5,003 matches
-
stat 5 săptămâni și abia venisem acasă, când am fost arestat din comuna mea. De acasă ați fost arestat? Nu de-acasă, eram la primărie. Eram în relații bune cu notarul și fiind pe la el, pe-acolo, numa’ bine au nimerit securiștii din Sebeș, să mă găsească acolo și n-am mai fost dus acasă, m-au dus direct la Sebeș, apoi la Arad și apoi la Cluj. Înainte de arestare ați simțit că sunteți urmărit? Nu. A fost o surpriză arestarea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
concluzia ce-am tras-o eu dup-aceea, pentru că după ce-am fost în camera de jos, cu Toldișan, nu peste multă vreme, am fost îmbarcați în dube și trimiși la Gherla. Acolo l-am cunoscut pe Popa Țanu... Am nimerit în cameră cu Popa Țanu, cu Calciu, cu Cornel Luca... De-ăștia-mi amintesc și-acuma. Poate nu știți, dar Calciu a căzut și el, la Gherla. Dar el s-a ținut tare la procesul celor care-au fost condamnați
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
astfel că înființându-se un grup artistic la Hunedoara, a Direcției Forțelor de Muncă... nu știu cum, D.G.F.M.-ului, într-o bună zi, m-a luat și de-acolo și am fost trimis la Hunedoara. Acolo, datorită calităților mele de actor, am nimerit la ansamblul ăsta artistic, care era unic pe țară, a D.G.F.M.-ului... Și acolo am dus-o din nou bine, am primit haine de ofițer, eram îmbrăcat frumos, aveam o baracă separată de ceilalți muncitori, n-aveam alte munci în afară de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am avut pe Moromote... Pe urmă comandanții care erau dintre gradați, că și Moromete era gradat, toți acești comandanți au fost înlocuiți cu comandanți politici. Adică peste tot exista o înlocuire automată a cadrelor numite cu cadre politice. Eu am nimerit tocmai în perioada aia. Și asta nu se petrecea numai în pușcării, că se petrecea peste tot. Directorii erau înlocuiți cu oameni politici... Descrieți viața de acolo, de la Jilava? Viața de acolo nu era roză, pentru că Jilava este un fort
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care au fost în altă parte. De exemplu și la Aiud și Gherla... Deși am fost și eu la Gherla, dar am fost după perioada grea... Știți, fiecare detenție are perioade mai dulci și perioade mai dure. Eu s-a nimerit să fiu într-o perioadă mai puțin dură. Întâlniri cu torționari celebri ați avut? Da, da... A fost perioada respectivă de la Gherla. De la Pitești pe o parte din noi i-a dus la Aiud, pe o parte la Gherla. Și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
felul ăsta am fost căutat și arestat și dus la Brăila... Încadrarea pe care am aflat-o ulterior a fost „uneltire contra ordinii sociale, gravitatea crimă”. Cum s-a desfășurat ancheta? În timpul ăla nu erau prea pregătiți... Era bătaie... unde nimereau: cu pumnul, cu o bară de lemn sau cu baston de ăla de cauciuc... și ținut într-un picior zi și noapte... Și ancheta se făcea noaptea, sub reflector, care îți bătea în ochi... Cam vreo două săptămâni a durat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tras, au fost răniți, și după aceea a urmat măcelul. Au fost scoși din celule, trecuți prin cordon de ciomăgari... Și acum îi văd, în maiou și cu ciomagul în mână... Și se trecea prin cordon și fiecare lovea unde nimerea... Și n-au făcut asta numai cu camera frontieriștilor ci au început să ia pe rând și alte camere unde știau că au nesupuși, unde știau că se organiza câte ceva. Și a venit și rândul camerei noastre. Și de la etajul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dar care mai caută, totuși, un mijloc de salvare. Ne-au împărțit în grupe... Eram 51 în brigadă, și al 51-lea era brigadierul, însă era nominalizat de ei. Când le venea lista spuneau: ăsta este brigadier. Și s-a nimerit că la noi era un constănțean, Sapeta, un evreu, fost maistru de marină. Înalt, solid, iar noi ne-am ales în grupă cei 10 tineri, în parte nominalizați deja de mine mai devreme. Mi-am dat seama la puțin timp
