4,567 matches
-
22% din populație (fără regiunea transnistreană). Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (11,2%), rușii (9,4%), găgăuzii (3,9%) și bulgarii (2%). Predomină băștinașii (71%) care se pot declara fie « moldoveni » (69%), fie « români » (2%). Denumirea de «moldoveni» ale înțelesuri diferite în funcție de: Sfera academică consideră, în totalitate în România și în majoritate în Republica Moldova și în țările apusene, al treilea înțeles ca fiind cel conform datelor științifice (istorice, geografice și lingvistice); o minoritate din Republica Moldova și din țările
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. Limba rusă este considerată "neoficial" limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din 1989, folosirea zilnică al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației multor ruși din Republică, precum și din cauza diminuării politicii de rusificare, în administrație fiind mult mai mulți vorbitori de limbă română
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din 1989, folosirea zilnică al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației multor ruși din Republică, precum și din cauza diminuării politicii de rusificare, în administrație fiind mult mai mulți vorbitori de limbă română (« moldoveni »/« români»). Tradițiile creștine din Moldova au rădăcini adânci și își au originea în secolele III-VIII, conform unor teorii. La august 2007, pe teritoriul Moldovei activau 23 de culte religioase înregistrate, care dețin în total 2319 părți componente (parohii, mănăstiri, instituții
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotarele republicii. Datele Băncii Mondiale arată că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate (cca. 1,7 miliarde dolari legal). Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova sunt: France Telecom (Orange), TeliaSonera (Moldcell), Lafarge, Société Générale, Veneto Banca, QBE, RosGosStrah, Bemol, Lukoil, GazProm, RAO EES, Petrom, Rompetrol, BCR, Banca Transilvania
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
în analog pe tot teritoriul țării după noaptea zilei de 17 iunie 2015, asigurând populația țării cu echipamente corespunzătoare de recepție. Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în cadrul statului românesc (medieval și premodern) Moldova, populată preponderent de moldoveni (români), dar și de diverse etnii precum ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruși, evrei, germani, cehi etc. Aici s-au păstrat multe tradiții multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României, cu elemente comune popoarelor creștine
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
vară din 1992 de la Barcelona. Tot Tudor Casapu a mai cucerit pentru Republica Moldova medalii de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de haltere din 1991. Cu puțin timp mai devreme, în 1988, înainte ca Moldova să obțină independența, un alt moldovean devenise campion olimpic. E vorba de Nicolae Juravschi, care fiind în componența echipei URSS a câștigat medalia de aur la proba caiac-canoe la Jocurile Olimpice de vară din 1988 din Seul, Coreea de Sud. Printre rezultatele mai recente, Veaceslav Gojan, a devenit medaliat
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Republica Moldova sunt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sănătate și frumusețe. Începând cu anul 1998, numărul străinilor veniți în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând 25 000 în 2004, majoritatea proveniți din Rusia, Ucraina și România. Totodată, numărul moldovenilor plecați peste hotare în 2004, aproape că s-a dublat față de anul 1997, depășind cifra de 67 000. Dintre aceștia, cei mai mulți au vizitat Ucraina, Ungaria, Turcia, România sau Bulgaria. Pe 1 iunie 2006, în cadrul unei conferințe internaționale, Organizația de Promovare
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
află Pădurea Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit și bujorul sălbatic, pe seama căruia s-au creat legende și o mare serbare populară care are loc în fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuți în lupta de la Roșcani, de la 1574, cănd armata lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei de apă. Și în pădurea de la Hanu Conachi se desfășoară în fiecare an, sărbătoarea salcâmului. Aceste două rezervații constituie
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
