5,280 matches
-
din miezul miezului acestei povești. Așează-ți deci pe față, ca un sondor, masca lui Maarten, privește prin ochii lui întunecați de umbra adâncă a nopții amsterdameze și deschide ușa cuptorului în care, cu nemaipomenită furie, cu zgomot ca de oști și de ape mari, arde o flacără neagră, mistuitoare. Bătrâna deschise ușa. Intrară cu toții, înfiorați, într-o odaie de mansardă, veche și melancolică, luminată doar de o lumî-nare. Fereastra rotundă era mai mare decât ai fi crezut văzînd-o de-afară
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
moșiile. În preajma unirii Moldovei cu Muntenia (1859), zona Pașcani cunoaște o serie de frământări și revolte țărănești, din cauza condițiilor grele ale învoielilor agricole încheiate cu proprietarii. Țăranii erau nemultumiți de birurile și dările mari, dar și de condițiile recrutării pentru oaste. Astfel de cazuri sunt semnalate în 1852, 1856-1859. Reforma lui Cuza din 1864 a pus însă capăt acestor revolte. După Unirea de la 1859, au avut loc și schimbări în societatea românească, trecându-se treptat de la structurile politice și socialeconomice, de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mărturii, aflăm că asistența sanitară, umană și veterinară, are vechi tradiții pe aceste locuri. În timpul lui Petru Șchiopul (1582-1591), se pomenea într-un document despre vindecătoarea locală Vârlăneasa, din Corni (Sirețel), care l-a îngrijit pe hatmanul Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cum? Cum și-a atins el nemărginirea? ― Asta ar vrea să știe și ei, spuse Abatele arătând spre holograme. Adevărul e că nu avem idee. Nici cum, nici de ce... Dar simt că Armaghedonul e aproape și încerc să înrolez în oastea Domnului cât mai mulți soldați destoinici. O să mai venim aici... Ne-am luat cu vorba și nu am verificat temeinic. Acum trebuie însă să mergem. Mai avem mai puțin de două minute până când se oprește orice alimentare cu energie și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la voi amândoi și-mi vine să râd. Unul ar fi putut fi Abate în locul meu, și altul mi-ar fi putut urma. Ce ghinion pe voi să trăiți în vremurile în care Dumnezeu mi-a poruncit să-i trezesc oastea! zise Abatele disprețuitor. Radoslav se cufundă apoi în tăcere, lăsîndu-i pe cei doi să analizeze informația pe care le-o dăduse. Fără a fi la fel de introduși în tainele Abației, Pertus și Kalator știau destule pentru a sesiza semnificația spuselor Abatelui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
e doar un eveniment neînsemnat. E felul în care Dumnezeu vestește începerea Armaghedonului. Timp de șaizeci de generații ne-am pregătit pentru clipa în care el își va fi atins nemărginirea. E momentul în care trebuie să fim soldați în oastea lui. Și tocmai asta ne vestește Rim al vostru. Iar noi nu avem voie să-l dezamăgim. ― Și ce-o să faceți? ― O să-i trezim în toate clonele noastre pe adevărații soldați ai Apocalipsei. ― Dar asta e groaznic, protestă Kasser. Lumile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
motivul trecerii Prutului de către trupele române: dând curs cererii autorităților basarabene, armata română trebuia să restabilească ordinea în sate și orașe, să apere viața și bunurile populației împotriva răufăcătorilor, respectând drepturile naționale și politice: ,,Vă declar sus și tare că oastea română nu dorește altceva decât ca, prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dea putința să vă statorniciți și să desăvârșiți autonomia și slobozeniile voastre, precum veți hotătâ singuri. Oastea română nu va obijdui pe nici un locuitor din Republica Moldova
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
naționale și politice: ,,Vă declar sus și tare că oastea română nu dorește altceva decât ca, prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dea putința să vă statorniciți și să desăvârșiți autonomia și slobozeniile voastre, precum veți hotătâ singuri. Oastea română nu va obijdui pe nici un locuitor din Republica Moldova, oricare ar fi neamul și credința lui. Intrarea armatei române în Basarabia, a grăbit pe 24 ianuarie 1918, proclamarea independenței acesteia și, mai târziu, a unirii cu Patria - Mamă. În același
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
