6,060 matches
-
Antichitatea ca izvor de inspirație e gândită de germani altfel decât de francezi. Într-un capitol solid și instructiv, „Poesie și Mitologie”, din cartea sa despre Filosofie și poesie, d. Tudor Vianu actualizează marea problemă dezbătută de romanticii germani, a mitologiei ca izvor al artei. Dezbaterea pleacă de la un punct oarecum comun cu cel francez și anume că epoca modernă cu spiritul practic, pe care îl necesită lupta pentru trai, cu industrialismul care sufocă viața în forme tot mai dure și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
supremă, nimicește necontenit condițiile prielnice marii arte. Arta nu e o adaptare la o asemenea realitate, ci dimpotrivă, o reacție pe planul ideal. Ca să se dezvolte, ei îi trebuie luminișul înalt al largurilor metafizice. Romanticii germani îi văd salvarea în mitologie. Când gândesc astfel, ei au prezent în minte exemplul Greciei, unde poesia, tragedia însoțită de muzică, statuia și templul, toate s-au hrănit și s-au dezvoltat din carnea fabuloasă a miturilor religioase. Mitul e reacția primitivă a spiritului uman
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întreg popor. Se pare că romanticii își dădeau seama că, preconizându-l ca materie artistică, deschideau artei adâncile rezonanțe ale sufletului național. Dar, trebuie să ne întoarcem la miturile Eladei? Nu atâta, cât mai degrabă ar trebui creată o nouă mitologie, idee care nu e departe de doleanțele rasiste ale unui Alfred Rosenberg din vremea noastră. Precum însă național-socialiștii nu cunosc rețeta creării unei noi mitologii, tot astfel n-au descoperit-o nici romanticii. Fascinați încă de mitologia greacă, pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ne întoarcem la miturile Eladei? Nu atâta, cât mai degrabă ar trebui creată o nouă mitologie, idee care nu e departe de doleanțele rasiste ale unui Alfred Rosenberg din vremea noastră. Precum însă național-socialiștii nu cunosc rețeta creării unei noi mitologii, tot astfel n-au descoperit-o nici romanticii. Fascinați încă de mitologia greacă, pe care n-o recomandau totuși spre imitație, ei își plasau gândirea într-o situație absurdă și fără ieșire. Analogia cu antichitatea putea să-i ducă la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creată o nouă mitologie, idee care nu e departe de doleanțele rasiste ale unui Alfred Rosenberg din vremea noastră. Precum însă național-socialiștii nu cunosc rețeta creării unei noi mitologii, tot astfel n-au descoperit-o nici romanticii. Fascinați încă de mitologia greacă, pe care n-o recomandau totuși spre imitație, ei își plasau gândirea într-o situație absurdă și fără ieșire. Analogia cu antichitatea putea să-i ducă la două soluții: ori la „mitologia creștină” cum ziceau ei, ori la mitologia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
descoperit-o nici romanticii. Fascinați încă de mitologia greacă, pe care n-o recomandau totuși spre imitație, ei își plasau gândirea într-o situație absurdă și fără ieșire. Analogia cu antichitatea putea să-i ducă la două soluții: ori la „mitologia creștină” cum ziceau ei, ori la mitologia națională. „Mitologia creștină” avea însă, după Schelling, un sens invers decât cea greacă și deci nu era socotită compatibilă cu arta. În această concluzie se întâlneau cu clasicismul francez, pentru care adevărul creștin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mitologia greacă, pe care n-o recomandau totuși spre imitație, ei își plasau gândirea într-o situație absurdă și fără ieșire. Analogia cu antichitatea putea să-i ducă la două soluții: ori la „mitologia creștină” cum ziceau ei, ori la mitologia națională. „Mitologia creștină” avea însă, după Schelling, un sens invers decât cea greacă și deci nu era socotită compatibilă cu arta. În această concluzie se întâlneau cu clasicismul francez, pentru care adevărul creștin nu trebuia înjosit în ficțiunile artei. Cât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe care n-o recomandau totuși spre imitație, ei își plasau gândirea într-o situație absurdă și fără ieșire. Analogia cu antichitatea putea să-i ducă la două soluții: ori la „mitologia creștină” cum ziceau ei, ori la mitologia națională. „Mitologia creștină” avea însă, după Schelling, un sens invers decât cea greacă și deci nu era socotită compatibilă cu arta. În această concluzie se întâlneau cu clasicismul francez, pentru care adevărul creștin nu trebuia înjosit în ficțiunile artei. Cât despre mitologia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Mitologia creștină” avea însă, după Schelling, un sens invers decât cea greacă și deci nu era socotită compatibilă cu arta. În această concluzie se întâlneau cu clasicismul francez, pentru care adevărul creștin nu trebuia înjosit în ficțiunile artei. Cât despre mitologia națională, ea era încă socotită drept o barbarie în comparație cu frumusețea celei grecești. Voss, citat de Tudor Vianu, zicea că una față de cealaltă e „ca o cocină de porci față de un palat”. Ieșirea dintr-un asemenea impas teoretic se poate considera