Rădulescu-Motru, prietenul naționalist și pro-"junimist" al istoricului, care spunea că rațiunea economică din spatele acestor lozinci era greșit înțeleasă. Conform lui Oldson, părerea conform căreia evreii erau „vampiri” ai economiei era în întregime nefondată, chiar ipocrită: „[Iorga a fost] un moldovean complexat de sărăcia din provincie.” Concepția conservatoare personală a fost adoptată și în doctrina partidelor, care pretindeau că evreii erau factori de rezistență împotriva autorităților politice și culturale ale Românilor. Iorga nu a optat niciodată pentru un antisemitism religios în locul
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Ana Ipătescu, fiica unui negustor, membrii guvernului au fost eliberați. Puterile străine nu au putut acceptă direcția revoluției. În Moldova, mișcarea revoluționară a avut un caracter pașnic și petitionar. În martie 1848, Vasile Alecsandri a redactat " Petițiunea boierilor și notabililor moldoveni". Cu știrea domnului Mihail Sturdza, erau promovate idei moderate. Însă panicat de direcția revoluției, Sturdza a decis arestarea conducătorilor revoluției și trimiterea acestora la Înalta Poartă. Dar cumpărându-și evadarea, aceștia s-au refugiat în Transilvania. La Brașov a fost
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
Populația actuala este, potrivit datelor recensământului populației Ucrainei din 2013, de 259.419 de locuitori. Între aceștia se află 189.021 de ucrainieni, 26.733 ruși, 10.553 români și încă 3.829 români care au optat pentru categoria de moldoveni; 1.408 polonezi 1.308 evrei și 971 - alții. Orașul ocupă o arie de 153 km pătrați și este împărțit administrativ în 3 sectoare (raioane): Садгiрський/Sădăgura (Sădăgura, Jucica, Pohozna, Lencăuți - suburbiile de la nord de Prut), Шевченкiвский/Șevcenko (Taraș Șevcenko
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
locuiesc în spațiul carpato-danubiano-pontic, în număr de aproximativ 26 de milioane. Doar 19,4 de milioane locuiesc în România, restul fiind dispersați în țările învecinate. În Ucraina trăiesc cca. 409.000 de români (persoane declarate fie drept „români”, fie drept „moldoveni”), mai ales în regiunile Cernăuți (181.800) și Odessa (123.000). De asemenea trăiesc numeroși români în regiunea Transcarpatică (32.000 de români maramureșeni), dar și moldoveni transnistreni în regiunile Nikolajev (16.673) și Kirovograd (10.694). Alte comunități mai
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
trăiesc cca. 409.000 de români (persoane declarate fie drept „români”, fie drept „moldoveni”), mai ales în regiunile Cernăuți (181.800) și Odessa (123.000). De asemenea trăiesc numeroși români în regiunea Transcarpatică (32.000 de români maramureșeni), dar și moldoveni transnistreni în regiunile Nikolajev (16.673) și Kirovograd (10.694). Alte comunități mai mici de români se găsesc în Serbia (Voivodina și Timoc; în total 74.630 conform ultimului recensământ, însă numărul lor real este estimat la 200.000-400.000
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
stabilit temporar în Italia și Spania. Potrivit cifrelor oficiale, în 2009 câte 1 milion de cetățeni români (așa-numiții căpșunari) locuiesc și lucrează în fiecare din aceste două țări latine. Cu mici excepții în timp, conform constituției, cetățenii Republicii Moldova sunt "moldoveni", iar limba oficială în stat este "limba moldovenească". Această situație este o consecință a confruntării, în acest stat, între doctrinele „românismului” și „moldovenismului”, confruntare care a iscat câteva neînțelegeri între autoritățile de la București și cele de la Chișinău. „Moldovenismul” este o
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
care a recunoscut independența Republicii Moldova. Când parlamentarii moldoveni au ales calea independenței mai degrabă decât cea a unirii cu România, președintele Mircea Snegur a dezvoltat doctrina numită "un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului român, rus, ucrainean, găgăuz sau bulgar”". După alegerile din 1996, identitatea românească a populației majoritare și băștinașe
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
președinte (2009), practic situația românilor basarabeni este că, atâta vreme cât nu va fi modificată Constituția republicii Moldova, ei sunt considerați „minoritate națională” în propria lor patrie dacă se declară „Români”, singura cale de a evita această clasificare fiind să se declare „Moldoveni”, în timp ce ucrainenii și rușii se pot declara nestingherit ce sunt, fară ca nicio lege să-i constrângă să se afirme „diferiți” de semenii lor din Ucraina și Rusia și să se declare „moldoruteni” sau „moldomuscali”.
