8,467 matches
-
Hârșova, fiind legată de acesta prin drumul Hârșova-Cernavodă. Localitatea se compunea din satele Topalu și Boazgik. Satul de reședință, Topalu, era "un vechi sat românesc"1155. Satul Boazgik, locuit înainte de războiul din anii 1877-1878 de către tătari, era situat la vărsarea pârâului omonim în Dunăre. Urmare a alegerilor comunale desfășurate în anul 1880, au fost dessemnați membrii ai consiliului communal Topalu domnii: Gheorghe Buzatu, Dinu Mitiu, Ivan Oglan, Mihai Gadei și Ion Grecu 1156. Pentru completarea consilului comunal au desemnați domnii Culea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
erau români. Alături de populația românească în acest sat locuiau: 23 de germani, 20 de italieni, 11 bulgari, 8 sârbi, 8 francezi, 4 turci și 2 greci 1161. Comuna Urumbei era situată în apropierea dealurilor Ghiun-Ghiunes și Ghiolgiik-Bair, fiind străbătută de pârâurile Rosti și Pecineaga. Localitatea era compusă din satele Urumbei și Făgărașul Nou, aflându-se la 44 km N-E de orașul Hârșova. Satul Urumbei era locuit de români și turci, fiind așezat "în mijlocul unei regiuni pădurose"1162. Satul Făgărașul Nou
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
era compusă din satele Urumbei și Făgărașul Nou, aflându-se la 44 km N-E de orașul Hârșova. Satul Urumbei era locuit de români și turci, fiind așezat "în mijlocul unei regiuni pădurose"1162. Satul Făgărașul Nou era așezat la izvoarele pârâului Rosti, la 3 km S-V de satul Urumbei. Acesta "e un sat de curând fondat de mocani, care au case destul de bune, așezate pe o singură uliță"1163. Conform rezultatelor alegerilor comunale din anul 1880 au fost desemnați membrii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ieșiră din mănăstire la fel ca și data trecută. Acum știau drumul. Străbătură orașul adormit ca un deșert răcoros, căci arșița încă nu-l lovise. Când ajunseră în pădure, raze trandafirii sfâșiau cerul. Păsărelele ciripeau gălăgioase. Caii trecură printr-un pârâu limpede împroșcând cu apă. Printre ramurile copacilor, razele dimineții cădeau pe pământ ca o ploaie de săgeți. Lacul din Tecali era la fel de liniștit, iar trestiile foșneau ușor. Nishi descălecă, își duse mâinile făcute pâlnie la gură și îl strigă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dat drumul era acoperit de gheață, cu urme portocalii și altele de un galben ca tutunul, de la buștenii care erau transportați pe acolo. Schiorii o ținură pe fâșia de zăpadă de lângă drum. Drumul se subția când se Întrepta spre un pârâu și apoi urca direct dealul. Văzură o clădire lunguiață și joasă, bătută de vânturi și ninsori. Așa cum o vedeau printre copaci părea de un galben pal. De mai aproape se putea vedea că ramele ferestrelor erau vopsite-n verde.Vopseaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
reține. Așa că, deși acum sunt convins că n-ar fi plecat cu adevărat, totuși, atunci, În acea vară, n-aveam chef să Încerc să văd ce se-ntâmplă. Îmi găseam destule de făcut cât stăteam treaz. Mă gândeam la un pârâu În care pescuiam păstrăvi când eram copil și, În mintea mea, pescuiam În el cât era de lung, cu foarte mare atenție. Pescuiam cu grijă sub fiecare buștean, la fiecare cot, În gropile adânci și la suprafață, câteodată prinzând păstrăvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mici, cu care tot Încerca să se agațe de cârlig, și de atunci nu am mai folosit niciodată salamadre, deși le găseam foarte des. Nici greieri nu foloseam, tot din cauza felului În care se chinuiau când Îi băgai În cârlig. Pârâul străbătea o pajiște și În iarba uscată prindeam uneori lăcuste, pe care le foloseam ca momeală; alteori le aruncam doar În apă și le priveam cum plutesc, Înotând În cercuri la suprafață, duse de curent, și În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care le foloseam ca momeală; alteori le aruncam doar În apă și le priveam cum plutesc, Înotând În cercuri la suprafață, duse de curent, și În cele din urmă dispăreau când apărea un păstrăv. Uneori pescuiam și În câte patru-cinci pârâuri pe noapte. Începeam cât mai aproape de locul În care izvora și mergeam În jos. Când terminam prea repede, până să se scurgă tot timpul, pescuiam din nou În același pârâu, Începând din lacul În care se vărsa și parcurgându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
