5,154 matches
-
scolastic. Immanuel Kant a criticat argumentul aparent definitiv și i-a conferit un nume, considerând că el reprezintă încercarea rațiunii de a trece de la conceptul a ceva la realitatea aceluiași. La rândul său, Hegel a oferit o interpretare integrând argumentul ontologic în tratatul său de ontologie. Una dintre cele mai interesante critici ale argumentului ontologic anselmian aparține unui contemporan al acestuia: călugărul Gaunilon. Vom analiza în cele ce urmează obiecțiile acestuia din tratatul Liber pro insipiente împreună cu răspunsurile lui Anselm din
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
considerând că el reprezintă încercarea rațiunii de a trece de la conceptul a ceva la realitatea aceluiași. La rândul său, Hegel a oferit o interpretare integrând argumentul ontologic în tratatul său de ontologie. Una dintre cele mai interesante critici ale argumentului ontologic anselmian aparține unui contemporan al acestuia: călugărul Gaunilon. Vom analiza în cele ce urmează obiecțiile acestuia din tratatul Liber pro insipiente împreună cu răspunsurile lui Anselm din Liber Apologeticus. În primul rând, Gaunilon contestă ideea că orice există în minte trebuie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este la fel de adevărat, în concordanță nu doar cu Anselm, ci și cu oricine altcineva, că insulă implică contingență. Așadar, insulă perfectă implică o afirmație contradictorie: ceva în același timp necesar, dar și contingent 88. Unul dintre apărătorii recenți ai argumentului ontologic, Alvin Plantinga respingea obiecțiile lui Gaunilon arătând imposibilitatea conceptului de insulă perfectă. Orice am adăuga în imaginația noastră perfecțiunii acelei insule, este întotdeauna posibil să ne imaginăm o insulă cu de două ori mai multe frumuseți și acea insulă ar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conflictului dintre Anselm și Gaunilon ar fi că în timp ce primul susține existența necesară a lui Dumnezeu și contingența lumii, celălalt susține existența necesară a lumii 92. Ca răspuns la criticile lui Gaunilon, Anselm formulează o a doua variantă a argumentului ontologic. Aceasta este rezumată de către N. Geisler în felul următor: 1. Este logic necesar să afirmăm despre un Existent necesar ceea ce este logic necesar pentru conceptul lui. 2. Existența reală este logic necesară pentru conceptul de Existent necesar. 3. Rezultă că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
surselor gândirii acestuia, precum și unei interpretări logice, care se focalizează doar pe structura argumentativă, și nu pe cea profund filosofică a argumentului anselmian. Vom urmări în continuare consecințele acestei interpretări în filosofia modernă prin analiza unei alte variante a argumentului ontologic, oferită de filosoful raționalist René Descartes. 2.2. Argumentul ontologic la Rene Descartes În filosofia modernă, argumentul ontologic capătă o nouă expresie prin Rene Descartes. Această variantă modernă a argumentului ontologic va contribui la lărgirea problematicii în special prin criticile
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
doar pe structura argumentativă, și nu pe cea profund filosofică a argumentului anselmian. Vom urmări în continuare consecințele acestei interpretări în filosofia modernă prin analiza unei alte variante a argumentului ontologic, oferită de filosoful raționalist René Descartes. 2.2. Argumentul ontologic la Rene Descartes În filosofia modernă, argumentul ontologic capătă o nouă expresie prin Rene Descartes. Această variantă modernă a argumentului ontologic va contribui la lărgirea problematicii în special prin criticile care i s-au adresat. Argumentul este formulat în mai
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
profund filosofică a argumentului anselmian. Vom urmări în continuare consecințele acestei interpretări în filosofia modernă prin analiza unei alte variante a argumentului ontologic, oferită de filosoful raționalist René Descartes. 2.2. Argumentul ontologic la Rene Descartes În filosofia modernă, argumentul ontologic capătă o nouă expresie prin Rene Descartes. Această variantă modernă a argumentului ontologic va contribui la lărgirea problematicii în special prin criticile care i s-au adresat. Argumentul este formulat în mai multe locuri din opera lui Descartes, în "Discurs
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
filosofia modernă prin analiza unei alte variante a argumentului ontologic, oferită de filosoful raționalist René Descartes. 2.2. Argumentul ontologic la Rene Descartes În filosofia modernă, argumentul ontologic capătă o nouă expresie prin Rene Descartes. Această variantă modernă a argumentului ontologic va contribui la lărgirea problematicii în special prin criticile care i s-au adresat. Argumentul este formulat în mai multe locuri din opera lui Descartes, în "Discurs asupra metodei" (IV), în "Meditații" (III și V) și în "Principiile filosofiei" (I