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne-a cerut să ieșim din rând, și nu ne-am dus spre ei... Am zis: Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă în toți! Și atunci au slobozit câinele... Norocul câinelui a fost că nu a fost nimerit cu tarpanul de Gheorghe, că dacă îl nimerea cred că îl reteza. Gheorghe era un tip puțin mai săltat, dar aproape pătrat. Muncise atât de mult la cuptor, la forjă, și făcea și două schimburi, pentru că fratele lui Mihai făcea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu ne-am dus spre ei... Am zis: Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă în toți! Și atunci au slobozit câinele... Norocul câinelui a fost că nu a fost nimerit cu tarpanul de Gheorghe, că dacă îl nimerea cred că îl reteza. Gheorghe era un tip puțin mai săltat, dar aproape pătrat. Muncise atât de mult la cuptor, la forjă, și făcea și două schimburi, pentru că fratele lui Mihai făcea liceul la seral. Și el lucra ca Mihai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dă-i drumul în spate! Dă-i drumul în spate! Adică să încarce cât mai mulți. Unul dintre sigheteni, Costică Radu, când o urcat în camion, ia o botă din asta zdravănă, un ciomag pe spate, dar lovitura l-o nimerit în raniță, cum era cu ea în spate. N-am să uit niciodată momentul... Se oprește, se pune cu mâinile în șolduri și zice: Mai dă o dată! (râde - n.n.) ăsta o prins bota cu amândouă mâinile, da’ când să lovească
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
avut noroc că am prins Gherla după ce s-o făcut greva foamei... Pe urmă gardienii stăteau cu bâtele, de-o parte și de alta, și când îi duceau la plimbare câte zece-cinsprezece minute, apăi îi loveau pe care cum îi nimereau. Și când se întorceau la fel... Și la Aiud când am fost eu am avut parte de izolare... Atunci Koller a introdus și el bătaia... Am auzit că mai trăiește prin America. Atunci ori îl băga la izolare pe deținut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe rând? Păi, noi eram înșirați în fața priciului, ăștia noii veniți... ăia vechi stăteau acolo, cei care fuseseră bătuți. Și ei din față ne băteau. În grup, așa dădea, nu alegea că pe mine sau pe ălălalt... dădea cum se nimerea. Ce s-a întâmplat după această primă tură de bătaie? A început munca de lămurire... Ne-a ținut un discurs în care ne spunea că am fost niște bandiți și că plătim pentru faptele pe care le-am făcut, și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era potop mare era pericol de evadare, că nu se vedea la doi pași și atunci te ținea „pe cracă”... Și ce să facem și noi? Atunci țineam prelegerile... Pe câte niveluri erau „crăcile”? Craca avea trei nivele. Eu am nimerit în pat cu unu’ Korpas, frontierist, care venit din Germania occidentală. Stăteam sus la cucurigu’, și cum era făcut tavanul din balegă de cal cu pământ, crescuseră niște ciuperci, pălăria șarpelui, și se întorseseră în sus, așa ca niște candelabre
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Greceanu și Steriadi la mine. Promenadă cu Knechtel și la Stöhr. După-amiază lucrat cu Kalinderu. Ploaie. Promenadă. Seara biliard. Scris până la ora 11. Călătoria la Königstein Marți, 6/18 august Vreme ploioasă. Ora 10½ la D. Ghica, nu l-am nimerit. Pus lucruri în ordine. Kalinderu la mine. Ora 12½ lunch. După-amiaza scris. Venit Young. Cu Knechtel și Stöhr pentru diferitele lucrări. Ora 5 venit toți miniștrii de la București, Consiliu, discutat diferite probleme. Ziua onomastică a împăratului Franz Josef, depeșă, primit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 10½ Fălcoianu. Ora 11 D. Sturdza cu Stătescu și Pherekyde, care depun jurământul ca miniștri, primul la Justiție, celălalt la Externe. Conversat o jumătate de oră. După-amiaza la trageri cu mortiere (21 cm), 2.500 metri, nici un foc nu nimerește, acolo până la ora 4. Miniștrii, D. Ghica, amarnic de frig. Ora 4½ înapoi. Cu Elisabeta. Seara scris. Miercuri, 18/30 decembrie Ceață, -5°R. Înainte de amiază scris. Ora 11½ Melchisedec. După-amiază scris soacrei mele, care este îngrijorată; de asemenea, despre
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cald. Baie, promenadă. Carp, discutat cu el despre politică. Ora 12 Moruzi. La lunch Busch cu soția, Carp, doamna Pietsch din Berlin, conversat până la ora 4, promenadă. Seara depeșă despre un atentat asupra lui Brătianu, două focuri de revolver au nimerit foarte aproape; Robescu, care era cu el, a fost ușor rănit. Biliard cu Alecsandri. Nori întunecați. Vineri, 5/17 septembrie Noaptea ploaie. Deja frig, zăpadă pe munți. Baie, promenadă. Brătianu mulțumește pentru depeșa noastră. În București o manifestație, de asemenea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cuțit. Arma, fiind slabă și blana de postav gros, se rupse. Cu bucata rămasă în mână se aruncă atunci ca să-i străpungă