4,286 matches
-
cu soția Ecaterina, precum reiese din Pisania de la acea vreme. Biserica a fost resfințită în luna iunie 1988 de către I.P.S. Părinte Arhiepiscop Teofil Herineanul. Se spune că la construirea altarului original s-au folosit șapte feluri de lemn: brad, mesteacăn, plop, ulm, stejar, fag și paltin. La noua construcție s-au folosit doar rășinoase: molid și brad. În anul 2003 au început lucrările de renovare a sfintei biserici în interior și exterior, impuse de starea de degradare a acesteia. Astfel la
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristica diversă, constituită în cea mai mare parte
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
în 1898, la vârsta de 67 de ani. În afara moșiei Sărată, averea să a mai cuprins moșia Stâlpu (cumpărată de la Ioan Filitti), moșia și pădurea Bisoca, moșia Joseni , terenurile petrolifere de la Berca, moșiile Surani și Căldărușani din Prahova, Clondiru, Baltă Plopului și Crâng, pădurile de la Spătaru, Negoșina, Gura Teghii. În anul 1872 a construit lângă fabrică să de uleiuri minerale din comuna Stâlpu, gară numită mai tarziu Băile Sărată Monteoru. Tot lui i se datorează întemeierea stațiunii balneare Sărata-Monteoru, cea mai
Grigore Constantinescu-Monteoru () [Corola-website/Science/324156_a_325485]
-
pe care se dezvoltă o gamă arboricolă diversă; cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 498 hectare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier și reprezintă o zonă cu luciu de apă și mlaștini; cu pâlcuri de răchită albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba") și ierburi plante hidrofile și higrofile; printre care peștișoară ("Salvinia natans"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau diferite specii de trestie și rogozuri. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
din est (crivatul). "Râurile" care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla. "Vegetația" este reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), salcie, plop, arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur). În pădurile de foioase subarboretul este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
relieful prezintă o slabă înclinare de la nord la sud și de la vest la est, lucru aproape neobservabil pe teren. Din loc în loc se întâlnesc movile atrofice, care sunt dune de nisip fixate de o vegetație lemnoasă, păduri de salcâm și plop, sau cultivate cu cereale și viță de vie. Terasa “Ciuperceni” are cea mai largă extindere în zona Desa - Poiana Mare. Podul terasei “Ciuperceni” reprezintă un relief foarte variat cu șiruri de dune, ce închid între ele depresiuni înguste, adesea acoperite
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
sunătoarea ( Hipericum Perfoliatum ), coada calului ( Ecvizetum sp. ), trei frați pătați, etc.. Primăvara înfloresc viorelele, Cocorăii ( Eritronum Den cansis ), tămâioarele și altele. În luncile apelor cât și pe terenurile în care băltește apa cresc specii de arbori adaptate pentru aceste condiții: Plopul ( populus alba ), salcia ( salix sp. ) și arinul. Dintre arbuști putem menționa răchița albă și roșie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
permanentă" și "Alege viața" (300 ediții). A semnat 15 filme documentare, printre care numeroase producții cu caracter educativ. A inițiat, singur sau în colaborare, campaniile sociale „Primește-l alături de tine”, „Absentul”, "Prea rebel sa fii condus", „O carte pentru Valea Plopului”. În 1997 a obținut Marele Premiu al Asociației Scriitorilor din Iași, și locul I la concursul de povești "Ion Creangă", singura competiție de acest gen din țară. Povestea premiată, "Floarea înțelepciunii și iarba puterii" a fost publicată în 1998 la
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul "Fraxinus augustifolia"), velniș ("Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul "Fraxinus augustifolia"), velniș ("Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
Quercus robur"), ulmul ("Ulmus laevis"), frasinul (cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie (Tamarix ramosisimd) Fauna este reprezentată de ființe care coabitează în biotopul de zonă umedă, astfel au fost identificate 239 de specii de păsări, dintre care 50 sunt incluse în Cartea Roșie a vertebratelor din România