când apărea un păstrăv. Uneori pescuiam și În câte patru-cinci pârâuri pe noapte. Începeam cât mai aproape de locul În care izvora și mergeam În jos. Când terminam prea repede, până să se scurgă tot timpul, pescuiam din nou În același pârâu, Începând din lacul În care se vărsa și parcurgându-l În sus, spre izvor, Încercând să prind toți păstrăvii pe care-i ratasem prima oară. În unele nopți inventam pârâuri, și unele dintre ele erau foarte interesante, era ca și cum visam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să se scurgă tot timpul, pescuiam din nou În același pârâu, Începând din lacul În care se vărsa și parcurgându-l În sus, spre izvor, Încercând să prind toți păstrăvii pe care-i ratasem prima oară. În unele nopți inventam pârâuri, și unele dintre ele erau foarte interesante, era ca și cum visam cu ochii deschiși. Îmi amintesc Încă de unele dintre aceste pârâuri, În care mi se pare că am pescuit, și se amestecă În mintea mea cu pârâurile pe care chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În sus, spre izvor, Încercând să prind toți păstrăvii pe care-i ratasem prima oară. În unele nopți inventam pârâuri, și unele dintre ele erau foarte interesante, era ca și cum visam cu ochii deschiși. Îmi amintesc Încă de unele dintre aceste pârâuri, În care mi se pare că am pescuit, și se amestecă În mintea mea cu pârâurile pe care chiar le știu. În unele nopți Însă nu puteam pescui, și atunci eram treaz de-a binelea și mă rugam Întruna, Încercam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
unele nopți inventam pârâuri, și unele dintre ele erau foarte interesante, era ca și cum visam cu ochii deschiși. Îmi amintesc Încă de unele dintre aceste pârâuri, În care mi se pare că am pescuit, și se amestecă În mintea mea cu pârâurile pe care chiar le știu. În unele nopți Însă nu puteam pescui, și atunci eram treaz de-a binelea și mă rugam Întruna, Încercam să mă rog pentru toți oamenii pe care-i cunoscusem cândva. Asta-mi lua o grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o treabă foarte interesantă, să te gândești la asta, și pentru o vreme puse capăt pescuitului și se amestecă cu rugăciunile. Însă În cele din urmă m-am Întors la pescuitul de păstrăvi, pentru că am descoperit că țineam minte toate pârâurile și găseam mereu ceva nou, pe când fetele, după ce m-am gândit la ele de câteva ori, se Încețoșau și nu mi le mai aminteam ca lumea și până la urmă s-au Încețoșat toate și au devenit cam la fel, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fusese acoperit de o brumă care Înghețase, așa că toți copacii golași, tufișurile, boscheții, iarba și pământul, parcă toate fuseseră poleite cu gheață. L-am luat cu mine pe micul setter irlandez, să facem o plimbare scurtă la șosea și pe lângă pârâul Înghețat, dar abia ne țineam În picioare pe gheața ca sticla, și câinele roșcat aluneca, iar eu am căzut rău de vreo două ori și o dată mi-a scăpat și pușca și a alunecat Încolo, pe gheață. Sub un mal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
goale. Întâi era drumul de lut, acoperit de ace de pin, care pornea din spatele căsuței, unde buștenii căzuți de pe maldăr se amestecau cu rumegușul, iar bucățile mari de lemn atârnau despicate ca niște sulițe În copacul lovit de trăznet. Traversai pârâul pe un buștean și dacă te dezechilibrai și puneai piciorul jos, Îți intra În mâl. Apoi săreai un gard și ieșeai din pădure, și pământul de pe potecă era tare și crăpat de bătaia soarelui cât traversai câmpul cu iarbă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mâl. Apoi săreai un gard și ieșeai din pădure, și pământul de pe potecă era tare și crăpat de bătaia soarelui cât traversai câmpul cu iarbă pentru păscut și măcriș și lumânărici, iar la stânga vedeai, tremurând sub unde, fundul mâlos al pârâului, unde se hrăneau fluierarii. Pe cursul pârâului era și căsuța de primăvară. Sub șură era bălegar proaspăt și cald, și mai era bălegar vechi, care făcuse o crustă. Și pe urmă mai venea un gard și pe urmă cărarea fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