carotida și îi dete mai multe lovituri sub ureche. Tata se lupta cu putere și îl opri să nimerească locul vizat. În acest moment venea tocmai dl. Goga, deputat de Vlașca, care, dându-și seama de pericol, lovi pe agresor cu bastonul lui de modă veche, garnisit cu o gheară de aur ținând o ghiulea de fildeș. Pietraru scăpă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de subiect, și o a doua poziție, care poate fi: • complement direct: „Dă, suntem datori a ne ajuta unii pe alții.” (I. Creangă, 121) șunii - „subiect”, pe alții - „complement direct”ț • complement indirect: „Ne-am povestit unul altuia cum am nimerit în gară încercând împreună să găsim în toate un rost, o explicație, un sens.” (O. Paler, Viața..., 93) șunul - „subiect”, altuia - „complement indirect”ț • complement sociativ: S-au înțeles una cu alta în construirea minciunii. Observații: Realizarea sintactică a sensului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în aleger ile pentru parlament (Marea Adunare Națională) în circumscripția Hârlău. Nu singur, fiindcă democrația se tot adâncea și, de la candidatul unic, s a ajuns tiptil, la doi pe un loc. Din neferic ire, adversarul în campania electorală s a nimerit a fi un mare artis t (și un bun prieten) original chiar de pe acolo: pictorul Dan Hatmanu. Amândurora ni s a părut absurd și indecent să ne „com batem” în întâlnirile cu alegătorii, așa că, în pofida oricărei tradiții electorale românești, eu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în Arabia și grădina misterioasă, un loc rău famat, în care traiesc nu mai puțin misterioasele țiganci. Profesorul constată că a uitat partiturile la Otilia, eleva sa, coboară și încearcă să ia tramvaiul în sens invers, însa îl pierde și nimerește în cele din urmă, mai mult din curiozitate, la țigănci. Aici este pus sa aleagă, dintre trei fete tinere, pe cea care este țigancă, dar, din două încercari, nu reușește. Le povestește acestora "tragedia vieții" sale, marea iubire pentru Hildegard
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
face legătura cu punctul de inflexiune, aici lucrurile rămânând neschimbate: aceeași baba, care îi cere lui Gavrilescu o sută de lei pentru intrare și îl trimite la nemțoaică, același coridor lung, labirint pe care și de data asta îl greșește, nimerind sau mai bine zis fiind nimerit exact în locul unde trebuia să ajungă. Fata de acum este chiar Hildegard, cea de demult, o Penelopă, însăși întruparea așteptării perpetue. „Ea nu doarme niciodată”, spune baba, iar Gavrilescu o găsește în această ipostază
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
aici lucrurile rămânând neschimbate: aceeași baba, care îi cere lui Gavrilescu o sută de lei pentru intrare și îl trimite la nemțoaică, același coridor lung, labirint pe care și de data asta îl greșește, nimerind sau mai bine zis fiind nimerit exact în locul unde trebuia să ajungă. Fata de acum este chiar Hildegard, cea de demult, o Penelopă, însăși întruparea așteptării perpetue. „Ea nu doarme niciodată”, spune baba, iar Gavrilescu o găsește în această ipostază, „în dreptul ferestrei, privind spre gradină.” Hildegard
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ieșene sunt conservator-nepăsătoare în această privință. Revistelor literare românești, indiferent de unde, nu le pasă de această problematică sau sunt năucitor de conservatoare. Televiziunile nu au nici un fel de politică feministă. Emisiunile sunt pentru doamne, despre vedete, pentru „fâțe”. Accidental mai nimerește câte o invitată sau câte un invitat care sunt feminiști. Presa scrisă cotidiană ignoră tot ce se află în zonă. Nici măcar proteste trimise de către ONG-uri feministe nu publică. Feminismul cultural românesc are, mulțumită mai ales Laurei Grünberg, o singură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
încetul. Montaigne cerea în Eseuri diferențierea instruirii: "Cei care, după cum ne e obiceiul, folosesc aceeași învățătură și aceeași rînduială în creșterea și împlinirea minții mai multor copii, ale căror măsură și chip sînt cu totul felurite, nu-i minune că nimeresc dintr-o ceată de copii abia doi sau trei care se înfruptă din învățăturile lor"57. O educație activă, așa cum cerea el să fie educația copiilor, trebuia să țină seama de înclinațiile naturale ale elevilor, căci "sînt tot atîtea treptări
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]