36,388 matches
-
el. Prin punerea sunetelor în armonie, adică laolaltă (ignorând raportul estetic consonanță/disonanță), spațiul se efectivizează într-un mod anume, ca edificiu sonor tangibil/dimensionabil prin audiție. Mai departe, într-un raport de tip spectacular, armoniei i se relativizează metrul muzical, ca exponent de ordin temporal. Ca atare, metrul muzical înseamnă măsură de timp. Nu este însă vorba de o măsurare fizică a timpului, în raport cu continuitatea sa eternă, ci de o măsură aplicată unui interval de timp aflat sub genericul mișcării
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
raportul estetic consonanță/disonanță), spațiul se efectivizează într-un mod anume, ca edificiu sonor tangibil/dimensionabil prin audiție. Mai departe, într-un raport de tip spectacular, armoniei i se relativizează metrul muzical, ca exponent de ordin temporal. Ca atare, metrul muzical înseamnă măsură de timp. Nu este însă vorba de o măsurare fizică a timpului, în raport cu continuitatea sa eternă, ci de o măsură aplicată unui interval de timp aflat sub genericul mișcării, deci ca interval al temporalității mișcării. Astfel înțeleasă, măsura
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
înseamnă măsură de timp. Nu este însă vorba de o măsurare fizică a timpului, în raport cu continuitatea sa eternă, ci de o măsură aplicată unui interval de timp aflat sub genericul mișcării, deci ca interval al temporalității mișcării. Astfel înțeleasă, măsura muzicală reprezintă un mod de timp, la fel cum armonia este un mod de spațiu. Ca să explicăm faptul că metrul/măsura muzicală (ținând de timp), este relativul sau datul secund al armoniei (ținând de spațiu), trimitem la următoarea experiență comună multora
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
măsură aplicată unui interval de timp aflat sub genericul mișcării, deci ca interval al temporalității mișcării. Astfel înțeleasă, măsura muzicală reprezintă un mod de timp, la fel cum armonia este un mod de spațiu. Ca să explicăm faptul că metrul/măsura muzicală (ținând de timp), este relativul sau datul secund al armoniei (ținând de spațiu), trimitem la următoarea experiență comună multora dintre noi, ca auditori. Din primele clipe ale începutului unei muzici timpul este surprins în eveniment, adică este încremenit în actualitatea
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
desprindă de conținutul (de continuitate al) unui timp exterior subiectului aflat în percepție, rămâne atras-lipită de suprafață, adică acolo unde timpul i se livrează ca imagine, respectiv ca mod al măsurii curgerii. Ca să ne delimităm de conotația instrumentală a metrului muzical, necesară acordajului temporal în execuția (redarea) unei lucrări muzicale, numim generic modul măsurii de înfățișare a timpului muzical curgând, timbrometrie. De exemplu, o grupare de trei timpi într-o măsură, îi conferă un aspect sau caracter de mod ternar. În
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
subiectului aflat în percepție, rămâne atras-lipită de suprafață, adică acolo unde timpul i se livrează ca imagine, respectiv ca mod al măsurii curgerii. Ca să ne delimităm de conotația instrumentală a metrului muzical, necesară acordajului temporal în execuția (redarea) unei lucrări muzicale, numim generic modul măsurii de înfățișare a timpului muzical curgând, timbrometrie. De exemplu, o grupare de trei timpi într-o măsură, îi conferă un aspect sau caracter de mod ternar. În general, orice anume fel de grupare metrică va conferi
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
acolo unde timpul i se livrează ca imagine, respectiv ca mod al măsurii curgerii. Ca să ne delimităm de conotația instrumentală a metrului muzical, necesară acordajului temporal în execuția (redarea) unei lucrări muzicale, numim generic modul măsurii de înfățișare a timpului muzical curgând, timbrometrie. De exemplu, o grupare de trei timpi într-o măsură, îi conferă un aspect sau caracter de mod ternar. În general, orice anume fel de grupare metrică va conferi timpului muzical un caracter de mod al trecerii temporale
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
generic modul măsurii de înfățișare a timpului muzical curgând, timbrometrie. De exemplu, o grupare de trei timpi într-o măsură, îi conferă un aspect sau caracter de mod ternar. În general, orice anume fel de grupare metrică va conferi timpului muzical un caracter de mod al trecerii temporale, respectiv al temporalității mișcării, relativă situării mișcării în spațiu sau caracterului de spațialitate a mișcării. Este lesne să recunoaștem că raportul spectacular în domeniul dramaturgiei este dominant aspectativ, implicând vizualul. Corespondent, în domeniul
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
