10,695 matches
-
alte îndatoriri iar de strângerea birului se ocupau zapcii, căpitarii de mazili, la târguri așa numiții căpitani etc. Sumele se adunau la isprăvnicie, la sameșul târgului. După aplicarea Regulamentului Organic, sameșul avea direct grija strângerii dărilor, ajutat de privighetorii de ocoale. Alt dregător care se ocupa de veniturile domnești era marele cămăraș, însărcinat cu colectarea veniturilor domnești private. Încă din timpul lui Ștefan cel Mare dările erau structurate în două categorii principale: directe și indirecte. Dările directe se stabileau în funcție de numărul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe mai departe și îndestularea pătulelor sau a coșarelor cu produsele de rezervă. Satele erau subordonate administrativ ocoalelor care apăruseră la sfârșitul secolului al XVIIIlea și fuseseră consfințite definitiv prin regulamentul Organic. Ocoalele erau conduse de privighetori numiți de domni, pe o perioadă de trei ani, aleși de vorniceii satelor dintre boiernașii și mazilii locali. Ei primeau o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe mai departe și îndestularea pătulelor sau a coșarelor cu produsele de rezervă. Satele erau subordonate administrativ ocoalelor care apăruseră la sfârșitul secolului al XVIIIlea și fuseseră consfințite definitiv prin regulamentul Organic. Ocoalele erau conduse de privighetori numiți de domni, pe o perioadă de trei ani, aleși de vorniceii satelor dintre boiernașii și mazilii locali. Ei primeau o leafă și aveau sarcina să asigure strângerea dărilor și să apere sătenii de neplăceri. Aflăm
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ei primeau o leafă și aveau sarcina să asigure strângerea dărilor și să apere sătenii de neplăceri. Aflăm din „Surete și izvoade" (vol. XXV, p. 265-268), că în 4 noiembrie 1848 N. Râșcanu, spătar și ispravnic de Vaslui, poruncește privighetorului ocolului Mijlocu că, „deoarece pe Andrei Kogălniceanu l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are a-l mai supăra cu alte havalele". După care, privighetorul îi scrie vechilului de mazili și zapciilor din Dănești la 29 noiembrie 1848 ca „să scutească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau însărcinați chiar de isprăvnicie, cu măsuratul pământului ori cu cercetarea neînțelegerilor între locuitori. Mazilii, când erau împuterniciți să execute ordine ale autorităților, se numeau zapcii. Când, prin alegerea locuitorilor satului, cineva era desemnat să reprezinte răzeșii în fața autorităților satului, ocolului sau isprăvniciei, purtau numele de vechil de mazili. A fi mazil era un privilegiu, se înțelege. Chiar și fii de mazili erau favorizați la plata dăjdiilor. Adesea plăteau dajdea stabilită pentru tatăl lor, mazil sau fost mazil. S-a înțeles
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau moșia acestora ci în așa fel ca ei să le poată mai cu ușurință achita. Mazilii erau boieri de rang inferior ai satelor, recrutați dintre țăranii fruntași ai satelor ori moștenitori ai mazililor decedați. Zapciul este un funcționar de la ocoale, un slujitor al ținutului, poate unul dintre cei mai vechi, pentru că la 1741, într-o carte de scutire dată locuitorilor unei mănăstiri din Iași de către domnitorul Grigore Ghica al Moldovei, rezultă că era dată să-i apere, despre toți zapcii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trebuință , de vreme ce într-o poruncă dată în anul 1794 de către Mihail Constantin Șuțu (T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori să fie ispravnicii, atât primăvara cât și toamna, a rândui la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atunci, Domnitorul nu numai că se ocupa de agricultură dar lua și măsuri împotriva celor care nu-și îngrijeau ogoarele. Mai apoi, în 1818, alt domnitor A.Calimach, dădea ordin și cu privire la recrutarea zapciilor: „Zapcii ce se rânduiesc pre la ocoale spre împlinirea birului și săvârșirea rânduielilor și havalelor să fie din mazili, ruptași sau alte trepte ale ținutului, iar nu din oamenii dregătorului, care să fie porunciți și închezăluiți a se mulțumi pentru osteneala lor numai cu simbria ce prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îngrozit satele, rămânând în amintirea satelor din generație în generație, zapciul, ca funcționar, a existat până în timpul Regulamentului Organic, dar el s-a perfecționat cu alte și alte denumiri până în zilele noastre, Căpitanul de zapcii, alt slujitor, așezat tot pe la ocoale, avea menirea să strângă dările mazililor și ruptașilor din satele ocoalelor, dar se pare