13,698 matches
-
și eternizat CLIPa, de aceea au creat o capodoperă. Lumină Lina, pentru Mama Lisaveta! Mama - eseu de Maestro Eugen Doga Deși au trecut mai mulți ani de când mama a plecat la Ceruri, eu și acum îi simt căldura sărutului pe obraji, văd ochii ei umezi de lacrima bucuriei, mânuțele ei calde și moi, care mă cuprindeau și mă mângâiau cu duioșie. Nu pot să explic această puternică legătură dintre mine și mama, sau... dintre mama și mine. Cine și ce a
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
la această tragedie și la această nemiloasă și necruțătoare soartă. Iar când eu mă apropiam de mama să o liniștesc puțin, ea mă cuprindea, mă strângea cu dor la piept de parcă vroia să se contopească cu mine... îmi săruta mâinile, obrajii, capul, vărsând lacrimi fierbinți, care cădeau pe hainele noastre ca frunzele de toamnă, parcă de adio, erau... Iar, câteodată mama, tot ea mă apuca cu mâinile ei moi și călduțe de umeri, mă înlătura puțin și se uită foarte mult-mult
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
O clipă au crezut că este mort. L-au întors cu fața-n sus : -Tudorele, Tudorele, trezește-te, mă, că suntem noi! Domnul Ionescu se precipită : -Apropie neamțule felinarul să vedem dacă mai suflă! Mai sufla. Îi dădură palme pe obraji, îl frecară cu zăpadă. -Suntem noi, mă Tudorele! Hai, ridică-te! În fine, Tudorel deschise ochii și-ncepu să gâjâie : îîî! Îîî! Îîî! Domnul Ionescu a început să-l mângâie blând : -Hai, mă! Revino-ți, mă! Ai scăpat, mă! Ai
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 166 PRIVESC LA STELE Privesc în noapte la stele, Spre tărâmuri inerte de visare, Spre tine las gândurile mele, Mai aproape să te înconjoare. Îți privesc la lumina Lunii părul, Și ochii, și zâmbetul deschis, Obrajii cei roșii cum e mărul, Iar fruntea e înaltă ca un vis. Dar după zâmbetul tău senin, Ce pentru o clipă l-am reținut, Se arată un suflet de copil, Care din tine mare a crescut. Baia de Arieș 1964
PRIVESC LA STELE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369923_a_371252]
-
NJUGĂ TOAMNA Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se-njugă toamna-n fulgii care cad, ca reci sentințe peste ruginiul troian de frunze, așteptând candriul vânt să le-ascundă sub obrazul smead al cergii de ninsoare împletite, un repetabil giulgiu peste seve sleite, sub un orbitor aieve, tronând peste destine împlinite. Același ritual de-ncoronare, alb miruind frunzișul ce se pierde murind spre a renaște-n noul verde, veșmânt de primăvară
SE-NJUGĂ TOAMNA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369916_a_371245]
-
iubita ta? Iuliana se oprise pentru a se întoarce să-i vadă fața când a pus această întrebare neașteptată. Eugen a fost atât de surprins, încât se oprise în același timp. Nu știa ce să răspundă. Îi evită privirea. Simți obrajii cum i se aprind. Nu știu de unde a izvorât întrebarea ta..., dar simt că dorești un răspuns sincer, chiar dacă au trecut mulți ani de atunci și... - Nu ești obligat să răspunzi, chicoti Iuliana, amuzată de ezitarea lui Eugen și gândindu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
această ținută au repus vela în vânt. Barca a pornit liniști și lin pe unduitoarea apă spre destinația dată pilotului. După ce soarele ajutat de mici mângâieri reciproce i-a încălzit cum se cuvine nu se mai putea observa roșeața din obrajii ei când, cu o timiditate simulată a propus: - N-ar fi cazul să mai încercăm? Poate vei fi scutit de munca grea din noaptea nunții. - Nesătul-o! Și ce-o să zică satul, mămica, că ne-am grăbit? - Până acum cloșca
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
mese în jur. Anica se uita prin jur puțin deranjată de zgomotul și agitația din jur după mai mult de 24 ore de liniște deplină. Anica, văzând o figură parcă cunoscut în apropierea ei avu deodată impresia că-și vede obrazul din luciul apei care înconjura fotoliul ei din golf. Superstițioasă se lipi deodată de Ionel speriată foc. - Am vedenii. Uite acolo fantoma mea! Dumnezeu mă pedepsește că am păcătuit. - O cunosc. Este o studentă la chimie în ultimul an ca
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
oglinda vieții Prin perdeaua tinereții Și zăresc viața-mi trecută Mâna...fluturându-mi...mută. Clipe fără de uitare Clipe vesele și-amare Trec prin mintea-mi amorțită Tremurând pleoapa-mpietrită. Lacrima, perlă de ocean Lin alunecă...în van Lăsând brazdă pe obraz Dantelând obrazu-mi tras. C-o mâna caldă, trudită Șterg povestea învechită Ce a fost? Și ce va fi? Am știut...dar nu voi ști! Referință Bibliografică: REMEMBER / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI, 09 mai