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
roșu), care în general apar în arealele despădurite și lipsesc complet în interiorul pădurii de fag. În zonele defrișate recent se dezvoltă asociații cu părușcă, fragi, zmeura, mure. Treptat ele sunt înlocuite de păduri de tranziție cu specii iubitoare de lumină (plopi, salcii, mesteceni), iar într-o fază înaintată de refacere a pădurii, de către fagi. Subetajul gorunului corespunde zonei subcarpatice. Pădurea este dominată de gorun dar nu lipsește nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
fază înaintată de refacere a pădurii, de către fagi. Subetajul gorunului corespunde zonei subcarpatice. Pădurea este dominată de gorun dar nu lipsește nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa, firuța, mojdreanul, scumpia, liliacul). Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. În zona Vulcanilor noroioși se întâlnește gărdurarița (Nitrăria schoberi). Este o plantă remarcabilă prin adaptarea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
administrativ al comunei Murighiol. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Tulcea (în partea vestică a Deltei Dunării, aproape de Brațul Sfântu Gheorghe), pe teritoriul sud-vestic al satului Murighiol, lângă drumul județean (DJ222C) care leagă localitatea Murighiol de satul Plopul. Rezervația naturală cu o suprafață de 87 ha. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului
Sărăturile Murighiol () [Corola-website/Science/329773_a_331102]
-
Nistrul în regiunea Odesa. Malurile brațului sînt destul de abrupte pe alocuri, dar nu depășesc înălțimea de 7-10 metri, fiind alcătuite din soluri argiloase afînate. Vegetația, e constituită din arbori și arbuști iubitori de apă, tipici pentru luncile inundabile, sălcii, arini, plopi. Curgerea este vertiginoasă și rapidă la formare, încetinindu-se considerabil în aval. Pe tot parcursul său Turunciuc alimentează cîteva iazuri și lacul de acumulare de la Cuciurgan. Însă, ca urmare a reducerii nivelului său cu aproximativ 3 metri în ultimii ani
Turunciuc () [Corola-website/Science/329853_a_331182]
-
amintește cum a spart toate ferestrele curții interioare a școlii de muzică, care se afla în vremea respectivă, pe strada E. Ungureanu, în clădirea în care este astăzi sediul Școlii Populare de Artă sau cum a încercat să taie un plop uriaș, cioplindu-i scoarța cu un cuțit. În încercarea sa temerară, și-a tăiat foarte adânc, degetul arătător, de la mâna dreaptă. Evocă cu un zîmbet șăgalnic, expresia chipului mamei, care, văzând cum îi atârnă falanga degetului, n-a putut decât
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
declarată sărbătoare națională în Germania. „Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” este o zi de comemorare a victimelor războiului și dictaturii, precum și a soldaților armatei federale germane, căzuți în lupte. În aprilie 1935, din Cimitirul Eroilor de la Bălăria (actualmente Valea Plopilor) au fost exhumați 58 eroi bulgari și au fost depuși în Cimitirul Pro Patria. În prezent, în parcela bulgară a cimitirului „Pro Patria” sunt înhumați 162 de eroi bulgari. După ce parcela a fost reabilitată de o firmă bulgară, la 6
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"); în asociere cu arbuști de salba moale ("Euonymus europaeus"), voiniceriu pitic ("Euonymus nana"), păducel ("Crataegus monogyna") sau sânger ("Cornus sanguinea").
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
Rezervația naturală silvică „Zberoaia-Lunca” este o arie protejată de pădure din lunca râului Prut, cu arborete de plop ("Populus alba", "Populus nigra") și salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"). Rezervația este situată în cadrul Ocolului Silvic Nisporeni, Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni”. Rezervația este amplasată între comunele Grozești (la nord), Zberoaia (la est) și Bălăurești (la sud), în raionul Nisporeni. În cadrul
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]