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
era numeroasă în orașe că Baia, Siret, Suceava și Bacău, infiintandu-se o episcopie la Siret atunci când Latcu dorea legitimitate de la Papa. În timpul domnitorilor Alexandru și Ștefan, au pătruns husiții, întemeind târgul Huși și satele catolice, și convertindu-i pe moldovenii catolici. Ulterior, în secolul XVI, preoții catolici care nu s-au convertit la ortodoxie au fost alungați, iar bisericile au fost fie distruse, fie preluate de ortodocși. Armenii au fost tolerați în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, infiintandu-se episcopii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și teritorii geografice în care vorbitorii de română sunt majoritari. (*) Zone în care se vorbesc limbi asemănătoare limbii române, respectiv aromana și meglenita la Salonic și istroromana în Istria Principalele grupuri vorbitoare de limbă română sunt cel român și cel moldovean. Conducerea politică a Republicii Moldova precum și o parte a populației (cf. recensământ 2004) tinde să identifice limba română cu o așa-numita limba moldoveneasca, a cărei existența este evident contestată. Înainte de cedarea Basarabiei de către România, nu există o asemenea limba, însă
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
au declarat la recensăminte moldoveni sau români. În Voivodina toți vorbitorii de limbă română sunt români că naționalitate, iar pe Valea Timocului vlahi. Ucraina recunoaște atât minoritatea română cât și cea moldoveana. În Bucovina ucraineană trăiesc atât români cât și „moldoveni” (în proporții aproximativ egale, împreuna cca. 20%), în Regiunea Odessa numai „moldovenii” constituie o minoritate importantă iar în Transcarpatia (Maramureșul de Nord) trăiește un grup de români (aproximativ 2%). În Ungaria, țară care oferă cele mai multe drepturi minorității românești, toți vorbitorii
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
limbă română sunt români că naționalitate, iar pe Valea Timocului vlahi. Ucraina recunoaște atât minoritatea română cât și cea moldoveana. În Bucovina ucraineană trăiesc atât români cât și „moldoveni” (în proporții aproximativ egale, împreuna cca. 20%), în Regiunea Odessa numai „moldovenii” constituie o minoritate importantă iar în Transcarpatia (Maramureșul de Nord) trăiește un grup de români (aproximativ 2%). În Ungaria, țară care oferă cele mai multe drepturi minorității românești, toți vorbitorii de română sunt de naționalitate română. Potrivit Constituției României din 1991, revizuită
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
română că limba maternă. Totuși, grupul de experți din cadrul misiunii internaționale de observare a recensământului în Republică Moldova a precizat că subiectele din chestionare ce țin de naționalitate și limba au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" și de aceea a conclus că o atenție sporită va trebui să fie acordată la utilizarea acestor date. În Constituția Republicii Șerbia ("Monitorul oficial al Republicii Șerbia", nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în Republică
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
se bucură de instituții de învățământ și presa (printre care și programe de radio) în limba română, finanțate de stat. În Odesa există programe de radio în limba română și instituții de învățământ cu predare în limba română, insă drepturile moldovenilor care reprezintă o minoritate importantă aici nu sunt respectate în totalitate. În ținutul Bugeac, care cuprinde 9 raioane din vestul regiunii Odesa, pricipalele grupuri etnice sunt ucrainenii (40%), bulgarii (21%), rușii (20%) și moldovenii/românii (13%). La 28 mai 1999
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
predare în limba română, insă drepturile moldovenilor care reprezintă o minoritate importantă aici nu sunt respectate în totalitate. În ținutul Bugeac, care cuprinde 9 raioane din vestul regiunii Odesa, pricipalele grupuri etnice sunt ucrainenii (40%), bulgarii (21%), rușii (20%) și moldovenii/românii (13%). La 28 mai 1999 s-a deschis la Cernăuți un consulat al României. Pentru prima oara România a deschis un consulat la Cernăuți în 1892 (Austro-Ungaria), care s-a desființat însă ulterior în 1916 la intrarea României în
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
confundate cu Ielele, insă prin contaminare, căci sunt divinități structural și atributiv diferite. Categoria zânelor bune este luată în seamă de Dimitrie Cantemir: "Zână, cuvânt pe care l-ai putea bănui că provine din numele Dianei. Totuși rareori ei" [românii/moldovenii] "o numesc la singular, ci de cele mai multe ori folosesc pluralul Zânele și spun că sunt niște fete frumoase care-și revarsă farmecul lor asupra altora". Remarcă lui D. Cantemir a fost reluată argumentat de Mircea Eliade: "zână" provine cultual și
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]