21,807 matches
-
aveau mai puțin de-a face cu voința autorilor (și mai mult cu intervenția abuzivă a organelor de cenzură și cu aberantul „plan editorial”), și această abatere de la cronologie trebuie acceptată, întrucât servește celuilalt imperativ al ediției: reliefarea unui univers poetic articulat infinitezimal, de un poet care nu e numai un meșter artifex, ci și o minte teoretică îndrăzneață, chiar vizionară. Ion Bogdan Lefter a ales să respecte calendarul interior al acestei minți teoretice, nu cronologia exterioară, adesea dictată de factori
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
deliciul filologilor închistați (dar care nu sunt întotdeauna necesare, de multe ori fiind un inutil balast al lecturii), Ion Bogdan Lefter a corectat tacit greșelile de tipar din edițiile princeps, oferindu- ne un text dimovian de referință. Textul din Opera poetică I-II este de mare acuratețe filologică, de acum încolo citarea operei dimoviene, conform normelor academice în vigoare, trebuind să se facă după această ediție. Pe scurt, fără să ne furnizeze două tomuri „prăfuite”, înecate în virtuozități filologice fără legătură
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
care, aproximativ în aceeași ordine în care sunt situate personajele lui Rembrandt din Lecția de anatomie, precum profesorul Tulp, artistul sticlar Mihai Țopescu își predă propria lecție ucenicilor săi. Desigur că este vorba de o metaforă plastică având o încărcătură poetică suficientă încât să poată susține demonstrația unei adevărate lecții de artă și meserie, ca să parafrazăm, din nou, titlul unei celebre cărți din anii trecuți demult, aparținând lui Romulus Vulpescu. În fine, e de apreciat curajul unei astfel de abordări, care
Cu Rembrandt într-un atelier de sticlărie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5814_a_7139]
-
sub dicteu divin, ori ești filozof și recunoști că vorbești din capriciul imaginației, caz în care valabilitatea spuselor tale nu trece dincolo de tine. Așadar, Blaga stă sub bănuiala de a-și fi născocit un sistem agnostic încărcat cu fermecătoare inflexiuni poetice, dar care e lipsit cu totul de clarviziune metafizică. Din acest motiv, sub pretextul ridicării unui edificiu speculativ, Blaga bate cîmpii cu talent pe seama unui Dumnezeu în care nici el nu crede. În a doua ipostază, Stăniloae intră în pielea
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
Fundația Culturală „Hyperion-C.B.”, care a inițiat proiectul și a devenit asociat al primăriei de aici înainte în realizarea acestuia. De la ediția a XXI-a, poetului laureat i se va edita, pînă la ediția următoare, o antologie din opera sa poetică, încît argumentul juriului să fie pus și în fața publicului cititor. Apoi contactul cu moștenitorii - șase dintre poeții laureați nemaifiind printre noi -, cu poeții laureați, unii arătîndu-se foarte încîntați și răspunzînd imediat solicitărilor, alții mai sceptici, iar unul chiar refuzînd, deocamdată
Colecția „Poeți laureați ai Premiului Național de Poezie «Mihai Eminescu»“ by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/5826_a_7151]
-
Zegrea se întinde un arc al unor creații ce n-ar putea fi trecute cu vederea, cu o mare varietate de trăsături temperamentale și stilistice. Înțelegem dificultățile pe care le-a întîmpinat Vasile Tărâțeanu în alcătuirea unei antologii a producției poetice bucovinene. Dificultăți legate atît de adoptarea unui criteriu de structurare (să fie incluși doar condeierii născuți în Bucovina sau și cei veniți aici de pe alte meleaguri, doar cei ce au scris în limba română sau și cei cu un alt
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
ultim stil citat fiind cea apropiată de finalul spectacolului, în care un personaj așezat fumează, mișcând doar necontenit laba piciorului, în timp ce ceilalți interpreți repetă continuu un număr restrâns de gesturi, împreună reușind să creeze un ambient de o anume vibrație poetică. Toți cei cărora li s-au încredințat partituri coregrafice mai lungi, precum Alexandra Gavrilescu și Valentin Stoica, Adina Tudor și Mihai Mezei, Diana Tudor și Bogdan Cănilă dar și toți ceilalți interpreți care au dat viață unor momente succinte, fie
Salt stilistic spectaculos by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5833_a_7158]
-
poemele lui Konstantinos P. Kavafis și a apărut la Editura Omonia, care s-a ocupat, cu perseverență, în ultimii douăzeci de ani, de reeditarea scriitorului neogrec. Acest volum din 2008, bilingv, este al șaptelea dintr-o serie care adună opera poetică și în proză a lui Kavafis și apare însoțit de un aparat critic elaborat, datorat Elenei Lazăr, care semnează și traducerea. Studiul introductiv trasează, pe scurt, o binevenită istorie a receptării lui Kavafis în România; am reținut de aici că
O nouă ediție Kavafis by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5567_a_6892]
-