REMEMBER de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369951_a_371280]
-
ÎN UMBRA UNEI SINGURE ZILE! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mă îmbrăcasem cu umbra ta și fremătam! adunam închipuirile trăite de mine în ne-prezența ta și, le rezemam pe obrajii mei îngustați de lacrimi. soarele mușca din amiază,și mă mișcam împreună cu tine, cea nevăzută, cea de mine iubită în șoaptă, peste movile,peste munți, acolo,unde,nu îndrăznisem să te iubesc vreodată! cât de tare mă frigeau mâinile în
TE IUBISEM ÎN UMBRA UNEI SINGURE ZILE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369965_a_371294]
-
Acasă > Versuri > Visare > LAMPĂ STINGE AMORȚEALA Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2066 din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului “Iubito, atinge-ți obrazul, Să simți cum din palmele mele Topesc dinăuntru-ți necazul, Punându-l în bolul cu stele. Nu-mi ești niciodat’ prea departe, Te-aș țese-ntr-o mie de flamuri Și simt cum din mine faci parte, Cu trunchi, si
LAMPA STINGE AMORȚEALA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370035_a_371364]
-
scriu poate-o scrisoare sau pe o filă la-ntâmplare, că uneori, izvorul ce curgea prin mine era o lacrimă ce izvora din tine. Să știe cei ce admirau în mine, viața că uneori eram doar lacrima ce-ți mângâia obrazul dimineața, și-apoi se strecura ușor pe buza ta ce o sorbea cu dor. Sau, poate am să scriu numai o poezie ce va rămâne veșnic... tânără și vie, în care noi vom fi nemuritori sădind etern în suflet emoții
NEMURITORI de ANA SOARE în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370072_a_371401]
-
triumfe. Oprește faptele dezlănțuite ce se succed contorsionate, Tapetând sipetul inimii, cu buruieni crescute din păcate. Doamne, Lasă-mi liniștea să mă mângâie pe frunte, Ajută-mă să merg drept, peste-a vieții strâmbă punte. Usucă ploaia ochilor stinși, ce obrajii îi inundă Și-nvăluie-mi ființa c-o lumină caldă,nudă. Doamne, Din pocalul timpului-naripat din clepsidră, Am sorbit licoarea sorții, cu gust de aguridă. Ca un somnambul am pășit pe promontoriu... Prăbușindu-mă în mare...vis albastru, iluzoriu. Doamne, Aruncă-mi
RUGĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370083_a_371412]
-
amăgesc cerșind săruturi și priviri vorace blândețea mâinii când îi asupresc stârnește simțuri trupul să-ți îmbrace *** regăsire soarbe gura lăcomită sân cerșind-o de sub ie susură a bucurie adiere molcomită vorbe dulci spuse-ntr-o doară ars sub sărutări obrazul ochii-și potolesc necazul sub atingerea ușoară mi te dărui, cad veșminte șoaptele devin tăceri asupriți de mângâieri la nimic nu luăm aminte *** Pictura: Frederick Frieseke, "Trup îmbrăcat în lumina soarelui" Referință Bibliografică: Dragobete - IUBIREA (partea a II-a) / Ovidiu Oana
IUBIREA (PARTEA A II-A) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370098_a_371427]
-
iubit cândva și tata a iubit știu bine asta îmi plăcea să mă prefac că dorm și liniștea cobora peste patul meu ca o umbrelă era cald în acea oră târzie consumam vise (simțeam fiecare parte din mine) îmi lipeam obrazul de lumina lămpii și-l vedeam pe tata tolănit pe fericire între mine și el doar o tăcere și câteva respirații dizolvau întunericul proptit de geam curiozitatea mi se plimba prin vene ca un marfar greu și cu jumătate de
CÂNDVA ŞI TATA A IUBIT de TEODOR DUME în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370317_a_371646]
-
lăsat palma pe fruntea lui, l-a mângâiat ușor și i-a aranjat frizura, timp în care din ochii fetei izvora șuvoi nestăpânit de lacrimi, ce se rostogoleau în tăcere, udându-i fața. S-a aplecat și i-a sărutat obrajii pe care i-a simțit mai calzi decât era temperatura în cameră și s-a bucurat. - Ai să-ți revii curând, dragul meu frățior! Te rog! Te rog din adâncul sufletului să-ți revii! Cum îi spun mamei acum? Ce
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
o invit să mă ajute la cules de pietroase, s-a strecurat abilă printre sârmele și crengile îndepărtate cu greutate de mine. I-am văzut sânii micuți cum încercau să năvălească peste bluzița subțire, gata să scape din strânsoare, și obrajii înroșindu-se de efort în acea poziție incomodă de trecere. Am trecut cu privirea peste trupu-i mlădios ce se îndrepta cu vioiciune și i-am tras băsmăluța aninată de o crenguță, după care am făcut întrecere de fugă până la Pietrosul
