60,135 matches
-
teorii este aceea că individul va fi motivat să muncească și să facă performanță dacă ceea ce primește în schimb răspunde/satisface nevoilor/nevoile personale. Poate cea mai citată și cunoscută teorie privind nevoile este aceea a lui Abraham Maslow/ care, pornind de la experiența de psiholog practician, a descris o piramidă a nevoilor umane compusă din cinci niveluri (tipuri de nevoi) așa cum se observă în figura următoare. Nevoie de autoactualizare Nevoie de stimă (de status) Nevoi de apartenență și afectivitate Nevoi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ale îndeplinirii sarcinilor, salarii corecte și constante, condiții de muncă suficiente etc. Salarii insuficiente sau reduse, condiții de muncă proaste, pericolul concedierii, șef iresponsabil, relații proaste cu colegii etc. Alte teorii semnificative referitoare la motivație sunt: Teoria scopurilor (goal theory) pornește de la premisa că performanța este rezultatul scopurilor pe care le are un individ, care, la rândul lor, sunt determinate de valorile acestuia. Legătura dintre scopuri și performanță fiind esențială, caracteristicile scopurilor unui individ sau grup devin esențiale. Conform studiilor, creșterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
știu unde vor să ajungă, dar există și situații în care părțile aflate în conflict se confruntă fără să aibă soluții clare, fără să știe în ce direcție doresc să meargă. De asemenea, este semnificativ faptul că adesea conflictele nu pornesc de la diferențe în privința obiectivelor sau scopurilor, care sunt aceleași pentru părțile aflate în conflict, ci de la modalitățile de atingere a acestora, de la calea de urmat pentru a atinge aceleași scopuri. Thomas (1976, apud M. Vlăsceanu, 1993, p. 200) propune cinci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pozițiilor, îngăduință, respect reciproc între cei aflați în conflict. Colaborarea presupune un joc cu sumă pozitivă; nu există nici un perdant, ci doar câștigători pentru că au fost găsite scopuri comune (eventual supraordonate, la un nivel superior celor de la care s-a pornit conflictul), care transformă conflictul în colaborare. Este situația în care un pericol extern sau o oportunitate unește, crește coeziunea elementelor dintr-un grup sau dintr-o organizație anterior aflate în conflict. Doi competitori de pe piața națională se pot uni, spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
bun, calitate ridicată etc. în comparație cu competitorii); - pentru a valorifica o inovație; Există două surse care determină schimbarea organizațională (Johns, 1996): - surse externe: schimbarea este inițiată sau impusă de actori, de grupuri de interes (stakeholders) din exteriorul organizației; - surse interne: schimbarea pornește de la grupuri sau indivizi precum acționarii, managementul, angajații. O altă întrebare fundamentală se referă la obiectul schimbării: „ce se poate schimba în organizații?”. Printre altele, în procesele de schimbare organizațională se schimbă frecvent: obiectivele și strategiile; tehnologia; resursele umane; structurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
se elimine sectoarele ineficiente și să se salveze partea „sănătoasă” din organizație; informatizarea. Două abordări teoretice distincte, deși cu multe elemente comune ale schimbării organizaționale, merită în mod deosebit menționate: teoriile ecologiei populației și teoriile instituționaliste. Perspectiva teoriilor ecologiei populației pornește de la premisa că există populații de organizații care se află în competiție pentru aceleași resurse într-un mediu economic dat. Numărul celor care supraviețuiesc și au succes depinde de densitatea populației de organizații și de capacitatea lor de adaptare la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
care spunea: „Dacă vrei să-i motivezi pe oameni să facă treabă bună, dă-le o treabă bună [adecvată - n.n.] de făcut”. Exercițiu: Încercați să analizați sistemul de recompense din propria organizație și din alte organizații pe care le cunoașteți, pornind de la opiniile lui Alfie Kohn. Sunteți de acord cu argumentele lui? Sunt ele valabile pentru organizațiile din România în care veniturile sunt ridicate? Dar pentru cele în care veniturile sunt relativ mici? Care credeți că sunt cei mai buni motivatori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
împreună la o instituție din Călărași, ba chiar în puținul timp liber sunt amândoi suporteri înfocați ai echipei de fotbal Universitatea Craiova. Asemănările nu se opresc însă aici; imediat după 1989, proaspeți ingineri, și Ifrim și Diaconu au încercat să pornească diverse afaceri, de la vânzarea cu amănuntul la restaurante și, în fine, după câțiva ani fiecare împreună cu alt partener au pus bazele câte unei firme de produse din pește cu sediul în Călărași. Firmele au funcționat oscilant, cu suișuri și coborâșuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