garanta libertatea deplină a tuturor. Însuflețiți de aceste gânduri, asigurăm pe toți locuitorii pământului românesc, până la Tisa și Dunăre, fără deosebire de neam și lege, vom păzi cu credință viața și avutul tuturora. Îndemnăm, deci, întreaga populație, ca, sub pavăza oastei românești, să-și continue ocupațiile obișnuite, astfel ca viața normală în sate și orașe să nu sufere nicio tulburare”. Remarcabile sunt demersurile lui Prezan, ale guvernului Coandă, pe lângă Aliați, în special pe lângă generalii Franchet d’Esperey și H.M.Berthelot pentru
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
porți - poarta de la Albița-Leușeni. Importanța acestei „porți” ca punct de ușoară trecere dintr-o parte în alta a Prutului, a fost din vechi simțită, aici existând încă din sec. XVI-XVII-lea pod umblător și de dubase, peste care treceau călătorii și oștile ce mergeau în susul și în josul Moldovei. Tot pe aici astăzi peste podul betonat de la Albița, trece șoseaua națională Huși - Chișinău, iar Movila Răbâei din apropiere, în jurul căreia s-au găsit urme de viață preistorică, a îndeplinit și rostul de punct
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu repeziciune, apelându-se la un sistem străvechi de comunicare prin semne de fum și foc. Aprinderea focurilor era un obicei vechi, atât în Țara Românească cât și în Moldova. Dintr-un document al lui Mircea cel Bătrân, rezultă că oastea țării era bine alcătuită și era de ajuns să se aprindă “după datina veche”, focuri pe dealuri și cei în stare de a mânui armele să alerge sub steagul Domnului. În Moldova, locuitorii din Oprișani de pe Cnejd și din alte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cel mai scurt timp tuturor locuitorilor țării. Astfel, în timpul lui Vlad Țepeș(1448, 1456-1462, 1476) se puteau aduna fără greutate 30.000 de oameni apți să mânuiască armele. Pe vremea lui Ștefan cel Mare, fiind foarte bine organizată folosirea focurilor, oastea Moldovei a ajuns să numere în lupta de la Vaslui(1475), 40.000 de oameni, iar sub Petru Rareș(1527-1538 și 1541-1546), în caz de război, 60.000 de luptători puteau fi strânși numai în câteva zile. Acest mod de comunicare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
desemna însuși mesajul urgent, transportat prin acel curier special. S-a folosit expresia "ștafetă", în ambele accepții predominând, se pare, aceea de curier special rapid. Astfel, din ordinul Domnului Moldovei Ion Vodă cel Viteaz(15721574) "ștafetele străbătură drumurile Moldovei, tocmind oastea și dând semnalul pentru adunare", ca urmare a refuzului de a plăti, în anul 1574, haraciul sporit. În timp, procedeul folosit la transmiterea știrilor care reclamau urgență, a rămas cam același. Un curier special trebuie să fi fost și subofițerul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
colțuri. turc formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparține țarului. cântăreț, dascăl de biserică. însărcinat cu transportul corespondenței oficiale. taxă. slujbaș însărcinat cu transportul corespondenței între comune. mare. unitate de măsurăăo verstă - 1.066,78 m). conducător de oaste. hrană, proviziiăpentru armată). slujbaș însărcinat cu strângerea dărilor. LISTA ABREVIERILOR ȘI SIGLELOR Ab Abonat adtiv Administrativ Ag. Agenție AR confirmare de primire ASIROM Asigurarea Românească BA Banca Agricolă BCR Banca Comercială Română BI Banca de Investiții BNR-SR Banca Națională BRCE
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Se spune că, cu mult timp în urmă, o fată frumoasă, cu plete lungi și ochi gri-verzui, s-a îndrăgostit de un voinic, un flăcău secuiesc. Nunta celor doi nu s-a făcut fiindcă acel tânăr a fost chemat la oaste, iar fata a fost răpită de un bandit. Aceasta s-a rugat munților cu atâta stăruință, încât natura i-a răspuns cu un vifor crud. Munții au început să coboare din culmile cerului, căzându-le victimă tot ce le ieșea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Se spune că, cu mult timp în urmă, o fată frumoasă, cu plete lungi și ochi griverzui, s-a îndrăgostit de un voinic, un flăcău secuiesc. Nunta celor doi nu s-a făcut fiindcă acel tânăr a fost chemat la oaste, iar fata a fost răpită de un bandit. Aceasta s-a rugat munților cu atâta stăruință, încât natura i-a răspuns cu un vifor crud. Munții au început să coboare din culmile cerului, căzându-le victimă tot ce le ieșea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Această funcție corespunde astăzi, cu cea de prefect. Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, va bulversa tagma boierească mai ales prin hotărârea fostului sluger de a confisca ”averile rău agonisite ale acesteia”. Printre cei care vor căuta să se ferească de oastea revoluționară a fost și Alexandru Dimitire Ghica, refugiat la Brașov. După înăbușirea revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, se va întoarce în Muntenia, mai ales că primul domn pământean instalat pe tronul acestui principat va fi fratele său, Grigore Ghica. Anul