că îndeplineau și alte porunci primite de la ispravnici, lor fiind supuși vornicii satelor. Deși împuterniciți să cerceteze neînțelegerile dintre săteni, ei deveniseră funcționarii care făceau din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca funcționar, a existat până în timpul Regulamentului Organic, dar el s-a perfecționat cu alte și alte denumiri până în zilele noastre, Căpitanul de zapcii, alt slujitor, așezat tot pe la ocoale, avea menirea să strângă dările mazililor și ruptașilor din satele ocoalelor, dar se pare că îndeplineau și alte porunci primite de la ispravnici, lor fiind supuși vornicii satelor. Deși împuterniciți să cerceteze neînțelegerile dintre săteni, ei deveniseră funcționarii care făceau din slujbele lor un mijloc de jefuire a populației satelor. De altfel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
altă treabă decât doar să jefuiască satele. Cum și atunci poruncile domnești nu aveau ascultare, căpitanii de mazili au continuat a exista până la Regulamentul Organic. Că așa a fost, dovadă stă „Poronca isprăvniciei ținutului Tutova către Căpitanul de Mazili a Ocolului Tutova" din 10 februarie 1872 („Priviri asupra vechii organizări administrative a Moldovei - Istorie veche", Vasile C. Nicolau, 1913, p.196): „Domnul poroșnic Enachi Borș, din Obârșeni, venind la isprăvnicie a făcut arătare că poroșnicul Vasile Solomon ar fi zis ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
voie o anumită sumă ca bir către vistierie. În schimbul acestui privilegiu - de a plăti rupta, ruptașii aveau o supușenie - aceea de a îndeplini poruncile domnești, fapt pentru care erau puși sub ordinile ispravnicilor de ținuturi dar și a autorităților de la ocoale, mai în toate. Ispravnicii aveau și dreptul să-i pedepsească pentru vinovățiile lor. Alături de mazili, căpitani, postelnicei, polcovnici, stegari, ruptașii și ruptele visteriei, treptele, mica nobilime a satelor, așa numiții „privileghieții" erau scutiți de bir. În schimb prestau și ei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan, pentru a fi pedepsiți. Printre însărcinările pe care le puteau primi era și măsurarea terenului, a locului de casă, a viei și a livezilor, despre care raportau mai întâi privighetorului de ocol. Gh. Ghibănescu, în Surete, vorbește despre asemenea însărcinări. Crucile de ruptași reprezentau categorii fiscale care constau în plata solidară a dajdiei de către un număr mic de contribuabili, doi sau trei. Obiceiul de a plăti dări anuale practicat de ruptași și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Togoba și Albul, „ce șăd în satul Ivancea (Orheiu) cu alți răzăși ai lor de o parte și Apostolache ce au fost Pârcălab de alta, călărașii ziceau că satul Ivancea, în care sunt așezați din moși, a fost domnesc de ocolul târgului Orheiului, și ei au avut acolo case și heleșteie și melnice"... (Academia Română, XXII, p. 131). Hânsarii și vânătorii făceau slujbe asemănătoare călărașilor și în schimbul micșorării dajdiilor, nu a folosirii pământului. „1660 Maiu 7. Ștefan (Lupul) Vv. scrie la zlotașii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi și ocoale, în care birnicii erau diferențiați pe categorii fiscale, oamenii fără bir - bejenarii, slugele boierești, cei aflați în slujba domniei și se îngrijeau de paza trecătorilor la graniță, cei care se ocupau de întreținerea și servirea poștelor, privilegiații domnești, scutiții de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
recenzate, inclusiv birnicii din alte sate. În catagrafia de la 1803, când Moldova se întindea până la Nistru, Țara era împărțită în 21 ținuturi - Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași (cu 3 ocoale peste Prut), Grecenii, Codru, Hotărniceni, Orheiul, Soroca - ultimele 5 ținuturi peste Prut. În legătură cu aceasta, în „Tezaurul toponimic al României", Dragoș Moldovanu precizează că ținutul Herța cuprindea „cele 23 sate care mai rămăseseră din fostul ținut al Cernăuților, înființat prin anii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plecare al reformei administrative declanșate de Regulamentul organic", spune Dragoș Moldovanu. Catagrafia din 1831 punea în aplicare proiectul elaborat pentru „înrotunzirea ținuturilor cu asemănata lor întindere", adică al arondării lor, acțiune care pornea de la necesitatea desființării micilor ținuturi, ale unor ocoale și sate care, pentru „înrotunzire", urmau a fi redistribuite altora pentru ca aceste entități să dobândească dimensiuni crespunzătoare, făcând ca reședințele lor să devină din periferice mai centrale, de mai