caracterului de spațialitate a mișcării. Este lesne să recunoaștem că raportul spectacular în domeniul dramaturgiei este dominant aspectativ, implicând vizualul. Corespondent, în domeniul mișcării sonore este implicat cu prioritate auditivul. Dar dacă ne referim strict la relativitatea Armonie-timbrometrie, incluzând spațiu-timpul muzical și aflându-ne pe fondul/coloana auditivului, armonia exprimă o observare a spațiului din auzirea sonorității (ca spațialitate a mișcării), iar timbrometria, o contemplare a timpului din auzirea metricității (ca ritmicitate a mișcării). ③ În fine, un al treilea tip de
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
ci una probabilă lăuntric, în referința prezenței în act a persoanei interpretative, ca cineva anume. Privite deci în mod subiectiv, obiectele sonore sunt luate prin raporturi de expresivitate, fiind conceptibil-notabile ca expresii sau simboluri sugestive ori verbal-semnificative. Pe fondul interpretativității muzicale, funcția lor este aceea de orientare în temporalitatea mișcării. În general, considerăm că sunt trei moduri de orientare expresivă (ca expresivizare a interpretării) în timp, mai precis în raport cu acum-ul timpului: a) orientarea în acum; b) oriectarea către acum; c
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
se acordă unei expresii de recuperare dinspre-cândva (înainte de acum), către-acum-ul în care deja (și) suntem (cei aflați în audiție). Acest mod imprimă orientării un caracter teleologic, de tendință către o finalitate virtual sau presupus coincidentă actualității. Ca atare, expresia lucrării muzicale dezvoltă un arc de narativitate, analog fiziologiei respirației, expirând din (de după) inspirație. Lucrările de acest tip frazează în expresivizare, legând semnificativ între două poziții narative, incipit → finalis, printr-o stare-vector de indubitabilă orientare către-finalis. Bunăoară, mai toate opusurile de factură
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
acum-ul timpului este de atemporalitate, ca suspendare din timp (opus expresiei de încremenire în/sau eveniment). Credem că muzicile degajând acest etos de timp sunt clasificabile ca onirice. Nu de referim însă la oniricul ca design (ținând de estetica muzicală), ci la cel de caracter componistic, dat de modul concepției ca atare. Așadar, conceptualizările de caracter oniric survin dintr-o expresie a iraționalului, în volute aleatorii, ducând-întorcându-se liber de strictețea ireversibilității temporale, și sfârșind doar aparent și impredictibil, nu printr-
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
tradiție, ceea ce am putea înțelege sub numele de clasicizare. Dacă dimpotrivă (în situația negativă), recuperarea se face prin acoperire, atunci autorul (opera sa) este diluat (indiferit) de tradiție, ceea ce recunoaștem ca fapt de cădere în uitare sau ignorare. Atunci când autorul muzical propune componistic o libertate dinspre sine (ca diminuare a auctorialității), nereglabilă însă prin perimetrul (normativitatea) tradiției, instrumentistul fiind invitat să se instituie ca prim-interpret, dacă totuși acesta nu provine el însuși din vecinătatea compozitorului, adică din același mod-model cultural
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
de Stelian Olariu, ca un veritabil personaj colectiv. Gândită de regizor în stil cinematografic, montarea urmărește într-o manieră cursivă, modernă, drama existențială a lui Oneghin, rămas fără marea sa dragoste, în care însă spiritul pușkinian este prezent prin dramatismul muzical al epopeii eroului principal și specificul rusesc al unora dintre tablouri.
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
la stand-up comedy. Au prezentat fragmente de lucru dintr-un work-shop spectaculos coordonat de Iosif Herțea, "Capricii sonore". Acolo am observat, din nou, cît de concentrați și de disponobili sînt. Exercițiile propuse de Iosif Herțea au fost dificile, nu doar muzical vorbind. Reacțiile lor, extrem de promte, de juste, de precise. Am înțeles că au fost formați și ca o echipă. S-au susținut fără osteneală unii pe ceilalți. Pe scenă și în afara ei. Au pus umărul la organizarea GALACTORIEI, și-au
Șaptesprezece pentru teatru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8317_a_9642]
-
specialiști din sfera folclorului literar - prof. dr. Marcu Mihail Deleanu și prof. dr. Vasile Pistolea, publiciști, scriitori, oameni de cultură), în debutul manifestării, câteva ecouri care au reverberat în răstimpul scurs de la prima ediție, după lansarea ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
moment, din motive obiective, cu promisiunea de a onora însă, pe viitor, invitația.) Omagierea maestrului Constantin Catrina, trecut de curând la cele veșnice, unul din importanții contributori (alături de Constantin-T. Stan și Simion Dănilă) ai ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, a prilejuit o pioasă și emoționantă trecere în revistă a biografiei și a principalelor repere profesionale din cariera ilustrului folclorist, bizantinolog și istoriograf, prin prezentarea unui volum omagial, ieșit de curând de sub tipar: Constantin Catrina - 80