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
animale luate cu forța, bătrâni și femei umiliți sau chiar omorâți, tineri și copii - fete și băieți - luați în robie și duși hăt! La capătul pământului. Bărbații satului unde erau, bunică? De ce nu-l apărau? întreabă Sorin. Erau plecați la oaste, căci vodă, măria sa, îi chemase la el, să-l ajute să scape țara de jefuitori. Și, mai trebuie să știți că acești năvălitori cu suflet negru și inimă-ntunecată erau câtă frunză și iarbă. Iar domnul țării nu-i putea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
chemase la el, să-l ajute să scape țara de jefuitori. Și, mai trebuie să știți că acești năvălitori cu suflet negru și inimă-ntunecată erau câtă frunză și iarbă. Iar domnul țării nu-i putea răzbi decât cu o oaste destoinică și vitează. Cum vă spuneam, străinii au venit și-n satul nostru, unde, ca-n alte locuri, au făcut atâtea blestemății. Dar când au ajuns la capătul satului, au văzut ei că aici încă mai rămăseseră oameni cu sufletul
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
prinde, pe urmă-l împinge cu o labă, iar cu cealaltă-l apucă din nou. Ca un copil care se joacă pe trotuar cu o bilă ori cu o minge. Gata! Toată lumea la culcare! spune bunica asemenea unui comandant de oști. După somn, o să vă zbenguiți pe săturate. Dar matale, bunică, nu vii să dormi cu noi? Nu pot, am treabă! Și ce-ai să faci cât timp noi o să dormim? Păi, cum zice vorba din bătrâni: Nu sta, că-ți
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și va fi prins în lațul Meu; îl voi duce la Babilon, în țara Haldeilor; dar nu-i va vedea, și va muri acolo. 14. Pe toți cei ce stau în jurul lui și îi sunt de ajutor, și pe toate oștile lui îi voi risipi în toate vînturile, și voi scoate sabia după ei. 15. Atunci vor ști că Eu sunt Domnul, cînd îi voi împrăștia printre neamuri, și îi voi risipi în felurite țări. 16. Dar voi lăsa din ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Domnul Dumnezeu, că în țara împăratului care l-a pus să domnească, față de care i-a călcat jurămîntul și al cărui legămînt l-a rupt, lîngă el, în mijlocul Babilonului va muri! 17. Așa că nici Faraon nu va veni cu o oaste mare și popor mult să-l ajute în război, cînd se vor ridica întărituri și se vor face șanțuri pentru nimicirea multor suflete. 18. El a nesocotit jurămîntul, pînă într-atît, că a rupt legămîntul, ba încă și-a dat mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
lui lucrul acesta. 20. Îmi voi întinde mreaja peste el, și va fi prins în lațul Meu. Îl voi duce în Babilon, și acolo îl voi judeca pentru abaterea săvîrșită de el față de Mine. 21. Dar toți fugarii din toate oștile lui vor cădea loviți de sabie, și cei ce vor mai rămîne vor fi risipiți în toate vînturile; și veți ști că Eu, Domnul, am spus aceste lucruri." 22. Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Eu însumi voi lua o rămurea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Bătrînii Ghebalului și lucrătorii lui iscusiți erau la tine, și-ți dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine. 10. Cei din Persia, din Lud și din Put, slujeau în oastea ta, ca oameni de război; ei își spînzurau în tine scutul și coiful, și-ți dădeau strălucire. 11. Cei din Arvad îți umpleau zidurile cu războinicii tăi, și oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei își atîrnau pavezele pe toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
se întorcea spre ei, și vor ști că Eu sunt Domnul, Dumnezeu. 17. În al douăzeci și șaptelea an, în ziua întîi a lunii întîi, Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 18. "Fiul omului, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și-a pus oastea să facă o slujbă grea împotriva Tirului. Toate capetele au ajuns pleșuve, toți umerii sunt jupuiți, și n-a luat de la Tir nici o plată, nici el, nici oastea lui, pentru slujba pe care a făcut-o împotriva Lui. 19. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]