frustrat.) Așa cum am descris-o până acum, antologia se arată a fi una corectă și cuminte. Adică lipsită de erori și de surprize. N-aș vrea să se înțeleagă asta. Fiindcă provocări există. Prima are în vedere uimitoarea diversitate de poetici. (Care decurge tocmai din severitatea selecției. Cu rare excepții, nu există, în volumul acesta, poeme mediocre. Chiar atunci când autorii lor sunt, cum se zice, de pluton. Majoritatea textelor sunt bune și foarte bune. Poeme adevărate. De aici lipsa locurilor comune
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
debutanților, șapte la număr (dintre care Iulia Militaru nu e la prima carte, ci doar la prima carte de poezie). Ultima, invitaților speciali, adică autorilor ale căror poeme au fost culese nu din volume, ci din reviste. Spuneam că diversitatea poeticilor e uluitoare. Măcar un exemplu se cuvine să dau. Unul extrem. E vorba, poate, de cel mai frapant poem din carte, compus în întregime din gesturi recognoscibile. Îi aparține lui Romulus Bucur și a apărut în revista Euphorion: „apucați sticla
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
Constantin Țoiu Sfânta Scriptură se încheie cu prorocirile de sfârșit de lume ale Sfântului Ioan Teologul. Acest text poetic, după liber cugetători, a stârnit din ce în ce mai mult închipuirea oamenilor, pentru care ideea dispariției finale a omenirii cu civilizația ei cu tot a devenit o adevărată obsesie. Arătări cumplite prevestesc Marele Eveniment... Cap. 10. 1. Și am văzut un înger puternic
Sfârșitul lumii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5580_a_6905]
-
traductologie și e o pasionată cititoare a lui Sade. Este responsabilă a paginilor culturale din cotidianul libanez An Nahar, fondatoare și directoare a revistei Jasad (Corp). Vorbește șapte limbi și traduce în și din ele. Pregătește un doctorat despre traducerea poetică. S-a făcut cunoscută ca „o voce unică în poezia arabă de azi”, după spusele lui Tahar Ben Jelloun, de o forță excepțională, vecină cu provocarea. Nesupusă, rebelă, furioasă, luînd cu asalt viața, luptîndu-se cu tabuurile și interdicțiile, răsturnînd locurile
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
în mai multe limbi și țări. În 2006 a primit Premiul Arab pentru Jurnalism, în 2009 Premiul Internațional pentru Poezie Nord-Sud al fundației italiene Pescarabruzzo, în 2010 Premiul Fundației Canadiene Metropolis Bleu pentru Literatură. Două figuri mitice bîntuie universul ei poetic, Lilith, femeie liberă, nesupusă, creatură deplină și nu ieșită din coasta lui Adam, alungată din paradis pentru cutezanța ei și, opusă acesteia, Șeherazada care cîștigă orice nouă zi prin viclenie și înșelăciune, satisfăcîndu-l pe stăpînul sultan cu diverstismentul și delectarea
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
geologice diferite, la Marta Petreu, și poezia, și recentul roman reprezintă erupția aceluiași vulcan clocotitor și exploziv. Din lavă fierbinte și vălătuci de cenușă se încheagă și Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, o narațiune confesivă, la persoana întâi, străbătută de suflul poetic sanguinar, arzător și aspru, de stihie întunecată, al autoarei Cărții mâniei. Citit în paralelă anamnetică - inevitabilă, de altfel, datorită identității de imaginar și de stil - cu volumele de poeme, debutul în proză al Martei Petreu pare un roman de inspirație
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
Magda Cârneci De cîte ori recitesc textele poetice sau despre poezie ale lui Benjamin Fondane, nu ca o specialistă sau o exegetă a operei sale bogate și uimitoare, ci ca poet și cititor, îmi pun mereu aceeași întrebare: de unde vine impresia puternică persistentă, convingerea ireductibilă a unei conivențe
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
și să-și exercite rolul lor aparent precar și totuși inconturnabil în economia psihică și spirituală a omului modern, a omului actual? Să fie vorba de o simplă compasiune umană, „prea umană”, sau de o simpatie irezistibilă pentru un univers poetic chinuit, disonant și totuși grandios, emanînd dintr-un spirit polivalent și flamboiant, anxios și efervescent, a cărui inteligență vastă, dar „rănită secret”, mărturisește ca puțini alții despre „răul ontologic” al finitudinii umane? Un spirit care se revoltă, ca puțini alții
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
privește această „atestare de existență” a unei poezii care se vrea, în primul rînd, mărturie și „afirmare a realității”, iar nu un joc intelectual sau o formă strict estetică, dezangajată, de cunoaștere? Poetica patetică și impresionantă a lui Fondane - o poetică a hohotului, a rupturii, a abisului, dezvoltînd estetica dramatică a unui Ulise care nu va mai ajunge nicicînd în Ithaca, a unui Iov care nu-l va regăsi nicicînd pe Dumnezeu - ne face să resimțim progresiv, dar cu ce forță
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
