4,628 matches
-
celelalte. Se cheamă alelopatie. Și, atunci când grâul, de pildă, moare, În pământ rămân urmele războiului, substanțele alelopatice, un fel de muniție neexplodată, care-l va Încurca pe el Însuși la anul. Și așa, grâu după grâu nu prea merge. Cum naiba? În Egiptul meu natal, prietenii mei bipezi, aceia care Își rădeau sprâncenele a doliu când vreun consângen al meu „pleca“, acei prieteni deci au pus grâu după grâu 5 milenii; de prosperitate... Vezi tu, Moti? Acolo, În fiece an, solul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înghițit În plus. Și desfid pe acela care are - fie ce animal ar fi - motiv să se bată pentru „moțul“ lăsat de un câine... Ca animal superior, voi nu vă reproduceți, ci faceți sex sau, mai eufemistic - vă plac al naibii eufemismele - dragoste. Dar nu ca noi, odată pe an, de puteți să vă acordați astfel calendarul, ci oricând. Ce concluzie să trag, din succinta prezentare a portretului vostru „robot“? Doar un cuvânt: risipa. Folosirea esenței, ocolind restul, precum boabele de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care mi le trezește. E destul că am plâns doar de două ori: când a „plecat“ pisica și de câte ori ascult concertul. Să fac o vrăjitorie și să redevin dracu’, constatând așa că m’am pus să-ți promit un subiect al naibii - deci tot eu - de dificil. Mai bine l’aș cita pe Topârceanu: „Și banală ca o cioară“. 2. Banalitate Mă uit la voi și mă crucesc - ptiu! m’a luat gura pe dinainte - ce existență banală aveți: vă nașteți, creșteți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cât privește aurul, risc să provoc căderea dolarului. Tot rar, dar și cu densitatea de 19, aceeași cu a aurului, e uraniul. Dar ăsta, paradoxal, n’are preț, dimpotrivă cere bani tocmai că vrei să te descotorosești de el. Cum naiba? Îmi răspunde tot chimia. Uraniul are trei izotopi, 234, 235 și 238, din care doar unul, 235 poate fi folosit Într’o bombă ori centrală electrică. Motiv pentru care uraniul natural trebuie Îmbogățit În acest izotop. Ca și cum aș vrea ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dezlipească din balta aia de sânge Înghețat, dar trecuseră Înfricoșați sau indiferenți, dacă nu cumva or fi zis că-i beat, a căzut acolo c-a băut prea mult și lasă-l, că până la ziuă se trezește el, păi cum naiba? Frățiorul lor scump nu era vreun bețiv, nu fusese niciodată văzut umblând pe șapte cărări, ci doar că avea În el o sămânță de ceartă, ca toți din neamul nostru, și nu se prea dădea În lături la o adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
doua tranșă de porumb fiert cu rezistența lui Andrei. Noi picoteam lungiți În iarbă pe lângă ei. Nu mai era mult până să se Însereze. Precis o să-i apuce noaptea pe drum. Și unde spuneai că vă duceți, Viorele, am Întrebat. — Naiba știe unde. Unde mergem, Tanso? Cred c-o să ne oprim la Costinești, Încercă Viorel să decidă, și ea mormăi afirmativ cu gura plină de boabe. Orice am face tot ne prinde noaptea. Mergem direct la discotecă și mâine dimineață la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bun ce-mi spune, deși n-am crezut niciodată În amabilitatea celor de pe-aici. De o jumătate de ceas așteptam, mai bine să plec, am avut destul timp să mă lămuresc și cu târâtura asta de Restoiu, pe cine naiba aștept eu aicea? De bună seamă că pe mămica mea Felicia, cea hăcuită și măcelărită și prigonită de surorile ei, cea odihnită Într-un loc de verdeață și răcoare, pe tăticul meu contabil care a căzut răpus de norme duble
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
