5,162 matches
-
de clasificări care au luat ca punct de referință raportarea statelor la principiile westfalice și, cel mai important în ierarhia acestora, la suveranitate ca element central. Astfel, Robert Cooper vorbește despre un sistem internațional divizat în state premoderne, moderne și postmoderne. În aceeași tipologie se încadrează și clasificarea lui Tanaka Akihiko, pentru care sistemul internațional este compus din sfera haotică (premodernă), modernă și cea neomedievală (2002, pp. 154-158). Păstrând această logică, vom diviza sistemul în sfera westfalică, dominată de state moderne
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
educație, de universități, de școli, de catedrale, de mănăstiri, fiind, în Antichitate dar și în Evul mediu și în Renaștere, inseparabile); * Funcția estetică, frumosul a constituit o preocupare constantă a ctitorilor de bibliotecă, din Antichitate și până în Europa modernă și postmodernă; * Funcția documentară, de cercetare în general, a preocupat încă din Antichitate pe conducătorii bibliotecilor, aceștia fiind, în general, redutabili oameni de știință; * Producătoare de informații; * Formatoare; * De inserție în social; * Funcția socială și de comunicare. 28. Câte tipuri de biblioteci
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
externă, nici imposibilitatea producerii războaielor de proporții între marile puteri. Această supoziție mai degrabă se axează pe convergența unor factori, cum ar fi caracterul pașnic al democrațiilor industriale și distructivitatea armelor nucleare, care fac un război major improbabil în lumea postmodernă. În perioada de după Războiul Rece, sub impactul dispariției competiției bipolare dintre cele două superputeri și al fenomenului complex de globalizare, contextul geopolitic a suferit mutații semnificative. Efectul cumulat al celor doi factori se pare că stă la originea a ceea ce
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
problemă discutată în legătură cu transformarea războaielor sunt noile războaie care au predominat în sistemul internațional de după Războiul Rece. În literatura de specialitate s-au atribuit noilor războaie mai multe denumiri, cum ar fi războaie de al treilea tip, războaie noncivile, războaie postmoderne, războaie neoarhaice sau războaie posttrinitariene. Noul tip de confruntare implică o relevanță scăzută a deosebirilor dintre război, crimă organizată și violări la scară largă ale drepturilor omului, pe de o parte, precum și a distincției dintre confruntarea locală și cea globală
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
Felicia Cordoneanu, condiția femeii din societatea românească actuală oscilează între între valorile societății tradiționale și noul sistem de valori promovat de societățile democratice occidentale. În anumite spații sociale românești domină un set de valori tradiționale, în altele celălalt set valoric (postmodern). Cert este că nu avem o supremație clară a unui set de valori și a unui tip de mentalitate privind femeia din România. Aici este mai curând locul de întâlnire al paradoxurilor. Multe dintre aceste paradoxuri sunt definitiv și semnificativ
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
de față se referă la transpunerea în actualitate a unor ipostaze tradiționale ale femeii - ale fractalului ,,femeie ortodoxă" aș spune, preluând terminologia lui Culianu. Toate aceste exerciții de adaptare fidelă a tradiției au loc în condițiile mediatizării și impunerii ipostazelor postmoderne ale femeii. Intrebarea este următoarea: în ce măsură femeia casnică, consacrată aproape exclusiv maternității, protectoare față de întreaga familie, capabilă de a îndura cu un tenace stoicism umilințele, în măsură a-și asuma riscuri și a face permanente sacrificii este compatibilă cu femeia
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
faptul că această dominanță ar anula feminitatea. Dimpotrivă, uneori o potențează. Felicia Cordoneanu se distanțează clar și de tendințele simpliste și puternic ideologizate ale feminismului teologic din anumite spații occidentale. Dificultatea răspunsului privind compatibilitatea religioasă dintre femeia tradițională și cea postmodernă este dată, printre altele, și de faptul că ambele se declară credincioase, adepte ale creștinismului ortodox românesc. Esențială este măsura în care ele își asumă, tainic și profund, Sfânta Tradiție și, în mod special, raportarea la cele două arhetipuri ale
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
diferența? Când cad în admirație, mă predau necondiționat și necritic unei idei. Sorgintea masculină există și în gândirea feministă, dar în sens critic și condiționat. Avem un feminism existențialist post-Beauvoir, în care ne tragem parțial și din Sartre, un feminism postmodern, în care ne tragem masiv din Derrida și din Lyotard, un feminism antiesențialist, în care rădăcinile substanțiale vin din Wittgenstein, un feminism liberal, în care sursa este și J.S. Mill și urmașii săi semnificativi. Există și un feminism cultural radical
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