mult folos locuitorilor. Harta realizată în acest scop al căminarului Petru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor să devină din periferice mai centrale, de mai mult folos locuitorilor. Harta realizată în acest scop al căminarului Petru Asachi, cuprinzând doar 10 ținuturi, „înrotunzită" (Dorohoi, Botoșani, Suceava, Roman, Iași, Bacăul, Putna, Covurlui, Tutova și Vasluiul), includea 55 de ocoale, 40 de târguri și 1922 sate, ea elimina nepotrivirile în formă și mărime a fostelor ținuturi, așeza reședințele lor în așa fel ca să nu mai fie „lipite de ținuturi străine", ținea seama ca satele unui proprietar să fie repartizate în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numele proprietarilor, un manuscris, scris la 1833, întocmit pe când era vel visternic Mihail Surza, cel care în 1834 avea să devină Domn al Moldovei, întocmită cu ocazia „înrătundirii" ținuturilor, măsură prevăzută în Regulamentul organic al Moldovei, cuprindea pe ținuturi și ocoale proprietățile rurale din Moldova, a fost predată Academiei de D.A. Sturza la 14 martie 1889. În lucrare sunt cuprinse 10 ținuturi - cel al Tutovei, cu 6 ocoale, 206 sate și 2 târguri, iar ținutul Vasluiului cu 6 ocoale, 205 sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înrătundirii" ținuturilor, măsură prevăzută în Regulamentul organic al Moldovei, cuprindea pe ținuturi și ocoale proprietățile rurale din Moldova, a fost predată Academiei de D.A. Sturza la 14 martie 1889. În lucrare sunt cuprinse 10 ținuturi - cel al Tutovei, cu 6 ocoale, 206 sate și 2 târguri, iar ținutul Vasluiului cu 6 ocoale, 205 sate și 5 târguri, satele răzășești fiind notate de P. Poni cu litera P. În felul acesta, lucrarea despre „Statistica răzeșilor" prezenta într-un tabel (p. 61) numărul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ținuturi și ocoale proprietățile rurale din Moldova, a fost predată Academiei de D.A. Sturza la 14 martie 1889. În lucrare sunt cuprinse 10 ținuturi - cel al Tutovei, cu 6 ocoale, 206 sate și 2 târguri, iar ținutul Vasluiului cu 6 ocoale, 205 sate și 5 târguri, satele răzășești fiind notate de P. Poni cu litera P. În felul acesta, lucrarea despre „Statistica răzeșilor" prezenta într-un tabel (p. 61) numărul satelor răzășești trecute în condicile sau catagrafiile de la 1803 la 1833
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adică câte un județ de fiecare treaptă". Din martie 1864, când apare legea comunală a lui Al. I. Cuza prin care se instituie comunele urbane și rurale, ținuturile sunt reorganizate și primesc numele de județe, conduse de un prefect, iar ocoalele iau numele de subprefecturi sau plăși. Activitatea administrativă a comunelor rurale este coordonată de un primar ales pentru o perioadă de 2 ani, sprijinit în munca sa de un consiliu comunal, format din 3 persoane. Atât primarul cât și consiliul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a existat și în veacul al XVIIIlea, sub Grigore Ghica la 1733... Referindu-se la vornicul de Dorohoi, care după cum spune Ureche își avea începutul de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Gh. Ghibănescu trage concluziile „ce atribuții întinse în tot ocolul Dorohoiului" avea vornicul de târg, care „putea globi pe oameni de deșugubină, dar nu de acele gloabe care cădeau în atribuția stăpânului moșiei". Din Condica lui C. Mavrocordat Vodă, citată de Nicolae Iorga (Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii statului care veneau și pretindeau târgoveților, dar și sătenilor, să facă găzduire musafirilor aleși ori sosiți în localitate: ispravnicii sau pârcălabii sosiți în localitate din capitala ocolului, a ținutului. Despre Vaslui și vasluieni știri importante reproduce Ghibănescu din Descriptio Moldaviae (vol. XV, p. 128-130): „Iară pentru că boierii cei mari trebuie să fie la curte mai necontenit... pentru aceia în fiecare oraș sau târg s-au orânduit osebiți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe lângă clerul bisericesc, supus jurisdicției bisericești, alătură și breslele de prin târguri. Odată cartea domnească obținută, Episcopul comunica copia ei și protopopilor, spre a le servi ca autorizație de la domnie, când exercitau activitatea de revizie și inspecție, fiecare în ținutul, ocolul sau raza lor de jurisdicție bisericească. În secolul al XIX-lea toate breslele sunt desființate. Oprirea strămutării locului satelor a fost un mijloc de împiedicare a se mai „vagabonda de pe o moșie pe alta" sub diferite pretexte, dar care, aduceau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]