4,664 matches
-
doi sau mai mulți frasini, un copac de esență tare cu rădăcinile puternic înfipte în pământ și cu viață de câteva sute de ani. Acești copaci protejau casa de intemperii, iar în verile fierbinți produceau o umbră binefăcătoare. Se mai plantau doi frasini la intrarea în gardul șurii, copaci care țineau vramnița-poarta de la intrare. Uneori se plantau frasini de-a lungul gardului șurii sau al celui de pe lângă casă pentru a-i da rezistență. La o anumită vârstă, acești copaci toamna se
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și cu viață de câteva sute de ani. Acești copaci protejau casa de intemperii, iar în verile fierbinți produceau o umbră binefăcătoare. Se mai plantau doi frasini la intrarea în gardul șurii, copaci care țineau vramnița-poarta de la intrare. Uneori se plantau frasini de-a lungul gardului șurii sau al celui de pe lângă casă pentru a-i da rezistență. La o anumită vârstă, acești copaci toamna se ciontau - se retezau la înălțimea de 2 - 3 metri, iar crengile bogate în frunze se împachetau
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Mașini de treierat au existat deja din 1900. La început s-au folosit mașini de abur pentru treierat, dar deja înainte de al doilea război mondial s-au folosit tractoare. Agricultură a fost mai mult axată pe cereale. Micii țărani au plantat tutun și vită de vie. Cu conectarea comunei la linia ferată Timisoara-Arad, în anul 1871 sagani au devenit m-ai mobili, cea ce sigur a avut o influență pozitivă asupra economiei și șanselor în meserie. Așa mulți sagani au învățat
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
înaintea ochilor fantome și iluzii distractive și agreabile". Otrăvitorii de profesie din Evul Mediu întrebuințau adesea plante otrăvitoare ca belladona, pentru a produce un tip de intoxicație adeseori cu acțiune prelungită. Acest fapt l-a determinat pe Linné să numească planta Atropa belladona, după Atropos, una dintre cele 3 ursitoare, cea care taie firul vieții. În anul 1817 farmacistul Sertürner, din Hanovra, atrage atenția asupra pricipului extras din opiu, pe care îl denumește "morphium" dupa Morfeu, zeul nopții și al somnului
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantați de către localnici în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă. Lunca, aflată pe langă apă Râienilor este folosită
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Scăpău cât și spre sud-est spre satul Mileni există dune de nisip în grosime de 3-4 m. Nisipurile respective au fost aduse de vânturile de apus de pe terenul nisipos aflat la est de satul Crivina înainte ca acesta să fie plantat cu salcâmi, constituind astfel dealuri sau dune. Forările efectuate în ultimele decenii atestă că sub aceste nisipuri se găsesc roci tari de calcar sau chiar granitice, solul fiind creat pe o bază solidă de rocă tare. Dunărea, învolburată odinioară și
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
întâlnit pe toate terenurile nisipoase dea-lungul ogașelor și împrejurul satelor. Dea-lungul satului Dunărea Mică, în jurul anilor 1930, în partea de apus a satului a apărut în mod spontan salcia și plopul. Pădurea a fost defrișată iar în locul ei a fost plantat plopul de origine canadiana folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Ca urmare a popularității tot mai mari obținută datorită efectelor terapeutice este dezvoltată tot mai mult. În partea de sud a băii, pe un teritoriu de șes cu mlaștini oligotrofe, se află rezervația naturală „Mlaștina cea Mare”. Aici se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu-se diferite specii: știucă, balin, marnă
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de vită de vie. Prin eforturi deosebite, cu concursul primarului Manea Băiatu, au fost salvate în cantități mici soiurile tradiționale locale Galbenă de Odobești, Plăvaia și Mustoasa, într-o pepiniera amenajată în satul Vărsătura. În rest, în podgorie au fost plantate soiuri nobile de import, aduse mai ales din Algeria, care pe atunci era colonie franceză și astfel arealul viticol a fost refăcut până în anul 1910. La viață Odobeștiului participa alături de români, și minorități naționale greci, maghiari, armeni, o importanță comunitate
