9,309 matches
-
bucur că există. — Râzi? Te face să te simți fericit, mulțumit? Da, e ridicolă. Virtuoasă și absurdă. — Atunci, nu cumva fericirea e binele dumitale? Nu, nu, nu. Binele e binele meu. — La ce ne ajută tautologia asta? Binele e o pisică de Cheshire. — Și nu credeți, totuși, că am putea face... ceva? — Din punct de vedere moral? Putem să fim calmi și cu bun-simț și să ne autodisprețuim. Și mai există ideea de datorie, un concept excelent. Astea sunt lucrurile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
E schimbat; e același și totuși schimbat și miroase altfel, are un miros acru“. Pe urmă se gândi la încăperea din visul ei. Și iarăși își spuse: „E același, dar e nebun“. Îl măsura pe George cu privirea ei de pisică, în timp ce, cu degetele dibace, își aranja gulerul bluzei. Purta un taior și o fustă veche. Dacă ar fi știut de sosirea lui George, s-ar fi îmbrăcat mai elegant. Luă notă de ușoara zvâcnire instinctivă a vanității ei. — Ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
secvențe disparate, și nu ca o imperfectă prezență activă. Și-o mai amintea vag, ca adolescentă abia înmugurită. În California, în apropierea oceanului, colindând pajiștile unui campus universitar, și apoi stând cu Pearl lângă mașina lui și desenând cu degetul pisici în praful de pe capotă. Oare, în asemenea ocazii, nu discutaseră obișnuit, nu reușiseră să se cunoască unul pe celălalt? Nu. Ocaziile fuseseră prea rare și, chiar de la început, amândoi se blindaseră în atitudinile formale, autoprotectoare. Aceste „impresii“, aceste „instantanee“ din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Dar eu nu-mi doresc un admirator! Probabil că e o glumă. Tu nu ești o glumă, spuse John Robert, simțind că-i revine toată stângăcia. Adăugă: Mă rog, dacă nu-ți dorești un admirator, atunci ce-ți dorești? O pisică neagră cu lăbuțe albe! Și Hattie rosti aceste cuvinte pe un ton glumeț, pentru că și ea se simțea acum stângace și jenată. Se grăbi să precizeze: Se-nțelege că nu-i un lucru serios, n-aș putea să iau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
neagră cu lăbuțe albe! Și Hattie rosti aceste cuvinte pe un ton glumeț, pentru că și ea se simțea acum stângace și jenată. Se grăbi să precizeze: Se-nțelege că nu-i un lucru serios, n-aș putea să iau o pisică decât când m-aș stabili definitiv într-un loc... și nici măcar aici, pentru că sunt vulpi în grădină... știați? Oare o vulpe atacă o pisică? Mai bine fără pisică, o sfătui John Robert. Mai bine fără pisică. O clipă, John Robert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să precizeze: Se-nțelege că nu-i un lucru serios, n-aș putea să iau o pisică decât când m-aș stabili definitiv într-un loc... și nici măcar aici, pentru că sunt vulpi în grădină... știați? Oare o vulpe atacă o pisică? Mai bine fără pisică, o sfătui John Robert. Mai bine fără pisică. O clipă, John Robert avu impresia că Hattie e gata să izbucnească în lacrimi - ochii i se împăienjeniseră, i se încețoșaseră. În cele din urmă, vorbi: M-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că nu-i un lucru serios, n-aș putea să iau o pisică decât când m-aș stabili definitiv într-un loc... și nici măcar aici, pentru că sunt vulpi în grădină... știați? Oare o vulpe atacă o pisică? Mai bine fără pisică, o sfătui John Robert. Mai bine fără pisică. O clipă, John Robert avu impresia că Hattie e gata să izbucnească în lacrimi - ochii i se împăienjeniseră, i se încețoșaseră. În cele din urmă, vorbi: M-ați întrebat ce-mi lipsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
putea să iau o pisică decât când m-aș stabili definitiv într-un loc... și nici măcar aici, pentru că sunt vulpi în grădină... știați? Oare o vulpe atacă o pisică? Mai bine fără pisică, o sfătui John Robert. Mai bine fără pisică. O clipă, John Robert avu impresia că Hattie e gata să izbucnească în lacrimi - ochii i se împăienjeniseră, i se încețoșaseră. În cele din urmă, vorbi: M-ați întrebat ce-mi lipsește. Îmi lipsește tatăl meu. Dar asta-i altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
