19,067 matches
-
Agricultori 6,3 45,3 1,4 44,1 2,9 100 Total 58,9 18,0 5,1 16,6 1,4 100 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Calculele se bazează pe veniturile monetare totale în ultimul an. În cazul în care calculele se efectuează pe baza venitului lunar, indiferent de numărul de luni lucrate/luni în care s-a beneficiat de protecție socială, distribuția este similară. Diferențe mai mari se înregistrează în acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
distribuția este similară. Diferențe mai mari se înregistrează în acest al doilea mod de calcul numai pentru agricultori (34% venit din vânzarea de produse agricole și 54% din protecție socială). Exemplu de citire a datelor: 86,6% din venitul total monetar pentru profesioniști, manageri și tehnicieni a provenit din salarii. Categoria cu cel mai ridicat venit monetar în zonele rurale este cea a managerilor, profesioniștilor și tehnicienilor. Cel mai scăzut venit monetar este cel al fermierilor. RNm și navetiștii urbani au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru agricultori (34% venit din vânzarea de produse agricole și 54% din protecție socială). Exemplu de citire a datelor: 86,6% din venitul total monetar pentru profesioniști, manageri și tehnicieni a provenit din salarii. Categoria cu cel mai ridicat venit monetar în zonele rurale este cea a managerilor, profesioniștilor și tehnicienilor. Cel mai scăzut venit monetar este cel al fermierilor. RNm și navetiștii urbani au venituri similare, puțin inferioare celor ale RNFp, dar mai ridicate decât cele ale RNFs ( REF Ref48994779
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de citire a datelor: 86,6% din venitul total monetar pentru profesioniști, manageri și tehnicieni a provenit din salarii. Categoria cu cel mai ridicat venit monetar în zonele rurale este cea a managerilor, profesioniștilor și tehnicienilor. Cel mai scăzut venit monetar este cel al fermierilor. RNm și navetiștii urbani au venituri similare, puțin inferioare celor ale RNFp, dar mai ridicate decât cele ale RNFs ( REF Ref48994779 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 11). Datele eșantionului pentru întregul rural indică ( REF Ref48977835 \h \* MERGEFORMAT Tabelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dar mai ridicate decât cele ale RNFs ( REF Ref48994779 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 11). Datele eșantionului pentru întregul rural indică ( REF Ref48977835 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A10) faptul că ocuparea neagricolă este cel mai important factor care favorizează nivele ridicate de venit monetar și nemonetar: cu cât este mai mare numărul de adulți implicați în ERNA la nivelul gospodăriei, cu atât este mai mare venitul total al gospodăriei, ținând sub control alți factori relevanți. Pe de altă parte, un număr mai mare de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Cel de-al doilea factor ca importanță pentru un nivel sporit al venitului gospodăriei este șeptelul (cu cât mai mare, cu atât este mai ridicat venitul). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 11. Venitul mediu pe categorii de ocupații comparat cu venitul monetar mediu rural Categorie de venit comparat cu media rurală Manageri, profesioniști și tehnicieni RNp 2,59 Lucrători în servicii și funcționari RNs 1,25 Muncitori neagricoli RNm 2,12 Navetiști urbani neagricoli UCom 2,01 Agricultori FARM 0,54 Sursa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Eurobarometrul Rural. Sondaj UE-OSF. Categoria de referință a variabilei dependente - „nu vrea să fie întreprinzător sau patron și nimeni din familie nu este asociat cu o astfel de societate privată. Rezultate regresie logistică. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 12. Venit monetar și distribuire a ocupării în comunitățile rurale Categorie de ocupații Ponderea venitului în categoria de ocupații Ponderea ocupării forței de muncă* RNp Profesioniști, manageri și tehnicieni 11,4 4,4 RNs Lucrători în servicii și funcționari 6,8 5,4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Drept urmare, fermele agricole recurg la schimburi non-monetare, în special sub forma trocului cu alți actori economici implicați în agricultură, de obicei furnizori de utilaje agricole și combustibili. Trocul practicat de ferme apare ca o soluție la provocările impuse de economia monetară în perioada transformărilor postsocialiste (Cellarius, 2000). Penuriile de produse care au caracterizat economia socialistă s-au transformat în penurii de bani, demonetizare extinsă, care, la rândul său, a accentuat caracterul non-monetar al schimburilor economice care au loc între ferme după
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
țăranilor către fermă presupune disponibilizarea unor sume de bani din conturile managerului pentru a cultiva terenurile la timpul potrivit. Aceste ferme par mult mai afectate de datorii decât Ceres de exemplu, și încearcă de obicei să iasă din sfera economiei monetare prin recursul la troc și schimb reciproc de utilaje sau împrumuturi și credite informale bazate mai degrabă pe „prietenie”. Atâta vreme cât nu au bani decât de două-trei ori pe an, fermele mici nu au acces la creditele bancare care necesită o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