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
cailor, și alte cereale, ovăz, grâu, orz, precum și cartofi. Ca îngrășământ ei foloseau bălegarul de cal căci sporea mult rodnicia pământului. Dealurile erau bune producătoare de viță-de-vie iar livezile des întâlnite erau pline de pomi fructiferi. Coastele dealurilor erau altădată plantate cu viță indigenă din soiuri cele mai bune și potrivite climatului. Acestea dădeau un vin foarte bun și sănătos. Filoxera însă a distrus aceste vii iar sătenii luând pildă rea de prin alte ținuturi, au replantat cu hibrizi: terasă, noha
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
se evaporă (77 K, -196 °C sau -320 ° F) îl face extrem de util într-o varietate de aplicații ca refrigerent, printre care: Azotul este o parte esențială în componența aminoacizilor și a acizilor nucleici, ceea ce îl face vital. Legumele precum planta de soia pot absorbi azotul direct din aer, deoarece au rădăcini cu noduli plini de bacterii care îl transformă în amoniac, prin procesul numit fixarea azotului. Leguma transformă ulterior amoniacul în oxizi ai azotului și aminoacizi, pentru a forma proteine
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
a Mării Caspice și a malurilor sale este reprezentată de 728 specii, printre care cele mai numeroase sunt algele albastre-verzi, roșii, cafenii etc., urmate de plantele cu flori. Fauna își are originile în epoca neogenă, totuși, unele specii au fost plantate de mâna omului. Marea Caspică este o unitate acvatica distinctă, succesoare a Mării Sarmatice (Paratethys), fiind unul dintre constituienții acestui domeniu - situat spre estul acestuia, dincolo de Bazinul Euxinic. Apărută în partea de nord a Oceanului Tethys, imensa mare dominant epicontinentală
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
român asupra teritoriului ce, în Evul Mediu, era simbolizat printr-o coroană. Ca județ de munte, agricultura a fost slab dezvoltată în Brașov. O bună parte a terenurilor județului erau acoperite de culturi de cartofi, iar în zonele deluroase erau plantate livezi. O îndeletnicire de seamă era și creșterea animalelor (vite cornute, porcine). Industria județului se concentra în orașul Brașov. În 1925 acesta avea centre de producție în industria chimică, metalurgică, de construcții, alimentară, textilă, de mașini, farmaceutică și ușoară. Zonele
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
care arată, de exemplu, că un copil de 3 ani înțelege că dacă vopsim un sconcs (, ) în violet, el va face totuși descendenți tipici, adică negri și cu o dungă albă bifidă pe spinare, sau că un sâmbure de măr plantat într-un ghiveci de flori va produce un măr, și nu o floare. Copilul dă aceste răspunsuri spontan, deși nu știe absolut deloc despre regulile de reproducere, intuind că ceva imuabil se transmite prin filiație. Pentru el, de exemplu, dacă
Rasism () [Corola-website/Science/300838_a_302167]
-
în localitate cu orice mijloc de transport în comun său personal. Tot în perioada mai sus menționată la troițele din lemn li s-au întărit și baza troiței care era destul de distrusă de vremea rea. În interiorul monumentului în jurul troițelor sunt plantate flori și chiar nu cu mult timp în urma a fost tăiat 1 din cei 2 brazi foarte mari care se aflau în dreapta și stânga troițelor din lemn, a fost tăiat pentru a nu distruge troițele în cazul ruperii acestora. Acești
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
mult timp în urma a fost tăiat 1 din cei 2 brazi foarte mari care se aflau în dreapta și stânga troițelor din lemn, a fost tăiat pentru a nu distruge troițele în cazul ruperii acestora. Acești brazi (spun localnicii) au fost plantați încă de la construirea monumentului - 1948. Conform manualului nostru putem afirmă că este o compoziție închisă, având troița din ciment în centru și liniar simetric în stânga și dreapta se află troițele din lemn, până nu demult în lateral stânga și dreapta
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
ulmul ("Ulmus glabra"), arțarul ("Acer tataricum"), porumbarul ("Prunus spinosa"), măceșul ("Rosa canina"), cornul ("Cornus mas"), sângerul ("Cornus sanguinea"), salcâmul ("Robinia pseudacacia"), frasinul ("Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