chestiile astea, sexualitate, pornografie, sunt prea din abundență. Ca și cum lumea ar fi făcută numai din obsedați și perverși. Or mai fi patru-cinci din zece, dar nu toți. Doar vezi că la noi nu se poartă așa ceva. Nu e voie. Unde naiba crezi că suntem noi aici? Va trebui răzuită, răzuită bine. — Răzuiți, tăiați, dom’ director. Ce-o mai rămâne, aia să fie romanu’ meu. Trage manuscrisul lângă el și-l răsfoiește câteva secunde. Rămâne cu el deschis În față și citește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de povești aducând Întrucâtva și cu basmul despre căsătoria lui ratată, improvizat pe gustul femeii stăpânului nostru tânăr la care eu râvnisem fără speranță, tot așa cum el râvnea cu bale la gură la avutul celuilalt stăpân al nostru, păi cum naiba, păi chiar așa, păi să-l operăm pe moșu’ fără să simtă, păi asta mi-ai mai spus-o de cincizeci și șase de ori până acuma, păi n-are a face. Gâfâia și nu mai ostenea punând la cale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Da’ acuma a plecat, lăsați-l dracului. Ori de ce-l căutați, dom’ major? A mai făcut ceva, vreo furăciune, a dat În cap? Noi nu l-am mai văzut. Sunt două luni și ceva. Nu-i așa, Relule? Da, cine naiba l-a mai văzut de vreo două luni? — Da’ voi, ca verii lui, insistă plutonierul, nu vă dați seama unde o fi dispărut așa din senin? Pe mine unul mă cam scotea din sărite. Se vedea că-l ajunseseră cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să mai apară Viorel și Leontina. Dormea sau ce dracu’ făcea acolo? S-a ascuns aicea... Ba parcă-i mort. Andrei Îl trăsese spre noi de piepții cămășii. Figura aia lividă și Încruntată parcă ne-ar fi mustrat părintește. Unde naiba fusesem, pe unde umblasem tocmai când a avut atâta nevoie de noi, când l-au părăsit toți, și până și noi, copiii lui?... Mă uitam când la el, când la ranga din mâna lui Andrei, și totodată Îmi țopăia În fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că mai e una-n geantă. Ia-i gâtu’ dacă nu mai poți și oprește-mi și mie o gură. — Nu, ziceam doar așa... — Ce? — Oare o să ne mai Întoarcem vreodată, dacă ne ajută Dumnezeu și reușim să trecem dincolo? Naiba știe. Așteptă trei secunde, pârțul prelung și sonor păru cel mai potrivit răspuns. Ne vom Întoarce, Relule... Ne vom Întoarce bogați și plini de glorie, vom fi primiți cu toate onorurile cuvenite... Sfinte Dumnezeule, am răcit la găoază de cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cel puțin cinci ani de când nu mai funcționează chestia asta, dar ea continuă să-l confirme pe Laur Încadrat În câmpu’ muncii și cu drept de a circula prin orașele respective pentru a achiziționa tot felul de animale mici. Cui naiba i-ar da prin cap să nu creadă ce scrie aici, mai ales când i s-ar arăta și hârtia astălaltă, un certificat medical cu antetul Ministerului Sănătății din Republica Socialistă România, În care este descrisă pe opt rânduri boala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
adineauri era să te pierdem, face Andrei. — Unde, În tren? — Nu, după ce-am ieșit de la veceu. Mă tot uitam cu Relu după tine și-am zis că te-ai rătăcit. Ne luasem adio și de la geantă, sfinte Dumnezeule, unde naiba s-o fi dus?— și p-ormă te-am văzut cu ăla... Ce vroia boschetaru’ ăla de la tine? Îl găsiseși de client să-i vinzi geanta cu țoale? — Ba să-l fut În gură, că tocmai asta voia: cică să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe mă-sa cu cincizeci de lei. E-hei, păi câți din ăștia n-am tras eu pă pula mea? Da’ Viorel, eh, era un mare domn... — Sfinte Dumnezeule, tresare Andrei, și lu’ Viorel i-ai tras-o? — Păi cum naiba? Da’ Viorel era un băiat delicat, care la banii lui mergea ca unsă. Nu mai contenea să se zbuciume tolomacul de Andrei cu sfinte Dumnezeule și sfinte tare. De un an și ceva se Învârtea prin ciorba aia de aranjamente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai spătos decât mi s-a părut stând pe saltea. Mișcările lui emană o agilitate relaxată și par a se Încetini mult pentru a se potrivi cu mișcările lumii ce-l Înconjoară. - Da’ stai jos, Hansi, Îl Îmbie Andrei. Unde naiba te grăbești? Am zis și noi o vorbă. Așa ne-a spus Pepino... Deși om fi părut destul de neinteresanți pentru el, Hansi nu se grăbea. Zvâcni din cap și-și trecu amândouă mâinile deodată prin pletele lui blonde Înspicate, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bură de tuleie. Nu se putea dom’ne! Și cehii și nemții și bulgarii, și numai românii să nu se mai trezească odată, dar Hansi o ținea pe-a lui, vroia neapărat să știe dacă au tras În lume... Cum naiba să nu tragă? Îi