partenerii de schimb. Schimbul de servicii, mărfuri, produse etc. apare circumscris de încredere și reciprocitate difuză. Încrederea este „densă” (thick trust) și pare să aproximeze relațiile sociale descrise de solidaritatea mecanică (Kolankiewicz 1996). Tipuri de relații economice: schimburi non-monetare (troc)/monetare și forme de încredere Schimburile aproximate de relațiile de încredere pot fi non-monetare, luând forma trocului sau a împrumuturilor. Directorul asociației Ceres cunoaște, spre exemplu, încă din perioada socialistă un producător de cartofi din județul Covasna. În prezent ei fac
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
are loc, în general, între persoane care se cunosc de mult timp, au încredere unii în alții și sunt legați de experiențe și cunoștințe comune, de lungă durată (Humphrey, Hugh-Jones, 1992). La fermele agricole studiate trocul coexistă adesea cu tranzacțiile monetare. Totuși, datorită accesului la credite bancare și rețele profesionalizate, schimburile non-monetare au o incidență mult mai mică în activitatea generală de producție și distribuție a fermelor mari în comparație cu fermele mici. În concluzie, am identificat trei tipuri dominante de relații socioeconomice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de vedere al disponibilității banilor. Autoarea arată că, prin aceste schimburi, producătorii sunt în stare să evite tranzacțiile cu intermediarii și astfel să obțină prețuri mai bune pentru produsele lor. În toate aceste cazuri, trocul este strâns legat de schimburile monetare. În mod similar, Cellarius (2000) a relevat coexistența mai multor forme de troc: „În anumite cazuri este dificil să identificăm granițe clare între dăruire, mituire, troc și comerțul impersonal, monetar de mărfuri; mult mai realist ar fi să vedem diversele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
În toate aceste cazuri, trocul este strâns legat de schimburile monetare. În mod similar, Cellarius (2000) a relevat coexistența mai multor forme de troc: „În anumite cazuri este dificil să identificăm granițe clare între dăruire, mituire, troc și comerțul impersonal, monetar de mărfuri; mult mai realist ar fi să vedem diversele forme de schimb ca puncte pe un continuum sau mai degrabă ca un peisaj multidimensional al schimbului” (p. 86). Schimburile non-monetare nu sunt întotdeauna acceptate de marile companii cu care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
al Academiei Române Sursa: Baza de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române ORGANIZAREA SOCIO-ECONOMICĂ A FERMELOR ACTORI: manager, angajați PRACTICI: producție, distribuție COMUNITATEA ACTORI: țărani, membri asociați PRACTICI: muncă și arendare PIAȚA ACTORI: dealeri, intermediari PRACTICI: tranzacții economice, contractuale/non-contractuale, monetare/non-monetare STATUL ACTORI: instituții cu profil agricol PRACTICI: politici agricole
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
42). Astfel, dacă are efectul unei creșteri a volumului de producție a unui bun sau serviciu, operațiunea de achiziție poate genera economii de scară reale (scăderea cantității necesare de factori de producție În scopul obținerii unei unități de producție) sau monetare (scăderi ale prețurilor factorilor). Prima categorie reprezintă consecințe ale existenței costurilor fixe și/sau ale specializării. Cea de-a doua categorie de economii rezultă din Întărirea puterii de negociere și/sau recuperarea unei părți din câștigurile obținute de la furnizori, datorită
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
principiul substituției, conform căruia un activ nu valorează mai mult decât costul de Înlocuire a componentelor sale. În reevaluarea bunurilor dintr-o Întreprindere, cu deosebire imobilizări și stocuri, se au În vedere următorii factori: evoluția prețurilor, politici de contabilizare, eroziunea monetară, starea bunului și orice alt factor care poate antrena distorsiuni Între valoarea contabilă și valoarea economică a bunurilor respective (Toma, 2009, p. 73). Această metodă de evaluare este adaptată perfect situației În care achiziția companiei țintă nu vizează captarea unei
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
companiei țintă, situația se inversează. Martin (1996) sau Swieringa și Schauten (2008) susțin faptul că un achizitor care are mari oportunități de creștere va căuta, În general, să folosească drept modalitate de plată titlurile, cu scopul de a proteja rezervele monetare, pentru a finanța investițiile necesare creșterii. Alegerea modalității de plată În cadrul operațiunilor de fuziuni și achiziții (bani, acțiuni sau o combinație a acestora) poate avea un impact substanțial În ceea ce privește finalizarea cu succes a tranzacției. În general, se consideră că acționarii