acel an, hotarul satului cuprindea o suprafață de 485 iugăre de teren arător, 25 iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și 2 iugăre de vii precum și 141 iugăre de pășuni și 1204 de păduri. În grădini și livezi erau plantați 261 de meri, 114 peri, 8 piersici, 2 caiși, 807 pruni, 26 de nuci și 15 muri și căpșuni. Sătenii aveau un atelaj cu 2 cai, 12 atelaje cu câte 2 boi, 8 cu câte 3 boi, 6 cu bivoli
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
Jacului au format un cătun numit ” Vii” ce aparținea de satul Jac. În același an a fost declarat sat și avea ”42 de fumuri” (case). Numele de Viile Jacului l-a luat de la Țâclul Viilor, dealul pe care s-au plantat primele vii din localitatea Jac. Locuitorii, în majoritatea lor foarte săraci se ocupau mai ales cu păstoritul. Creșteau oi și bivoli și din trăiau din vânzarea produselor obținute de la acestea. Pământ arabil aveau foarte puțin, ei neprimind teren nici măcar la
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
lucrările fiind reluate în anul 2008. Versantul sudic, către lacul Suhaia, are deasemenea valori ridicate ale pantei, 6-11 grade, fiind străpuns de văile scurte, Siliștea și Adâncata. Acest versant a fost amenajat în anii 1960 cu terase ce au fost plantate cu viță de vie nobilă, zona fiind cunoscută de localnici sub numele de “terasări”. Către lacul Suhaia, în anumite locuri sunt prezente rupturi de pantă (maluri abrupte) cu înălțimi de 4-10 m. Lunca se desfășoară în partea de vest, sud-vest
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
îmbalastate așa că oamenii nu mai înoată în noroi pe timp ploios. Acest sat a fost electrificat ultimul, abia prin 1968. Agricultura și creșterea animalelor sunt ocupațiile de bază ale locuitorilor satului, cândva răzeși. În fostul regim au existat două sole plantate cu viță-de-vie în terase de către CAP Ștefan cel Mare, dar acum au fost distruse complet și în locul lor se întinde o imensă și dezolantă pârloagă. La 1772-1774, satul a fost recenzat numai cu 2 birnici, deoarece scutiții nu mai contau
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
e Boțești, care aparținea de Maluri Munteni. Lista de dovezi care susțin ideea vechimii satului Maluri poate fi completată și cu alte exemple, între care amintim existența unor frasini în cimitirul de la Moldova cu o vastă de 4-5 secole, frasini plantați de mălureni la căpătâiul mortițor. De-a lungul timpului satul a suferit numeroase transformări administrative, între care cea mai importantă fost în 1926 când comună Malurile alcătuită din Maluri Munteni și Cătun se unește cu Maluri Moldova și rezultă comună
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
sunt complet lipsite de păduri. Uneori, își mai fac apariția prin gospodăriile oamenilor vulpile și păsările răpitoare (ulii). Satul are 1323 ha de teren arabil și 168 ha pășuni (islaz sătesc). Înainte de 1989, pe coasta numită „Dealul Bârladului”, CAP-ul plantase aproximativ 150 ha cu viță de vie pe un teren neprielnic altei culturi dar, care, ulterior a fost distrusă devenind pășune. Pe aceste locuri, ca dintotdeauna, oamenii se ocupă cu agricultura pe loturi mici de până la 5 ha. Cam toate
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
un sat în comuna Stroești din județul Vâlcea, Oltenia, România. Etimologia numelui este botanica de la cireș sau prunus avium pe numele științific probabil fie prin numărul mare de cireși existenți sau prin obiceiul că cel care întemeiază o localitate să planteze un pom...În secolul 19 hartă topografica realizată de topografi austrieci în timpul războiului Crimeii când Țara Românească a fost ocupată de Austro Ungaria arată satul delimitat astfel Un nucleu situat în jurul unui conac care se află acolo unde se află
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
Comșești, Valea Cheița și alte mici văi. Cel mai important lac este cel de la Tureni (61 ha). Flora este una specifică de silvostepă, fiind format în principal din specii precum gorunul, mesteacănul, fagul, carpenul, plopul, salcâmul, alunul, răchita, pinul negre (plantat în urmă cu 20-30 de ani, în special în zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Fauna este
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]