o firmă modernă și puternică. Păstrând denumirea și sediul firmei lui Ifrim și aducând mașini de transport, utilaje, rețete și cei mai buni oameni din fosta firmă a lui Diaconu, care se despărțise amiabil de fostul partener, cei doi au pornit pe un nou drum. În anul 2000 firma Prodindpest a avut o cifră de afaceri de aproximativ șapte miliarde de lei vechi și a ajuns în 2005 la peste 70 de miliarde. Sursa: Conducerea firmei. Cifra de afaceri pentru primele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ar trebui să se desfășoare în afara rostirii sonore și a mărturiei textului. Această atitudine este situată la același nivel spiritual cu a citi cu voce tare; e stratul începuturilor, specific copiilor sau civilizațiilor care sunt la primul contact cu scrisul. Pornind de la unele credințe în magie specifice continentelor americane filosofii preocupați de studiul conștiinței au lansat modelul zombie, în încercarea de a imagina cum ar arăta omul fără conștiință. Cred că nu este vorba doar de un modele teoretic, ci de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
rămase neîmplinite din ceea ce au visat. Crisparea lor indică faptul că îi consideră pe alții vinovați pentru propriile nerealizări, pentru inabilitatea lor de a imagina doar în orizontul posibililor proprii. Sunt supărați pe lume, și deseori mor așa; sunt prea porniți în a învinovăți pe alții pentru a mai avea posibilitatea unei introspecții, pentru a lua distanță față de ei înșiși și a se dumiri. Cei ce cred pe alții vinovați pentru viața pe care au dus-o sunt crispați, în timp ce aceia
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ale noastre în timp ce asistăm la o continuă personalizare a celor elaborate de alții (aparatul critic al oricărei lucrări fiind un bun argument în acest sens). Deseori nemulțumirea față de propria viață ne este dată de o inadecvată proiectare a ei ce pornește de la o neînțelegere a propriilor resurse. Cădem cumva în proiectul altuia (este impersonalul "se" al proiectării) crezând că este al nostru, și nu reușim a înțelege de ce nu putem ajunge la rezultatul dorit. Asta și datorită faptului că alții încearcă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
spartă prin gândire; ceea ce înseamnă însă a gândi viața. A alege între aceste două moduri de-a fi constituie unul din sensurile fundamentale ale libertății. Și argumente solide pot fi aduse în favoarea fiecăreia dintre variante. ٭ Definirea spațiului public trebuie să pornească de la limbă; în același timp însă și spațiul privat își capătă identitatea tot în sfera limbii. Ceea ce indică o relație specială existentă între cele două spații. Faptul de a fi o brută este determinat de limitele modului de-a vedea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și cele mai personale trăsături ale noastre, creând astfel o puternică presiune asupra individualității. Suntem împinși (sau ne împingem reciproc) în tot mai multe clase comune și altora, fapt ce sfârșește prin a ne modifica identitate: începem să ne definim pornind de la grupurile de apartenență, sau de la clasele cu care avem ceva în comun, centrul identității personale "căzând" în societate. Constat însă o lipsă a umbrei, a unui colț în care să mă regăsesc, a unui loc ce poate face ca
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
conduce la o creștere a numărului de elemente asemănătoare din cadrele specifice diverselor culturi. Însă chiar dacă presupunem că ar tinde către o identitate absolută, nu cred că aceasta ar putea fi posibilă vreodată. Vor exista continuu diferențe, fie și numai pornite de la tendințe identitare. Doar întâlnirea cu locuitori ai altor planete ar putea forța orientarea către aceeași identitate. Ceea ce arată că unicul are nevoie de alteritate, aceasta fiindu-i constitutivă. Observ la cei care se ocupă cu filosofia în spațiul românesc
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
este contraproductivă: tocmai le fură din idealuri, scurtcircuitându-le. Să ne întrebăm ce și-ar mai putea dori dacă noi le-am da totul! Dacă nu aș fi citit unii autori aveam să mă chinuiesc toată viața să le gândesc ideile, pornind de la ceea ce mocnea în mine, fără a ajunge poate să le duc până la capăt. Ei dau parcă mai mult timp vieții mele; evident, și conținut. Sensul tare al teoriilor greșite e dat de faptul că acestea constituie capcane pentru alte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
anumit nivel al gândirii ca dat (amintesc faptul că un anumit nivel al gândirii înseamnă în același timp un anumit stadiu al limbajului) și a construi pe el și în continuarea lui, sau a încerca să orientezi interogația și construcțiile pornind de la fundamentele gândirii. Cred că această reorientare radicală reprezintă sensul tare al filosofiei. Numai că ei îi scapă dependența de dat, continua situare în contextul lingvistic (care înseamnă și mental) al epocii. Admite o teorie corectări parțiale? Ori ea, prin