maestrului, aceasta este marea diferență. În schimb procedează la o operațiune care mi se pare perfect coerentă cu un statut intelectual normal, și anume la o chestionare majoră a fundamentelor construcției genurilor. Radicalele își precizeză distanțarea față de maestru, fie el postmodern, modern sau de orice alt fel. Ce modificări au adus aceste autoare? Mary Daly, de pildă, propune în locul societății patriarhale o societate diarhică, o societate cu două arhe. Această societate diarhică ar urma să fie reconstruită ținând cont de diferențele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
proiectând superiorități masculine sau feminine. Există însă o diferență radicală pe care Daly o susține clar: femeile fiind înzestrate să poarte viață sunt originar biofile. Bărbații sunt atrași excesiv de conflict, război, de ceea ce e mort și mecanic, sunt necrofili. Feministele postmoderne au criticat-o serios pentru esențialism din acest motiv. Dar, ceea ce trebuie să păstrăm ca mesaj este că o cultură cu o unică „morfe” în spațiul public al culturii, cea bărbătească, ne înjumătățește ca umanitate. Feminismul nu are ceva împotriva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
popularității culturii înalte în rândul poporului român: „Idealul iluminist al emancipării prin cultura umanistă de cea mai înaltă valoare, care a caracterizat modernitatea clasică, a fost înlocuit în societatea globală de azi cu idealul divertismentului, care se propagă prin relativismul postmodern - prin care educația umanistă își pecetluiește decesul, iar cea științifică, limitele, în obscurantismul feminist (s.n) și/sau multiculturalist.” (Horia Roman Patapievici, Președintele Institutului Cultural Român, în articolul „Popularitatea culturii înalte: un deces profetic”, revista Idei în dialog, nr. 2
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se întâmplă să mai citesc ceva literatură nouă scrisă de femei, mi se pare că în războiul sex versus cap câștigă sexul ca tematică, nu genul ca temă, ci sexualitatea. Trăim un „puțo-centrism” foarte contemporan, numai că „al lor” vine postmodern, adică post-modern, nu postmodern într-o lume premodernă, ca al nostru. Și, uite așa, după o carte extrem de talentat pornografică scrisă de o tânără femeie, vârâm capul între umeri și ne retezăm curajul donquijotesc de a cere CNA să interzică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
citesc ceva literatură nouă scrisă de femei, mi se pare că în războiul sex versus cap câștigă sexul ca tematică, nu genul ca temă, ci sexualitatea. Trăim un „puțo-centrism” foarte contemporan, numai că „al lor” vine postmodern, adică post-modern, nu postmodern într-o lume premodernă, ca al nostru. Și, uite așa, după o carte extrem de talentat pornografică scrisă de o tânără femeie, vârâm capul între umeri și ne retezăm curajul donquijotesc de a cere CNA să interzică o porcărie de un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
la „marea împărțeală”. Dar discriminarea drept consecință a acestor politici este evidentă. La vremea când ea se petrecea, noi nu am văzut-o. Aveam ochelari occidentali. Ne uitam la alte lucruri, cele despre care învățam din cărți. Plonjasem în feminismul postmodern când noi nu aveam nici măcar unul modern complet, când ratasem al doilea val, cel al diferențelor. Mai rău, unele dintre noi aterizam direct în plasa postfeminismului promovat de corporațiile occidentale pentru ca femeile să se întoarcă mai serios spre modelul Barbie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Dimitriu-Tiron, Dimensiunile educației contemporane Cristina Neamțu, Educația sexuală o provocare pentru școala românească Dumitru Popovici, Sociologia educației Horst Siebert, Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare Horst Siebert, Pedagogie constructivistă Emil Stan, Despre pedepse și recompense în educație Emil Stan, Pedagogie postmodernă Emil Stan, Spațiul public și educația la vechii greci Ana Stoica-Constantin, Creativitatea pentru studenți și profesori Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, Agresivitatea în școală Laurențiu Șoitu, Pedagogia comunicării Roxana Tudorică, Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc Alain Vilbrod, Ion Ionescu (coord.), Asistența
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a dus la apariția și dezvoltarea unui set de norme morale din ce în ce mai sofisticate. Ca factor natural, apărut în decursul unei selecții naturale, conștiința de sine va dezvolta noi valențe pe măsura organizării umane mai sofisticate, până la omul modern sau omul postmodern. Binele, dar și răul143, se află în noi, după cum natura în mijlocul căreia am apărut și ne-am dezvoltat este bună sau rea. Până și ciclicitatea, ca mod de manifestare a naturii, va determina o ciclicitate și în existența omului. Copacul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