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care i s-au adresat. Argumentul este formulat în mai multe locuri din opera lui Descartes, în "Discurs asupra metodei" (IV), în "Meditații" (III și V) și în "Principiile filosofiei" (I). A existat o dezbatere continuă referitoare la numărul argumentelor ontologice prezente în Meditațiile lui Descartes, iar părerea care s-a cristalizat este că există cel puțin trei astfel de argumente pe care le întâlnim și în alte opere precum "Discurs asupra metodei" sau "Principiile filosofiei". În legătură cu filiația argumentului, unii autori
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mai cunoscut datorită criticii lui Kant) reprezintă o continuare a argumentului anselmian o poartă Leibniz. Acesta afirmă în mai multe locuri că Descartes ar fi împrumutat argumentul de la Anselm. De fapt, Baumgarten susține că niciuna din variantele carteziene ale argumentului ontologic nu este înrudită cu cel anselmian 98. Mai mult decât atât, Etienne Gilson a remarcat că Descartes își mărturisește ignoranța cu privire la numele și la scrierile Sfântului Anselm, chiar după redactarea Meditațiilor 99. Să revenim la argumentul lui Descartes 100. Pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
domeniului res cogitans -, dar nici nu poate fi subiect al simțurilor deci nu aparține nici domeniului res extensa -, și care se anunță pe sine ca ființă actuală, necesară și efectiv perfectă 103. Argumentul prezentat în Meditația III este asemănător argumentului ontologic deoarece pornește de la conceptul nostru de ființă perfectă și este asemănător argumentului cosmologic deoarece, ca și acesta, folosește principiul cauzal. Chiar în acest argument al lui Descartes regăsim ideea de mai târziu a lui Kant care afirma dependența argumentului teleologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este asemănător argumentului cosmologic deoarece, ca și acesta, folosește principiul cauzal. Chiar în acest argument al lui Descartes regăsim ideea de mai târziu a lui Kant care afirma dependența argumentului teleologic de argumentul cosmologic și a argumentului cosmologic de argumentul ontologic: Ideea de căldură, sau cea de piatră, nu poate exista în mine, dacă ea nu a fost produsă de o cauză oarecare, care conține în sine cel puțin atâta realitate câtă presupun eu în căldură sau în piatră [...]. Însă, pentru ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
putem spune că Dumnezeu este numai rațional distinct de existența necesară și o substanță finită este numai rațional distinctă de existența contingentă sau posibilă. Distincția între cele două feluri de existență îi permite lui Descartes să blocheze un posibil argument ontologic pentru ființele finite 106. Toate argumentele lui Descartes pentru existența lui Dumnezeu implică o legătură între esență și existență, iar această legătură se aplică doar în cazul existenței lui Dumnezeu. Descartes vorbește despre existență, în contrast cu nonexistența, ca despre un predicat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
observa că Descartes înlocuiește conceptul de "ființă decât care altceva mai mare nu poate fi conceput" cu cel de "ființă perfectă". Această modificare poate fi observată mai bine urmărind structura argumentativă a celor două variante (anselmiană și carteziană) ale argumentului ontologic. Structura argumentului anselmian, rezumată de Adrian Miroiu este următoarea: (1) Dumnezeu există (2) Dumnezeu = ființa decât care altceva mai mare nu poate fi conceput (3) Acea ființă decât care altceva mai mare nu poate fi conceput există În argumentul cartezian
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
atribut principal: pentru suflet acesta este gândirea, pentru corp întinderea, iar pentru Dumnezeu, nu poate fi vorba decât de perfecțiunea supremă. Se pune mai departe problema în ce constă perfecțiunea acestei ființe 108. Graham Oppy, un critic contemporan al argumentelor ontologice, sintetizează argumentul lui Descartes astfel: 1. Posed ideea unei ființe perfecte în mod suprem. 2. Ideea unei ființe perfecte în mod suprem include ideea existenței și anume ideea că o ființă perfectăexistă în mod suprem. 3. Ideea unei ființe perfecte
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ea există. 7. (Prin urmare) o ființă perfectă există în mod suprem 109. Asemenea argumentului anselmian, argumentul lui Descartes, a suferit la rândul său o serie de critici, încă din vremea autorului. Dintre contemporanii lui Descartes care au criticat argumentul ontologic trebuie amintiți în special preotul Caterus și materialistul Gassendi. Vom urmări în continuare, în linii mari, obiecțiile acestora. Să analizăm, mai întâi, critica lui Caterus. În principal, obiecțiile acestuia vizează natura cauzei care produce ideea despre Dumnezeu. În complicata structură