din pădure, și pământul de pe potecă era tare și crăpat de bătaia soarelui cât traversai câmpul cu iarbă pentru păscut și măcriș și lumânărici, iar la stânga vedeai, tremurând sub unde, fundul mâlos al pârâului, unde se hrăneau fluierarii. Pe cursul pârâului era și căsuța de primăvară. Sub șură era bălegar proaspăt și cald, și mai era bălegar vechi, care făcuse o crustă. Și pe urmă mai venea un gard și pe urmă cărarea fierbinte și uscată care ducea dinspre șură spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vechi, care făcuse o crustă. Și pe urmă mai venea un gard și pe urmă cărarea fierbinte și uscată care ducea dinspre șură spre casă, și apoi drumul fierbinte și nisipos care te ducea din nou În pădure după ce treceai pârâul, de data asta pe un podeț, și acolo creștea papura pe care o Înmuiai În benzină ca să faci felinarele când pescuiai noaptea. Și apoi drumul principal o făcea la stânga, Înconjurând pădurile și urcând pe dealuri, În timp ce tu intrai În pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Își iubea tatăl, dar nu-i suporta mirosul și, o dată, când a trebuit să poarte niște izmene de-ale lui, care Îi rămăseseră mici, i se făcuse greață, așa că le-a dat jos, le-a băgat sub doi bolovani din pârâu și a zis că le-a pierdut. Când taică-su Îl obligase să le poarte, Îi spusese care-i problema, dar taică-su i-a zis că tocmai au fost spălate. Și chiar așa era. Când Nick i-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
XIX-lea, probabil în urma unui cutremur de pământ, o parte din Muntele Suhardului, de calcar, se năruie. Ruinele lui stăvilesc apele limpezi ale pâraielor tinere de la izvoarele Bicazului. Așa a luat naștere un lac, în mijlocul munților, în care se adună Pârâul Cailor, Pârâul Oilor, Pârâul Suhardului, ce șiroiesc din toate părțile. Farmecul noului peisaj este astfel îndeplinit: munte, oglindă de apă, brazi, pocladă verde de pășune, s-au adunat într-un cadru restrâns, născând un tablou unic, în fața căruia, de piatră
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
probabil în urma unui cutremur de pământ, o parte din Muntele Suhardului, de calcar, se năruie. Ruinele lui stăvilesc apele limpezi ale pâraielor tinere de la izvoarele Bicazului. Așa a luat naștere un lac, în mijlocul munților, în care se adună Pârâul Cailor, Pârâul Oilor, Pârâul Suhardului, ce șiroiesc din toate părțile. Farmecul noului peisaj este astfel îndeplinit: munte, oglindă de apă, brazi, pocladă verde de pășune, s-au adunat într-un cadru restrâns, născând un tablou unic, în fața căruia, de piatră să-ți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
unui cutremur de pământ, o parte din Muntele Suhardului, de calcar, se năruie. Ruinele lui stăvilesc apele limpezi ale pâraielor tinere de la izvoarele Bicazului. Așa a luat naștere un lac, în mijlocul munților, în care se adună Pârâul Cailor, Pârâul Oilor, Pârâul Suhardului, ce șiroiesc din toate părțile. Farmecul noului peisaj este astfel îndeplinit: munte, oglindă de apă, brazi, pocladă verde de pășune, s-au adunat într-un cadru restrâns, născând un tablou unic, în fața căruia, de piatră să-ți fie inima
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
La malul apei era o salcie uriașă. Sub salcie creștea cea mai frumoasă iarbă din lume. Apa șușotea printre pietre, vântul legăna încet ramurile copacului, iar Mădălina citea cu glas tare o poveste. Glasul fetiței se amesteca lin cu murmurul pârâului, cu șoapta frunzelor, iscând un fel de cântare nemaiauzită. Când Mădălina închise cartea auzi în văzduh un zbârnâit ca de aripi de cărăbuș. Până să se dumirească, se pomeni lângă ea cu un pitic cât o lingură de supă, și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
lipsă de talent. Am apărat-o pe mama o dată, spunându-i că tatăl meu le povestise de curând unor oaspeți că „știa să cânte Fantaisie Impromptu de Chopin și o făcea să sune ca apa care curge repede Într-un pârâu primăvăratic“. „Țțț!“ a contraatacat Mama Scumpă. „A spus-o unor oaspeți străini. Care se așteaptă la vorbe umflate. Pentru că nu au rușine, dau dovadă de proastă-creștere și de lipsa oricărui standard de excelență. În plus, orice fetișcană poate cânta cântecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ei fără perdea? Cele două bărci Își turară motoarele și ieșiră pe lac, făcură scurt la dreapta și, cât ai zice pește, se pomeniră strecurându-se printre parcele de zambile de apă și grădini de legume plutitoare. Ajunseră la un pârâu și o apucară pe cursul lui liniștit, pe lângă malurile cu arbuști unde femeile scoteau găleți cu apă și le turnau pe copii. De multă vreme consider că birmanezii sunt unii dintre cei mai curați oameni din lume. Deși trăiesc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]