al timpului cu vremea e toată lirica lui Calistrat Costin; o poezie veselă și tristă, ca viața..." Ioan Holban, Convorbiri Literare, martie 2013, pg. 37 ""Lumea" lui Calistrat Costin, încețoșată (v. Dezacord), abundă în replici suculente, trăind dilematic, după logica postmodernă: a fi și a nu fi. Livrînd miniaturi (în stil nipon), deplîngînd confuzia axiologică (porcanii/ rîtanii înfulecînd mărgăritarele), șotios, protejînd miezul filosofic, el rămîne o prezență singulară în peisajul nostru liric (suprapopulat!), invitîndu-ne la o preumblare prin Istorie. Cu rostul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Florescu, critic de artă, România "Tablourile pictorului fiind suprarealiste prin conjugarea oniricului cu realul, prin girul acordat unor imagini-cheie din istoria mondială a artelor, prin gramatica plastică utilizată exploatează cu succes transtextualitatea citatului și se înscriu integral în actuala paradigmă postmodernă. [...] Realizată în mare parte în ultimele două decenii, opera lui Iurie Matei demonstrează o incontestabilă profunzime, o responsabilitate autentică față de imperativele meseriei, o măiestrie artistică și o abnegație demne de invidiat." Constantin I. Ciobanu, critic de artă, Chișinău "...În fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
obișnuiește să cocheteze șărlătănește cu ironia. Dar nu uită nici de "sensul iubirii" de Nichita Stănescu. Stilul Pământului în retragere rămâne încă neomogenizat. Volumul adună între coperte versuri total diferite ca gândire și expresie poetică: tradiționalist-semănătoriste. [...]Stilul nou, al modei postmoderne, pare a i se potrivi cel mai bine autorului în momentul de față, dar el încă nu-l reprezintă atât de bine, în esența sa, precum cel de adineauri, al vechiului patos. Și, ca o soluție de compromis, poetul recurge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Președintele SUA, Gerard Ford, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, actorul Charlie Chaplin, regizorul Jean Cocteau ș.a. S-a redus însă numărul lor iar mulți tineri emancipați le refuză existența și o consideră anacronică într-o lume modernă și postmodernă. Curtezanele moderne Pe treapta superioară în ierarhia persoanelor implicate în practicarea relațiilor sexuale multiple, interesate se află curtezanele, afirmate ca o categorie socială distinctă, recunoscută și respectată sau ca individualități, de diferite condiții, care-și exploatează la maximum feminitatea, ale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
and Intercultural Communication Annual, editat de Alberto Gonzalez și Dolores V. Tanno încearcă să identifice și să confrunte provocările în ceea ce privește criticile acțiunii retorice atunci când studiul conține tradiții și practici culturale, dorindu-se crearea de posibilități critice interculturale. Perspective critice specifice (postmoderne, etnografice, istorice) sunt relaționate cu criticismul retoric intercultural. În Handbook of International and Intercultural Communication, 2001, editorii Gudykunst și Bella Mody explorează comunicarea cross-cultural, interculturală și internațională, și dezvoltarea comunicării. În 2003 a apărut Cross-Cultural and Intercultural Communication, editat de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în vedere crearea unui cadru în care culturile minoritare participă la o reconstrucție continuă a principiilor modelatoare ale sferei valorilor. Multiculturalismul apare ca "un discurs tipic pentru o modernitate târzie care își asumă experiența socială a diversității și diferenței". Gândirea postmodernă a pus în evidență relațiile de putere care se află în spatele revendicărilor privind identitatea culturală. în numele dreptului de exercitare a puterii se ajunge,în aparență, la o împingere în plan secund a drepturilor individului, în favoarea impunerii în sfera publică a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a societății" încearcă să pună în corelație și să reconcilieze cele două dimensiuni contradictorii ale Europei și ale lumii actuale: unitatea si diversitatea. Este o formulă care ne permite să înțelegem coexistența paradoxală a unității si diversității în configurația culturilor postmoderne. Trecerea de la paradigma disjunctivă la cea conjunctivă nu semnifică doar o reformă epistemologică importantă, cu participarea "noilor alianțe" ale câmpului cunoașterii sau ale demersurilor interdisciplinare, ci un proces de restructurare a valorilor și de rearanjare existențială a relațiilor între identitățile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
corrélation deux dimensions contradictoires de l'Europe et le monde d'aujourd'hui: unité et diversité. Il s'agit d'une formule qui nous permet de comprendre la coexistence paradoxale de l'unité et de la diversité culturelle dans la configuration postmoderne. Le changement de paradigme dans la conjonctive disjonctive ne signifie pas seulement importante réforme épistémologique, impliquant la connaissance "nouvelle alliance" du champ ou des approches interdisciplinaires, mais une restructuration de valeurs et de réorganisation existentielle des relations entre identités culturelles
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
for development of the company" tries to reconcile the two correlation and contradictory dimensions of Europe and the world today: unity and diversity. It is a formula that allows us to understand the paradoxical coexistence of unity and diversity în postmodern cultural configuration. The paradigm shift în the conjunctive disjunctive means not only important epistemological reform, involving 'new alliance' knowledge of the field or interdisciplinary approaches, but a restructuring of values and existential rearrangement of relations between cultural identities în their
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]