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ceva analog cum sunt create sau păstrate lucrurile, ci doar la împrejurarea că imensitatea lui Dumnezeu e de așa natură încât el nu are nevoie să fie conservat"113. Pentru a răspunde unitar tuturor acestor critici, Descartes își reformulează argumentul ontologic în trei variante: Prima reformulare: 1. Orice percepem clar și distinct este adevărat. 2. Noi percepem clar și distinct că ideea unui Existent necesar necesită ca el să existe. 3. De aceea, este adevărat că un Existent necesar există în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
un Existent necesar). 2. Dar noi putem concepe existența lui Dumnezeu (existența nu este un concept contradictoriu). 3. De aceea, existența lui Dumnezeu trebuie să fie concepută ca mai mult decât posibilă (adică reală)114. O altă reacție la argumentul ontologic cartezian care a generat o dispută interesantă îi aparține lui Pierre Gassendi. Acesta consideră că Descartes face greșeala de a considera existența o proprietate. Descartes decide în argumentele sale că ar fi o contradicție să-l gândim pe Dumnezeu, care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi atribuită cuiva, iar existența necesară este o proprietate a unei ființe necesare și această ființă este numai Dumnezeu. Disputele 116 care au urmat acestei critici s-au prelungit în perioada modernă, culminând cu cea mai importantă critică la adresa argumentului ontologic, formulată de Immanuel Kant. Gassendi contestă faptul că ar exista mai multă realitate în ideea unui Dumnezeu infinit decât în cea a unui lucru finit deoarece noi nu putem concepe infinitul. Este adevărat că ideea de Dumnezeu implică mai multe
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu ar fi trebuit să întipărească aceeași idee în noi se poate spune că nici în cazul noțiunilor comune(precum figurile geometrice) nu observăm cu toții aceleași proprietăți 118. Descartes a fost nevoit să construiască o versiune modală a propriului argument ontologic pentru a răspunde tuturor acestor critici. Ca urmare a acestor critici, a realizat că atunci când ne referim la ființa perfectă, trebuie să îi atribuim existență necesară, existența contingentă fiind considerată un defect în comparație cu aceasta 119. În ansamblu, putem spune că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
critici, a realizat că atunci când ne referim la ființa perfectă, trebuie să îi atribuim existență necesară, existența contingentă fiind considerată un defect în comparație cu aceasta 119. În ansamblu, putem spune că Descartes nu a ajuns la nivelul lui Anselm în privința argumentului ontologic. A fost importantă reușita lui de a arăta că ideea de Dumnezeu este admisibilă din punct de vedere logic și că ființa perfectă trebuie să existe în mod necesar. Capitolul 3 Critica argumentului ontologic și conceptul de existența 3.1
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
la nivelul lui Anselm în privința argumentului ontologic. A fost importantă reușita lui de a arăta că ideea de Dumnezeu este admisibilă din punct de vedere logic și că ființa perfectă trebuie să existe în mod necesar. Capitolul 3 Critica argumentului ontologic și conceptul de existența 3.1. Critica lui Kant: existența nu este un predicat real Una dintre cele mai interesante critici la adresa argumentului ontologic îi aparține lui Immanuel Kant, cel care i-a și dat numele de ontologic 120. Această
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
vedere logic și că ființa perfectă trebuie să existe în mod necesar. Capitolul 3 Critica argumentului ontologic și conceptul de existența 3.1. Critica lui Kant: existența nu este un predicat real Una dintre cele mai interesante critici la adresa argumentului ontologic îi aparține lui Immanuel Kant, cel care i-a și dat numele de ontologic 120. Această critică are în centru binecunoscuta idee că existența nu este un predicat real. Kant va arăta că supoziția de a considera existența un atribut
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Critica argumentului ontologic și conceptul de existența 3.1. Critica lui Kant: existența nu este un predicat real Una dintre cele mai interesante critici la adresa argumentului ontologic îi aparține lui Immanuel Kant, cel care i-a și dat numele de ontologic 120. Această critică are în centru binecunoscuta idee că existența nu este un predicat real. Kant va arăta că supoziția de a considera existența un atribut, încercarea de a include existența în conceptul de Dumnezeu sau în conceptul unui obiect
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu este un predicat real. Kant va arăta că supoziția de a considera existența un atribut, încercarea de a include existența în conceptul de Dumnezeu sau în conceptul unui obiect în general, este lipsită de sens121. Înainte să critice argumentul ontologic, Kant propune un alt tip de argument și anume argumentul transcedental. Acest argument este construit prin relația dintre "necesar", văzut ca și prototip și "contingent", văzut ca și copie. Contingentul imperfect este doar o condiție a necesarului și tinde către
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]