O clipă, John Robert avu impresia că Hattie e gata să izbucnească în lacrimi - ochii i se împăienjeniseră, i se încețoșaseră. În cele din urmă, vorbi: M-ați întrebat ce-mi lipsește. Îmi lipsește tatăl meu. Dar asta-i altceva. Pisica m-a făcut să mă gândesc la el. Izgonind prompt inoportuna fantomă a lui Whit, John Robert își spuse că era extrem de important că discutaseră despre America, de parcă ei doi, împreună, își departajaseră și dispuseseră de acest continent, soluționându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Senzația de vinovăție și resentimentul purtat celui față de care ești vinovat se amestecă adeseori. Îi porți pică pentru tot ce-a făcut ca să se autoprotejeze de acea cumplită nenorocire. Acum câtva timp îmi spuneai că „a lipăit totul așa cum lipăie pisica laptele“. M-a frapat această curioasă comparație. Așa am zis? Desigur, comparația asta nu descrie faptele. Inima lui a fost zdrobită - Rufus însemna pentru el... mă rog, știi bine... pentru noi amândoi... Da. Ce vreau eu să arăt este că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fereastră!“. Dar Hattie știa că genul ăsta de bufniță trăiește întotdeauna în camere întunecoase și că dacă i-ar fi dat drumul afară ar fi murit. Pe urmă privirea îi căzuse pe un alt raft, unde văzuse, cu groază, o pisică stând la pândă, gata să se repeadă la bufniță. Ești cam tulburată astăzi. Nu pot respira din pricina parfumului florilor. Părintele Bernard zicea că s-ar putea să treacă pe aici. Nu mai vine la ora asta. Ba s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că-i auzea numele. Pearl îi mai povestise odioasele legende binecunoscute despre George, precum și propria ei părere că era nebun. Când pătrunse în cameră, George avea, fără îndoială, o figură de nebun. Ochii îi erau mijiți, în acea expresie „de pisică“, proprie lui Alex, și privirea cu care o fixa pe Hattie era atât de intensă, încât părea aproape sașie. Fața rotundă îi lucea de parc-ar fi fost transpirată, ochii distanțați îi erau umezi de emoție, pe buze îi încremenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mlădioasă, plăpândă, și totuși avea o ținută demnă, șocată și combativă, așa cum stătea cu bărbia în sus. Tenul ei lăptos era ușor bronzat, dar foarte palid, iar buzele i se țuguiaseră cu o furie care răspundea provocării din privirea de pisică a lui George. Expresia aceasta mânioasă i-l evocă brusc lui George pe bunicul ei. Bună seara, îi spuse George. Cum ai intrat în casă? Sper că nu sunt inoportun. Ba ești inoportun, nimeni nu te-a invitat, asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
gură de o zi. Apoi spuse: Noi plecăm în Spania. — Noi? — Eu și Diane Sedleigh. Avem de gând să ne stabilim și să trăim în Spania, din indemnizația mea. Unde în Spania? întrebă Alex, scrutându-l cu ochii ei de pisică. Încă nu știu. Undeva într-un loc ieftin. O să trebuiască să studiem harta, să ne consultăm... Eu am ceva bani puși deoparte și o indemnizație destul de frumoasă. În Spania viața-i mai ieftină, o să ne mutăm lângă mare și o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Thomas Cranmer (1488-1556), primul Arhiepiscop de Canterbury, promotor al Reformei în Anglia, ars pe rug ca eretic sub domnia Mariei Tudor. Perlă, rubin, diamant (engl.). Un fel de a vorbi (fr.). Drept și păcătos în același timp (lat.). Referire la pisica proverbială care rînjește, personaj din Alice în Țara Minunilor de Lewis Carroll. A nu găsi nimic vrednic de admirat (lat.). Rîs nebun (fr.). 1 Un fals om rău (fr.). 1 „Privește-i și treci mai departe” - Dante, Infernul, c. III
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
închisoare și mai apoi într-o instituție de educație supravegheată. Astăzi este obiectul unui program ambițios de restaurare după planurile inițiale. Este în același timp centrul unui încântător burg medieval, renumit pentru vinurile sale. Mă impresionează străzile înguste și liniștite, pisicile, persoanele ce fac curățenie prin fața locuinței și discută între ele ca și cum ar face parte din aceeași familie. Mi-ar place să mă opresc mai mult pe aici, dar nu am timp, așa că după prânz îmi fac curaj pentru încă o
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de Pamplona, adică vreo 10 km, nu găsești nimic de mâncare. Din fericire, am în rucsac puțin jambon și pâine, ceea ce mă salvează; ba am și în plus, pentru două fete din Bavaria, iar marginea grasă a jambonului o împart pisicilor ce mă înconjoară. Mă gândesc că este ultima masă luată în acest pelerinaj, ca de obicei, pe o bancă, iar acum nu mai este nevoie de umbra platanilor. Si dacă tot este ultima de acest fel, vreau să spun un