înrădăcinării discursului său într-o realitate istorică i-mediată. Adică în realitatea noastră. Angajată într-o „luptă contra evidențelor”, scriitura lui Fondane nu te poate lăsa indiferent. Apropiindu-mă de această poezie spre finele anilor ‘90 - cînd propriul meu univers poetic era deja demult configurat și marcat de viața sub o dictatură comunistă, dar și cînd cunoșteam deja experiența exilului voluntar în lumea franceză - Fondane m-a impresionat indelebil prin forța lui poetică și prin anvergura intelectuală nonconformistă. M-a uimit
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
spre finele anilor ‘90 - cînd propriul meu univers poetic era deja demult configurat și marcat de viața sub o dictatură comunistă, dar și cînd cunoșteam deja experiența exilului voluntar în lumea franceză - Fondane m-a impresionat indelebil prin forța lui poetică și prin anvergura intelectuală nonconformistă. M-a uimit prin rara lui independență de spirit și prin luciditatea lui halucinantă - calități încă și mai evidente o dată cu trecerea timpului, și care conferă poemelor sale și textelor sale despre poezie, o prospețime și
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
pe care trebuia să-l transmită de urgență către „Europa noastră nebună” - nu și-a pierdut nici actualitatea și nici urgența. „Spirit chinuit și nobil”, cum îl caracteriza prietenul său Cioran, Fondane nu se mulțumește doar să dezvolte, filosofic și poetic, o severă „analiză spectrală” a spiritului european, bolnav în fapt de raționalitatea sa excesivă chiar în momentul în care întregul continent să găsea pe pragul catastrofei războiului. Fidel propagator al existențialismului lui Șestov, poziționare filosofică ce coincidea cu propriile sale
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
nu diferă mult de prima”, nereprezentând cu adevărat o „desprindere” de poncifele cultivate în interval (ilegaliști, mineri, zidari, schele etc.) și nici de acel „prozaism ritmat” atât de impropriu exprimării lirice propriu-zise. Sunt locuri comune, sunt ticuri ale întregii producții poetice a momentului 1960 pe care tinerii de atunci încercau să le mascheze apelând la „răsfățuri de vocabule și versificație”, nereușind mai mult decât performanțe tehnice. Ilie Constantin e un analist lucid al poeziei din epoca începuturilor și este cu el
„Egalul celor mai buni“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5604_a_6929]
-
suficient talent pentru ca poezia lui să convingă prin ea însăși, fără apel la elogiile altora, observațiile Violetei Savu merită consemnate: „Marin Mălaicu-Hondrari reușește în proză, într-un mod admirabil, să insereze farmecul poeziei. Melanjul îl întîlnim și în textele sale poetice, unde, în descrieri rafinate, ne oferă mostre de măiestrie epică. Impresionează cum simplitatea gesturilor prin încetinirea și prelungirea lor recuperează timpul, îl dilată prin uitare. Dialogurile interioare fără început sau sfîrșit, fără un rost anume, sporovăiala molcomă a doamnei în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5050_a_6375]
-
titlul Anexei care încheie recenta carte a lui Cristian Preda de la Polirom Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent. Voi scrie altădată despre carte, absolut remarcabilă. Deocamdată mă opresc la Anexă, care este o mică antologie de texte poetice ocazionale, ocaziile fiind, se înțelege, campaniile electorale din România ultimilor 180 de ani. Trebuie să mărturisesc că multe texte îmi erau necunoscute, deși literatura română n-a dus lipsă de poezie ocazională, atât în epoca romantică de la mijlocul secolului XIX
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
Marta Petreu. Ca în fiecare an, ceremonia de decernare a premiului a debutat cu prezentarea fiecăruia din cele șase volume nominalizate de cîte un membru al juriului și o scurtă intervenție a autorilor nominalizați. Ana Chirițoiu a vorbit despre Opera poetică a lui Fernando Pessoa, în traducerea lui Dinu Flămând (Editura Humanitas Fiction), remarcînd că, în cel de-al zecelea an în care se acordă, Premiul Cartea anului a stabilit tipicul de-a nominaliza sau premia, în ce privește traducerile, opere fundamentale ale
Premiul Romaniei literare: Cartea anului 2011 - Acasă, pe Câmpia Armaghedonului de Marta Petreu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5071_a_6396]
-
în care se acordă, Premiul Cartea anului a stabilit tipicul de-a nominaliza sau premia, în ce privește traducerile, opere fundamentale ale culturii umaniste universale. Astfel, dintr-o piață editorială care s-a arătat generoasă cu traducerile și în anul 2011, Opera poetică a lui Pessoa s-a ales aproape de la sine drept un candidat cu totul demn de-a sta alături de traducerile nominalizate și premiate pînă acum. În plus, este de apreciat efortul Editurii Humanitas Fiction de-a se aventura în publicarea
Premiul Romaniei literare: Cartea anului 2011 - Acasă, pe Câmpia Armaghedonului de Marta Petreu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5071_a_6396]