în tranziție, Editura Cartea Românească, București, 1998, pp. 182-192. 1 Mircea Eliade, Nuntă în cer, Editura "Eus", Chișinău, 1995, p. 3. 2 Christian Ionescu, op. cit., p. 254. 3 Andrei Pleșu, op. cit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Enciclopedic, București, 2005, p. 232. 106 Eugen Simion, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, 1995; Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 231; despre narațiunea mitică, vezi și Florin Manolescu, cap. "Narațiunea mitică", în Litere în tranziție, Editura Cartea Românească, București, 1998, pp. 182-192. 1 Mircea Eliade, Nuntă în cer, Editura "Eus", Chișinău, 1995, p. 3. 2 Christian Ionescu, op. cit., p. 254. 3 Andrei Pleșu, op. cit., p. 66. 4 Sabina Fânaru, op. cit., p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
etimologia în legătură cu lat. Diana (>zâna), zeiță a fertilității, deoarece sensul cuvântului românesc este necreștin, iar Sânzienele sunt zâne al căror rol este strâns legat de mitologia erosului (p. 107); despre acest nume, ca "ipostază degradată, camuflată în profan a numelui mitic românesc Ileana", Lăcrămioara Berechet, op. cit., p.138; Sabina Fânaru, op. cit., p. 237, pune în relație numele personajului feminin din În curte la Dionis cu Iana-Sânziana sau cu numele sărbătorii dedicate lui Dionysos, Leneienele. 11 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit., p. 123. 161 Numele lui Andronic, caracterizat ca epifanic (înțeles ca alăturare andros + nike) este pus în relație cu "meseria" sa de aviator și atrage atenția "în limbaj intențional, asupra originii aproape celeste a eroului, restabilind sincronizarea cu simbolul mitic al șarpelui și al ambivalenței zeu-demon, lumină-întuneric, profan-sacru" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 194.). 162 Ștefan Borbely, op. cit., p. 142. 163 Matei Călinescu, op. cit., p. 124. 164 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 171. 165 Marcel Olinescu, op. cit., p. 268; Ion Ghinoiu, Comoara
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, pp. 378-380. 314 v. și Gh. Glodeanu, în op. cit., p. 169. care încadrează în seria "instrumentelor magice cu ajutorul cărora are loc integrarea în timpul mitic", ascensorul (În curte la Dionis) și camionul ( La umbra unui crin), alături de birja din La țigănci și mașina din Noaptea de Sânziene. Eugen Simion în op. cit., p. 302, integrează printre vehicule "derizorii" cu "rol mitic": camioneta din Nouăsprezece trandafiri, mașina
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cărora are loc integrarea în timpul mitic", ascensorul (În curte la Dionis) și camionul ( La umbra unui crin), alături de birja din La țigănci și mașina din Noaptea de Sânziene. Eugen Simion în op. cit., p. 302, integrează printre vehicule "derizorii" cu "rol mitic": camioneta din Nouăsprezece trandafiri, mașina din Noaptea de Sânziene, care fac legătura dintre tărâmuri asemenea bărcii lui Charon sau calului răpciugos din basmele românești. Pentru Marta Petreu, op. cit., p. 179, sania din Nouăsprezece trandafiri este "vehicol simbolic al trecerii dintr-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
esență caracterul unei multiple și cuprinzătoare sinteze în termeni antinomici": între tendințele tradiționaliste și tendințele moderniste, între "fondul nostru nelatin" (păgân, dionisiac) și creștinismul nostru, între tema "satului preistoric" și cea a "ființei istorice", între discursul filosofic și cel nefilosofic (mitic, literar, religios etc)6. Miza cercetării pe care o voi desfășura nu stă în întregime în ideea de mai sus, cum sugerează titlul. Desigur, voi începe prin a pune în evidență, într-o manieră mai sistematică, structurarea gândirii filosofice blagiene
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