aruncă celălalt ca un reproș. Adică ce-i atât de tâmpit de Întreabă Întruna, când se-nțelege de la sine? Au tras ca la balamuc! A adus Ceaușescu Armata și Securitatea și-au Împușcat lumea pe capete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ca și cum i-ar administra periodic un număr de centimetri și niște kilograme, pe care nu le poate procura decât cu banii aduși de mine. Pe ea cine a crescut-o? Pe mine cine m-a crescut? Da’ pe ăsta cine naiba l-o fi borât În lume până Într-atât de falnic, Încât toată lumea care trece pe aici Întoarce după el priviri aburite de emoție? Tot umblând după banii datorați de Editura Calende, Îl mai văzusem și altădată pe Restoiu preumblându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
iar privirea lui ostenită și Încercănată n-o să mă recunoască În veci. Pletele linse Încă-l arată un artist la viața lui pe acest crai de tobă, cu gușa și obrajii plini de urmele degetelor soioase ale poporului. Păi cum naiba? Și el este ce a fost, și mult mai mult decât atât. N-ar avea la ce să se căiască fiindcă n-a mers cu mine la tuburi de puț, pentru că oricum nu l-aș fi luat. Locul lui e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
curme definitiv bârfele cum că idiotul de Restoiu s-ar fi Încurcat cu o salahoare incultă de prin birourile trustului său, un soi de cocostârc hermafrodit de la care te poți aștepta la tot felul de surprize ca bărbat. Păi cum naiba, că cele două vile și cele trei apartamente ale lui cu toate-s la picioarele Ortansei și-i va scoate volume de versuri cu sutele, numai s-o știe o dată pentru totdeauna a lui și numai a lui, să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
n-o să mai apucăm să-l vedem, cu atât mai bine. În drum spre centrul stațiunii, Laur mă Întrebă de două ori dacă m-am săturat, asta-l frământa, nu-l futea grija pe el de căzătura aia alcolistă. Cum naiba să nu mă satur? Fasolea și margarina cu ardei iuți mi-au picat cum nu se poate mai bine după clătita de azi dimineață, Însă el a ținut cu tot dinadinsul să mergem la unul din localurile de pe faleză la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Mai aduse o bere, pe care am turnat-o iarăși În trei halbe. El ne-a spus că a rămas fără nici un ban de vreo două săptămâni, dar nu se Îndură să plece acasă văzând vremea asta frumoasă. Și cât naiba o să mai freci menta pe-aici, barosane? Toată vacanța probabil, până-n septembrie Încolo. E Învățat, fiindcă la el În Piatra Neamț tot așa se descurcă. Eu și Laur am fost Întru totul de acord cu el când ne-a spus că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
curca aia care umblă cu găina o știe toată țara, nu? Sau pe pantofarul acela care-și zice că-i stilist? Și așa mai departe. Asta vezi la televizor. Vedeți? De aia mor de nervi! Dar treburi din ăstea nici naiba nu le știe. S. B.: Cât ați stat în Piață? M. M.: Până pe 31 decembrie, până la Revelion. S. B.: În concluzie, în timpul evenimentelor nu ați ascultat ce vi se transmitea din balcon? M. M.: În primul rând, eu aveam un
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
magazin, Stirex. Furau ăștia într-o veselie din el, de acolo. În fine, asta e! S. B.: La orice revoluție apar și infractorii care sparg, fură. M. M.: "Trage cineva din foișorul de sus, de deasupra Bibliotecii!" "Băi, dați-o naibii! Ia vedeți care-i situația! Du-te, Ștefane, și vezi!" Ștefan s-a dus. La venire mi-a spus: Dom'le, l-am găsit pe șeful Bibliotecii speriat, încercând să salveze niște cărți. Dar, nu știu: le salvează el, fură
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
tras, să zicem, două unități de mitralieră antiaeriană. Împotriva cui le-ai tras?" "Păi, stai, tu vii să mă întrebi pe mine ce-am făcut cu ele acum?" "Păi da". Că am auzit zgomot". "Ai auzit după zgomot? Băi, ai naibii, mai faceți și pe deștepții!" Deci, dacă nu trăiești acolo, nu poți să înțelegi. Vii după aceea și investighezi. S. B.: Sigur. Cum a fost în noaptea aceea, când a fost greșeala de la biută... M. M.: Și-a început unul
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]