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Cântări și Muzică din fosta capitală culturală a românilor bănățeni în conservarea și efervescența manifestării spiritualității românești. A fost o ediție dedicată unor lansări și prezentări de carte, volume tipărite în 2013 la editura timișoreană Eurostampa: Daniela Băcilă (destoinic redactor muzical la Radio România Timișoara), Istoria vieții folclorice în Banat de la începutul secolului al XX-lea până în prezent (o amplă sinteză a vieții folclorice românești bănățene); Constantin-Tufan Stan, Vasile Ijac - părintele simfonismului bănățean (o primă încercare monografică dedicată autorului celei dintâi
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Cleopatra DAVID În 29 ianuarie, pe ninsoare și viscol, cu un anunțat cod portocaliu de vreme rea, Formațiile Muzicale Radio au ales sa-și respecte calendarul de concerte. Astfel că am avut plăcerea de a audia în interpretarea Orchestrei de Cameră Radio (la pupitru Cristian Brâncuși) un program al cărui traseu stilistic pleca de la barocul târziu, ajungând la clasicimul
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
Grădina secretă II, pentru clavecin și 4 canale de bandă, a compozitoarei finlandeze Kaija Saariaho, sunetul concret, armonia, timbralitatea au interferat ori s-au suprapus, prin intermediul procesărilor electroacustice, de tipul celor practicate în cadrul IRCAM (Institutul de Cercetări și Coordonări Acustice/Muzicale), a cărui absolventă este și autoarea, plăsmuind adevărate rețele, preponderent ritmice. Construită din succesiuni de coliziuni și sincope, din contorsiuni contrapunctice și porțiuni liniare, muzica a părut a se naște în conformitate cu procesul construcție/deconstrucție, tipic evoluției Universului. Era ca și cum s-
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
impetuozitatea dramatică a sonorităților clavecinului și mediului electronic împletite, la agresivitatea ritmico-acordică a acelorași, și, de aici, la secvențe rarefiate - atât în partitura clavecinului, cât și în sonoritatea mediului electronic. Ambele sunt intersectate de arpegieri multiple, ce fluidizează spontan discursul muzical. Penultima secțiune introduce elementul de mister, grație acelor volute ample, învăluitoare, aproape cantabile, de o bogăție coloristică plină de farmec. La un moment dat, spectrul acesta fermecat e pigmentat cu sunete răzlețe, ca niște sclipiri stelare, ce generează un dialog
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
încheiat cu spectacolul multimedia, SerpenS, realizat de grupul SeduCânt, cu muzică de Diana Rotaru, spectacol prezentat și în ediția de anul acesta al Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi și pe care l-am comentat în articolul dedicat evenimentului, în Actualitatea muzicală nr. 6 din Iunie 2012. Cu excepția flautistului grec, Zacharias Tarpagos, înlocuit de Adrian Buciu, precum și a complexificării imaginilor video, datorate lui Mihai Cucu, ce dublau sau potențau acțiunea mitului șarpelui - simbol al Haosului și ordinii, al înțelepciunii și al maleficului
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
în sală de cinematograf, proiecțiile fiind, așa cum mai spuneam, însoțite și „comentate” de muzică live, scrisă special pentru eveniment și interpretată de un cvartet alcătuit din Ana Chifu - flaut, Maria Chifu - fagot, Tamara Dica - violă și Laura Buruiană - violoncel. Conducerea muzicală i-a aparținut lui Gabriel Bebeșelea. Suita scurtmetrajelor care a urmat au oferit publicului extrem de numeros o diversitate captivantă de idei și stiluri - regizorale și muzicale. Țara de carton și vată i-a inspirat regizorului Emmanuel Flores o combinație de
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Ana Chifu - flaut, Maria Chifu - fagot, Tamara Dica - violă și Laura Buruiană - violoncel. Conducerea muzicală i-a aparținut lui Gabriel Bebeșelea. Suita scurtmetrajelor care a urmat au oferit publicului extrem de numeros o diversitate captivantă de idei și stiluri - regizorale și muzicale. Țara de carton și vată i-a inspirat regizorului Emmanuel Flores o combinație de cuburi, de diferite mărimi, la început disparate în spațiu, dar, treptat, asociindu-se și alcătuind forme cubiste ovoidale, dispuse atât pe orizontală, cât și pe verticală
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
cu valențe solistice remarcabil nuanțate. Spiritul ludic, dominant în piesa lui Aperghis a revenit odată cu Aria pentru voce a lui John Cage. Veritabil one woman-show, momentul Cage - pentru care ludicul, se știe, era elementul sine qua non al gândirii sale muzicale - a solicitat vocea, jocul de scenă, mimica solistei și, deopotrivă, dexteritatea de a trece rapid de la o limbă la alta - italiană, franceză, engleză, rusă, spaniolă etc. -, sau de la un stil vocal la altul - de la aria de tip clasic-renascentist, la aria
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]