absolut originală: ideea de direcție în cunoaștere. Are nevoie de aceasta pentru a acredita în planul teoriei cunoașterii metoda dogmatică. În acest sens, filosoful român observă că, deși s-a știut că sunt posibile diverse tipuri sau variante ale cunoașterii (mitică, rațională, intuitivă, dialectică etc.), tuturor acestor tipuri li s-a atribuit același sens: de reducere la minimum a misterului cosmic 89. Blaga susține, însă, că există mai mult decât acest sens. Se poate face o diferențiere a cunoașterii pe direcții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al unei ontologii censoriale"178. În acest sens, el deosebea două forme de convertire apologică: revelația disimulatoare și integrarea în mister ca atare. Dacă revelația disimulatoare este proprie cunoașterii paradisiace și tuturor celorlalte forme de cunoaștere dinafara cunoașterii înțelegătoare (concretă, mitică, magică), singura care realizează integrarea în mister este cunoașterea luciferică. Ceea ce este specific acestei forme de convertire apologică a misterului e faptul că este singura în care intervine conștiința misterului, ideea de mister, în care dispare iluzia adecvației. Ceea ce vreau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pură a misterelor existenței. Prin însăși structura cunoașterii individuate, orice revelare de mister este cenzurată, luând înfățișarea paradoxală a unei "revelații disimulatoare"198. Nu există mod al cunoașterii care să nu înglobeze acest principiu paradoxal: "Cunoașterea concretă, cunoașterea paradisiacă, cunoașterea mitică și în cea mai mare parte cunoașterea ocultă sunt clădite, deși fiecare în felul său, după unul și același principiu: fiecare dintre aceste cunoașteri are semnificația unei revelații disimulatorii a misterului existențial. Prin fiecare dintre aceste cunoașteri, misterul existențial e
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Marele Anonim. Acesta se anunță mai curând în negativitatea sa, ca mister existențial profund, descoperind o maximă îndepărtare, o asimetrie totală, o disanalogie profundă cu lumea. Ideea misterului existențial, ideea unei metafizici întemeiate nu pe concepte abstracte ci pe plăsmuiri mitice și metafore, predilecția pentru paradox și antinomie, toate acestea îl apropie mult pe Blaga de gândirea răsăriteană. Singura problemă care apare este că tema abisului divin nu este proprie doar spațiului răsăritean. Ea se întâlnește și în gândirea anumitor filosofi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu privire la misterul cosmic, care, cu cât este dezvăluit mai mult, cu atât se ascunde mai tare, solicitând o altă modalitate de cunoaștere pentru cuprinderea sa. Blaga vorbea de cuprinderea misterului ca mister, prin minus-cunoaștere. Mircea Eliade va vorbi despre gândirea mitică și simbolică, ce funcționează după o altă logică decât cea obișnuită, în care misterul sau paradoxul totalizării nu este în nici un fel știrbit. Cel de-al doilea obiect al hermeneuticii lui Mircea Eliade este simbolul. Eliade se preocupă de simbol
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 517. 206 Ibidem, p. 542. 207 În acest sens, Blaga afirmă în "Ființa istorică", încercând să argumenteze că existența întru mister și pentru revelare face omul deplin: "acest om deplin se simte chemat să-și reveleze sieși, prin plăsmuiri mitice, prin abstracțiuni conceptuale, prin imagini de artă, prin viziuni sau prin teorii, misterele ce i se deschid dincolo de orizontul dat" (Lucian Blaga, " Ființa istorică", în op. cit., p. 492). 208 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în op. cit., p. 442
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Grecia antică. Conceptul lor de existență sau ființă este reprezentativ pentru cotitura filosofică a gândirii, pentru orientarea ei spre inteligibil și absolut. Ființa autentică, pe care filosofia vrea să o surprindă și să o reveleze, dincolo de natură, nu este supranaturalul mitic; ea este o realitate de un cu totul alt ordin: abstracția pură, identitatea cu sine, însuși principiul gândirii raționale, obiectivat sub formă de logos" (Jean-Pierre Vernant, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, 1995, p. 455). 249 Athanase Joja
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vedea Lucian Blaga, Încercări filosofice, partea I. 406 Cf. Ștefan Afloroaei, "Lucian Blaga și fenomenologia dualității originare", în Opinia, nr. 3, 1978. 407 Vasile Bancilă, Lucian Blaga, energie românească, Editura Marineasa, Timișoara, 1995. 408 Acestea ar fi: categoria esențelor ontologice, miticul, stihialul, dogmaticul, divinul și agnosticismul înțelegător (Ibidem, pp. 25-37). 409 Ibidem, pp. 145-146. 410 Ibidem, p. 146. 411 Dumitru Isac, op.cit., pp. 99-104. 412 Lucian Blaga, "Spațiul mioritic", în Opere, vol. 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. 413 Tudor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]