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
palat”. Ieșirea dintr-un asemenea impas teoretic se poate considera Faust, capodopera lui Goethe, clădită pe un mit sau pe o legendă medievală. Dar soluția cea mai amplă e arta complexă a lui Richard Wagner, crescută din arborescenta fantastică a mitologiei germanice și din „mitologia” creștină a Evului Mediu. Într adevăr, Tetralogia lui e tăiată din substanța eposului germanic al Nibelungilor. Wagner e astăzi venerat ca un erou național întrucât, prin arta lui, neamul german apare transfigurat pe planul walhallic al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asemenea impas teoretic se poate considera Faust, capodopera lui Goethe, clădită pe un mit sau pe o legendă medievală. Dar soluția cea mai amplă e arta complexă a lui Richard Wagner, crescută din arborescenta fantastică a mitologiei germanice și din „mitologia” creștină a Evului Mediu. Într adevăr, Tetralogia lui e tăiată din substanța eposului germanic al Nibelungilor. Wagner e astăzi venerat ca un erou național întrucât, prin arta lui, neamul german apare transfigurat pe planul walhallic al zeilor. Cât despre eelelalte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ultimul proiect al lui Wagner, care personal se credea mai mult budist decât creștin, e schița de libret Iisus din Nazaret, cu care voia să-și încoroneze uriașa operă de deschizător de izvoare pentru inspirația modernă. Folosirea în artă a mitologiei grecești trebuie socotită astăzi ca o simplă și stupidă superstiție culturală. Creație colectivă a poporului grec, această mitologie și operele derivate din ea găseau rezonanțe adânci în sufletul antic. Geniul artistic al Eladei i-a sleit sensul inspirator și orice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Iisus din Nazaret, cu care voia să-și încoroneze uriașa operă de deschizător de izvoare pentru inspirația modernă. Folosirea în artă a mitologiei grecești trebuie socotită astăzi ca o simplă și stupidă superstiție culturală. Creație colectivă a poporului grec, această mitologie și operele derivate din ea găseau rezonanțe adânci în sufletul antic. Geniul artistic al Eladei i-a sleit sensul inspirator și orice prelucrare modernă a ei nu e decât o factice și inferioară imitație. Afară de aceasta, pentru popoarele moderne, mitologia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mitologie și operele derivate din ea găseau rezonanțe adânci în sufletul antic. Geniul artistic al Eladei i-a sleit sensul inspirator și orice prelucrare modernă a ei nu e decât o factice și inferioară imitație. Afară de aceasta, pentru popoarele moderne, mitologia veche sună în urechi surde, fiindcă adevărul creștin i-a ucis cu desăvârșire semnificația religioasă, pe care o avea. Miturile olimpice sunt pentru noi vulcani cu craterele stinse pentru totdeauna. Lava religioasă și artistică, ce le-a dat înălțimea, a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îngeri și de oameni îndumnezeiți, adică de „forme finite, ce închid în ele infinitul?” în nu mai știu care din Pretextele sale, Andre Gide crede că doctrina creștină, fiind de un spiritualism abstract, Biserica a fost nevoită să inventeze o mitologie pentru a da material artei. A susține însă o asemenea idee înseamnă a nega întruparea concretă a lui Dumnezeu și acțiunea harului care spiritualizează și îndumnezeiește concretul omenesc. Mitologie înseamnă plăsmuire a fanteziei și cuvântul nu-și are locul în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de un spiritualism abstract, Biserica a fost nevoită să inventeze o mitologie pentru a da material artei. A susține însă o asemenea idee înseamnă a nega întruparea concretă a lui Dumnezeu și acțiunea harului care spiritualizează și îndumnezeiește concretul omenesc. Mitologie înseamnă plăsmuire a fanteziei și cuvântul nu-și are locul în sfera conceptelor creștine. Astăzi, o discuție cum e cea ridicată de romanticii germani asupra incompatibilității creștinismului cu arta nu mai înfățișează decât un interes istoric, ca produs al unor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-și are locul în sfera conceptelor creștine. Astăzi, o discuție cum e cea ridicată de romanticii germani asupra incompatibilității creștinismului cu arta nu mai înfățișează decât un interes istoric, ca produs al unor inteligențe încă neeliberate de superstiția culturală a mitologiei grecești. Apariția celui mai mare romancier al lumii, care e Dostoievski, geniul ortodoxiei moderne, a dovedit că nu e nevoie de nici o mitologie pentru