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
pildă, în textul de deschidere, un copil își însoțește mama în vizitele întreprinse de aceasta din urmă la prietenele ei aparținând vremurilor deloc îndepărtate când era încă domnișoară; aici admiră bibelouri și goblenuri în timp ce se pregătește să atace, laolaltă cu pisica gazdei, o brânzoaică. Apoi trece, tot de mână cu mama, pragul unui magazin de confecții unde femeile-manechin, albe, perfide și perverse, cum le încondeiază prozatorul, vor nici mai mult, nici mai puțin decât să-i ia viața bietului Nestor. Senzația
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mare, rotundă și frumos rumenită. Nestor n-a mușcat din ea imediat fiindcă ochii îi erau atrași de casa necunoscută în care intraseră, plină de bibelouri și de goblenuri. Dar în timp ce admira bibelourile și goblenurile uitând cu totul de brânzoaică, pisica s-a apropiat tiptil și, c-un gest plin de răutate, a ridicat fulgerător laba cu ghearele scoase apoi, haț, i-a smuls brânzoaica din mână. Nestor s-a pornit să urle plin de obidă, dar doamna mai în vârstă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și stăpâna casei, mai întâi a râs cu poftă, apoi a zâmbit îngăduitor și, cu multă afecțiune, i-a întins băiețelului farfuria plină vârf cu brânzoaice de unde să-și aleagă alta. Nestor era însă prea umilit ca să accepte altă brânzoaică. Pisica se retrăsese după colțul scrinului și, stând acolo cu spinarea arcuită, concentrată asupra prăzii, ca și cum n-ar fi făcut nimic rău, înfuleca de zor din brânzoaica lui. Dar Nestor n-a încetat să urle și atunci stăpâna casei, prietena mamei
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
acolo cu spinarea arcuită, concentrată asupra prăzii, ca și cum n-ar fi făcut nimic rău, înfuleca de zor din brânzoaica lui. Dar Nestor n-a încetat să urle și atunci stăpâna casei, prietena mamei, a pus mâna pe pliciul de muște. Pisica a înălțat capul, rânjind cu dinții înfipți în brânzoaica de două ori mai mare decât capul ei, cu disperare în ochi s-a uitat iute în dreapta și-n stânga să vadă pe unde s-o tulească, dar în cele din
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
rațiunii. A lăsat brânzoaica din gură și a zbughit-o. Prietena mamei a ridicat brânzoaica de pe jos, de lângă colțul scrinului și i-a dat-o lui Nestor. Dar să știi, i-a spus, că nu-i bine să mănânci după pisică. Și nici de pe jos. Nestor încetase să urle nefiind însă prea sigur dacă să admită că recuperarea brânzoaicei era o rezolvare onorabilă a situației, sau să-și jelească mai departe umilința. Fiindcă faptul era fapt: brânzoaica îi fusese smulsă din
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
onorabilă a situației, sau să-și jelească mai departe umilința. Fiindcă faptul era fapt: brânzoaica îi fusese smulsă din mână cu ghearele, în chip perfid, profitându-se de un moment de neatenție din partea sa. Nu-i bine să mănânci după pisică? Asta părea a fi o afirmație rezonabilă. A renunțat să mănânce brânzoaica și a refuzat cu încăpățânare să ia alta. Apoi mama, care toată ziua era pe drumuri, a vrut să cumpere ceva de la un magazin de confecții. Cu Nestor
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mașini de cusut, pe pervazul unei ferestre mai mult lungi decât înalte, împărțită în ochiuri, se afla un ghioc. Pervazul nici nu era prea prăfuit. Nestor apucă ghiocul și îl duse la ureche. La celălalt capăt al pervazului, hăt-departe, o pisică alb-roșcată sări pe dușumea, moale pe pernițe moi. Șșșșșșșșș se auzea egal și adânc în interiorul ghiocului. Pisica trecu se furișă prin spatele unui manechin culcat, abandonat pe o rână lângă perete, cu o mână ridicată aiurea în aer și se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
un ghioc. Pervazul nici nu era prea prăfuit. Nestor apucă ghiocul și îl duse la ureche. La celălalt capăt al pervazului, hăt-departe, o pisică alb-roșcată sări pe dușumea, moale pe pernițe moi. Șșșșșșșșș se auzea egal și adânc în interiorul ghiocului. Pisica trecu se furișă prin spatele unui manechin culcat, abandonat pe o rână lângă perete, cu o mână ridicată aiurea în aer și se ivi pe partea cealaltă, de după cap, la doi pași de Nestor, cu intenții pașnice. Ghiocul îți șoptește
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]