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
subiectului M. Foucault amintește (p. 20) sensurile verbului therapeuein (cunoscut nouă sub forma terapeutică sau terapie): îngrijiri medicale (autorul pune accentul pe îngrijirea sufletului), serviciul pe care un servitor îl face stăpânului dar și serviciul de cult al unei divinități. Pornind de la acest din urmă sens mă întreb: Cărui zeu îi închinăm terapiile? Cred că am păstrat doar forma de îngrijiri medicale ce are drept corelativ îngrijirea "zeului" corp; un corp care tinde să capete valoarea de sine. Către o adorare
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
zeu îi închinăm terapiile? Cred că am păstrat doar forma de îngrijiri medicale ce are drept corelativ îngrijirea "zeului" corp; un corp care tinde să capete valoarea de sine. Către o adorare a propriului corp ne îndreaptă orientarea consumistă contemporană, pornind de la faptul că, în definitiv, corpul vrea cele ce țin de consum. O centrare pe corp ce riscă să ne facă a uita întrebările despre sine. Conform unui loc comun contemporan eu sunt corpul meu; eu pot fi redus la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
unui loc comun contemporan eu sunt corpul meu; eu pot fi redus la imaginea pe care-o arăt altora. Singura concesie e cea făcută prelungirilor corpului propriu care sunt, toate, situate în domeniul lui a avea (haine, casă, mașină etc.). Pornind așadar de la "terapiile" contemporane putem zări corpul drept zeul căruia ne închinăm. Ceea ce ne scapă atunci când percepem într-un mod "rece", științific, e tocmai asceza (ce presupune și transformarea de sine) care precede și însoțește cunoașterea. Fapt care mută pe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
le antrenează, ne demonstrează asta. Avem nevoie de o cercetare a simbolurilor cauzalității existente în limbajul nostru precum și a altor forme în care aceasta ar putea fi prezentă, pentru a vedea cât de prinși suntem de acest mecanism explicativ. Abia pornind din acest punct putem întreprinde o cercetare a existenței sau absenței cauzalității în realitate. Dovadă ce vine în sprijinul teoriei inconștientului: unele gânduri se scriu singure, venind parcă de undeva de dincolo de mine; aștept uneori curios să văd ce urmează
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
e cea de-a fi unic, marcându-ți astfel locul într-o lume prea plină de similitudini. Două idei la fel de goale de sens: scriitor fără (o) carte și rege fără (o) țară. Postmodernismul aduce în primul plan ideea sfârșitului Istoriei pornind de la conceptul de bază al modernității, progresul, interpretându-l ca fără capăt. Sfârșitul ideologiilor lasă lumea fără un telos care să constituie polul de orientare al acțiunilor. Efectul? O prăbușire a oamenilor asupra propriilor existențe în încercarea de a le
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
unor organizații.17 „Uneori politica este înțeleasă, în primul rând, ca o competiție și o luptă pentru putere, alteori, mai concret, ca activitate în diferite domenii ale vieții sociale.” 18 Însă de cele mai multe ori, pentru a se defini politica se pornește de la raportul acesteia cu statul, dar într-o manieră uzuală vorbim despre o politică locală, o politică a partidelor politice sau una a unor organizații internaționale fie 17 Carpinschi, A.; Bocancea, C. - Știința politicului, tratat, vol. I, Editura Universității „Al.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a puterii naționale a statelor, alături de cea militară și tehnologică, dar și de cea culturală, fără a diminua importanța aspectului militar al puterii. Analiștii politicii internaționale au constatat că s-au conturat trei nivele distincte ale studierii ordinii internaționale, care pornesc de la „starea lumii” în timpul „războiului rece”. După Mitran I. aceste nivele ar fi: nivelul descriptiv, în care sunt examinate practicile și instituțiile care au asigurat și asigură încă un minimum de ordine și al criticii privind încercările de a constitui
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
negustorului, căci acesta nu-și cumpărase merinde din tîrg, pentru că era zgârcit.Mâncă negustorul; niciodată nu mai mâncase o pâine așa de dulce și aromată. Simți În tot trupul o putere și o mulțumire cum nu se poate descrie. Și porniră iarăși la drum. Din vorbă În vorbă, Sf. Petru spuse negustorului că duc cu ei comoara Înțelepciunii. Negustorul, fire vicleană și iubitoare de bogății, cum auzi cuvântul ”comoară”, ochii Îi străluciră și În minte Îi veni un singur gând: să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]