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
număr mirat, ce repede trec... Pierdut în întunericul care desparte cerul și pământul Rătăcesc în cuvinte, și-mi rostesc jurământul Aud un sunet de clopot care răsună flămând Valurile sorții mă izbesc de un mal abrupt vibrând. Î-mi las obrazul spălat de o picătură de apă sărată Liniștea mă îndeamnă să-mi închid pleoapele macar odată. Parcă aș vrea să regret timpul care prin mine s-a scurs Dar sufletul î-mi spune zâmbind, ca fost deajuns. Î-mi rostesc
LA REVEDERE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370371_a_371700]
-
rup petale Chiar eu ning oare? Și iarna sunt frumoasă, îmi spui, stii De ce nu mă tem de moarte? Am un singur zbor Ferecat în cuvinte. E prima oară când pot să mă înalt în jos Risipita printre fulgi. Pe obrazul tău a înghețat o lacrima Acolo patinez cu zeii Pe umărul tău stâng s-au făcut pârtie Suișuri și coborâșuri înspre inima Îngerii au deschis sezonul de schi. Mi-ai promis un sărut Pune-l sub brad învelit în argint
VREAU SĂ NING de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370382_a_371711]
-
Originalitatea poeziei ei constă în complexul de sentimente pe care ni-l dăruiește spre citire. ascunsă sub streașina de cântec alint diminețile nu știu dacă totdeauna axa mea este verticală dar știu când inima îmi cuprinde umerii și-mi mângâie obrajii atunci aștern zâmbete peste cuvinte din tăceri adormite în inima ta le cos aripi din priviri și le transform în poeme. ( între albastru și alb ) Înfățișând tematica activității ei, cartea de față larg popularizată prin prefața scrisă de către editor, poetul
SCHIŢĂ DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370421_a_371750]
-
cu zâmbetele îngerilor pironite pe jăratecul macilor regi ai câmpului înflorit de la poalele Carpaților în care s-a zămislit din pietrele de sub izvoare poezia ea, regina sufletelor noastre curgând leneș din cosițele fecioarelor ce-și uitaseră bujorii înfloriți pe pomeții obrajilor proaspeți a zăbovit o clipă pe buzele pe care de-abia sângeraseră trandafirii iar rostirea-i cu gust de fragi s-a contopit cu mireasmele codrilor și luată de vâltoarea râurilor de cristal s-a revărsat pe iile țesute cu
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
pe frații voștri, ce lucru neobșnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel? Voi să fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este devăvârșit”. (Matei 5: 44-48). Ce bine știu unii că trebuie să îți întorci și celălalt obraz când ești lovit! Și cum spun asta cu un surâs sarcastic pe buze! Și nu e deloc ușor, uneori, să înfrunți asemena atitidiuni cu calmitate și dragoste. Și totuși... e posibil împreună cu Domnul Isus. În marea Sa bunătate, Dumnezeu ne
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE DUMNEZEU ŞI OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370430_a_371759]
-
sculpturale, decorate cu păduricea castanie și cârlionțată, se repeziră spre el. Cu o mână trase de capătul prosopului legat din jurul bustului, oprindu-se în îmbrățișarea lui mirată. Respiră cu plăcere parfumul corpului proaspăt spălat cu săpun de calitate, înfundându-și obrazul în pieptul lui păros. Se minuna cum această imagine a unui corp de bărbat, lipsit de orice veșmânt, putea să trezească în ea atâta plăcere și speranță. - Iubitule, te-am așteptat cu nerăbdare să te hrănești din mine, să-ți
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
meteorologi în servizio. Frattanto La linea di demarcazione tra sogno E realtà palpabile S'è sciolta come smalto sull'unghie d'una vecchia ragazza. CU SACOȘĂ DE DOC Blitz-ul taie orizontu-n felii Și oglindă în care mă pieptam, dau obrajii cu pudra Și gură, cu ruj, Sticlă licărește că ochii pisicii gestante. Sunt aproape gata de marele-bal Și lumea întreagă se mișcă în vals Odată cu mine Prin aerul pe care il înghițim Linguriță după linguriță. O dă, ar trebui să
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
mea la poartă și m-a întrebat plângând: Ce ai pățit, draga mea? De ce nu ai venit la grădiniță? Sigur nu ești bolnăvioară?”. În acest timp, își frământa degețelele cu degetele ei și îmi mângâia obrăjorii. Lacrimile îmi curg pe obraz, fără să-mi dau seama. Năstrușnica idee mi-a făcut cea mai frumoasă surpriză. Am iubit-o din tot sufletul pe educatoarea mea. Îmi făcuse un costum popular cusut de mână, cu fustiță, ie și fote negre brodate cu fir
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]