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Financial Accounting Standards Board. footnote>) Principiile enunțate în cadrul reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE și cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară Principiul entității contabile (business entity) Continuitatea activității (going concern) Delimitarea în timp (time periods) Cuantificarea monetară (money measurement) Obiectivitatea (objectivity) Recunoașterea veniturilor (revenue recognition) Recunoașterea cheltuielilor (matching principle) Permanența metodelor (consistency) Transparența (disclosure) Relevanța (materiality)<footnote Hermanson R., Edwards J., Maher M., Accounting principles, Irvin Homewood Ill., 1992. footnote> Principiul continuității activității Principiul permanenței metodelor Principiul
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
footnote>, profesorul Niculae Feleagă afirmă că există o serie de postulate contabile și o serie de principii contabile aflate în slujba acestor postulate. Potrivit acestei lucrări, postulatele contabile sunt. Principiile contabile subordonate postulatelor enunțate mai sus sunt: 1) principiul nominalismului monetar; 2) principiul costurilor istorice; 3) principiul prudenței; 4) principiul prevalenței economicului asupra juridicului; 5) principii relative la prezentarea și comunicarea financiară: principiul importanței relative (sau al pragului de semnificație); principiul necompensării; principiul intangibilității bilanțului de deschidere; 6) două principii în
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
contabile, care nu au mai fost expuse în OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene <footnote Idem. footnote>, dar care au de asemenea o mare relevanță pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, sunt principiul nominalismului monetar și principiul costului istoric. Principiul nominalismului monetar Adesea, principiul nominalismului monetar este confundat cu principiul costului istoric, dar acesta din urmă, așa cum vom arăta în cele ce urmează, nu reprezintă decât o modalitate de aplicare a primului. Conform principiului nominalismului
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
în OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene <footnote Idem. footnote>, dar care au de asemenea o mare relevanță pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, sunt principiul nominalismului monetar și principiul costului istoric. Principiul nominalismului monetar Adesea, principiul nominalismului monetar este confundat cu principiul costului istoric, dar acesta din urmă, așa cum vom arăta în cele ce urmează, nu reprezintă decât o modalitate de aplicare a primului. Conform principiului nominalismului monetar, unitatea monetară este reținută sub dublu
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene <footnote Idem. footnote>, dar care au de asemenea o mare relevanță pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, sunt principiul nominalismului monetar și principiul costului istoric. Principiul nominalismului monetar Adesea, principiul nominalismului monetar este confundat cu principiul costului istoric, dar acesta din urmă, așa cum vom arăta în cele ce urmează, nu reprezintă decât o modalitate de aplicare a primului. Conform principiului nominalismului monetar, unitatea monetară este reținută sub dublu aspect: ca unitate de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
și principiul costului istoric. Principiul nominalismului monetar Adesea, principiul nominalismului monetar este confundat cu principiul costului istoric, dar acesta din urmă, așa cum vom arăta în cele ce urmează, nu reprezintă decât o modalitate de aplicare a primului. Conform principiului nominalismului monetar, unitatea monetară este reținută sub dublu aspect: ca unitate de cont și ca unitate de cumpărare. Recursul la monedă ca unitate de cont are în vedere folosirea acesteia ca unitate de măsurare și înregistrare a fluxurilor și stocurilor din situațiile
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
costului istoric. Principiul nominalismului monetar Adesea, principiul nominalismului monetar este confundat cu principiul costului istoric, dar acesta din urmă, așa cum vom arăta în cele ce urmează, nu reprezintă decât o modalitate de aplicare a primului. Conform principiului nominalismului monetar, unitatea monetară este reținută sub dublu aspect: ca unitate de cont și ca unitate de cumpărare. Recursul la monedă ca unitate de cont are în vedere folosirea acesteia ca unitate de măsurare și înregistrare a fluxurilor și stocurilor din situațiile financiare. Se
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
dublu aspect: ca unitate de cont și ca unitate de cumpărare. Recursul la monedă ca unitate de cont are în vedere folosirea acesteia ca unitate de măsurare și înregistrare a fluxurilor și stocurilor din situațiile financiare. Se presupune că unitatea monetară este stabilă în timp, deci ea își conservă valoarea. Din acest punct de vedere, „în virtutea nominalismului monetar: fluctuațiile de valoare ale etalonului monetar (inflația sau deflația) sunt ignorate; creanțele și datoriile sunt înscrise în bilanț la valoarea lor nominală, și
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]