a ridica arta până la înălțimi neatinse. Scriitorul rus nu și-a modelat operele după calapodul tragediei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai înfățișează decât un interes istoric, ca produs al unor inteligențe încă neeliberate de superstiția culturală a mitologiei grecești. Apariția celui mai mare romancier al lumii, care e Dostoievski, geniul ortodoxiei moderne, a dovedit că nu e nevoie de nici o mitologie pentru a ridica arta până la înălțimi neatinse. Scriitorul rus nu și-a modelat operele după calapodul tragediei antice ca Racine și Corneille, ci după disciplina hagiografiei bisericești. Romanul Idiotul e, în realitate, o hagiografie modernă, iar Frații Karamazov o apologie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
stări fericite de comunitate și de armonie a omului cu divinitatea, e comună acestor popoare, precum comună e ideea unei catastrofe care a sfărâmat armonia primară și a prăbușit pe om în condiția mizeriei și a morții terestre. În vechea mitologie sumeriană a asirobabilonienilor nu se precizează bunăoară care a fost vina omului de-a meritat pedeapsa potopului, catastrofa care a șters paradisul de pe fața pământului. În vechea mitologie egipteană această vină e precizată în revolta oamenilor împotriva zeului suprem Ra
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prăbușit pe om în condiția mizeriei și a morții terestre. În vechea mitologie sumeriană a asirobabilonienilor nu se precizează bunăoară care a fost vina omului de-a meritat pedeapsa potopului, catastrofa care a șters paradisul de pe fața pământului. În vechea mitologie egipteană această vină e precizată în revolta oamenilor împotriva zeului suprem Ra, pe care l-au socotit de la o vreme prea bătrân și neputincios ca să mai conducă lumea, drept care zeul, jignit și înfuriat, a dezlănțuit un adevărat masacru în neamul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care sunt de acord asiro babilonienii, credeau că Edenul e roditoarea câmpie mesopotamică, iar arienii situau paradisul pe muntele nordic, care ar fi uneori Araratul, iar alteori Himalaya. În orice caz, spațiul paradisiac, atât după Biblie cât și după vechile mitologii, se desfășoară, cu modificări de localizare națională, între Nil și Gange, fluvii ce păstrează până astăzi un venerabil prestigiu sacru. Ideea paradisului pământesc dăinuie în memoria tuturor popoarelor semite și deopotrivă în memoria tuturor popoarelor de rasă ariană. Fie că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
turburându-și apele de cleștar cu nămolul lui, pentru a se întoarce în cele din urmă, punficat, să se reverse în același ocean din care a pornit. Dacă conștiința religioasă a păcatului apare mai mult sau mai puțin limpede sub regimul mitologiei păgâne, în schimb suferința din lume e atât de adânc simțită de ființa omenească de pretutindeni și de oricând încât, chiar dacă paradisul n-ar fi o amintire divină și o nădejde eshatologică, nefericirea și groaza morții ar fi dat bici
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca un arbore păgân, făcându-se paralele între frunzele-spini și coroana de spini a lui Iisus în momentul răstignirii, între fructele roșii și sângele lui Hristos, laurul și-a câștigat titlul de plantă sfântă, fiind acceptat și de creștinism. În mitologie, laurul este unul dintre cei șapte copaci sacri (măr, smochin, salcie, ulm, stejar, tei). Adăpost pentru animale Laurul face parte din familia arbuștilor, înălțimea sa variind între 2 și 25 de metri, și este întâlnit în Asia, Europa și America
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
3.3.4. Un alt tip de funcții semnice sunt relațiile dintre semne și "cunoașterea lucrurilor"287: "semnele se află în relație cu cunoașterea lucrurilor desemnate de ele și, prin aceasta, cu o întreagă cultură". Ilustrative pentru această funcție sunt mitologia sau așa-zisul "limbaj al culorilor". În ambele cazuri avem de-a face cu o "funcție indirectă, "mediată" a semnului: semn - (obiect) desemnat - (obiect) simbolizat". Însă extensia acestor relații e mult mai amplă: "De "interpretarea lumii" ține și o altă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
combinațiile de fapte diverse ale cărților dumneavoastră obișnuite" (p. 13). În ceea ce privește "conținutul" acestei cunoașteri spirituale, el constă în sesizarea sensurilor simbolice ale crengii de aur, în special a substanței comune și imuabile a divinului din toate religiile și din toate mitologiile: În rânduielile lui [ale Magului - n.n.] de la Memfis se găsesc și sărbătorile dumneavoastră de-acum. Prăznuiau și oamenii timpului său Buna-Vestire a soarelui nou, bucurie a păstorilor și plugarilor trecutului, tot la aceeași dată de 25 martie. În aceeași zi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]