19,544 matches
-
sunt distincte<footnote Ibidem. footnote>. Dacă atitudinea exprimă capacitatea individului de a evalua, de o anumită manieră, un anumit obiect, noțiunea de preferință are același înțeles, prin raportare, însă, la mai multe obiecte<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 62. footnote>. Preferința reprezintă o motivație pozitivă, exprimată prin compatibilitatea afectivă față de un produs, serviciu, o marcă etc.<footnote Silvia Delia Olaru, Cătălina Robertina Soare, Marketing - teorie și aplicații, Editura Lumina Lex, București, 2001, p. 79. footnote> Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
o motivație pozitivă, exprimată prin compatibilitatea afectivă față de un produs, serviciu, o marcă etc.<footnote Silvia Delia Olaru, Cătălina Robertina Soare, Marketing - teorie și aplicații, Editura Lumina Lex, București, 2001, p. 79. footnote> Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, prin preferință se înțelege „întâietatea acordată unui obiect, unei situații, unei ființe, atunci când există posibilitatea de a alege” din mai multe alternative. Este vorba nu de o funcție interioară a organismului, ci de o calitate a obiectelor, calitate dobândită în cadrul legăturii dintre
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
nu de o funcție interioară a organismului, ci de o calitate a obiectelor, calitate dobândită în cadrul legăturii dintre om și mărfurile care-i satisfac trebuințele<footnote B. Zorgo, Psihologia generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, p. 447. footnote>. Declanșarea preferințelor poate fi cauzată de caracteristicile merceologice ale unei mărfi (formă, mărime, consistență, grafică, gust, colorit, ambalaj etc.), de marcă, termen de garanție și preț, statutul pe care îl conferă celui ce posedă sau folosește bunul respectiv etc. În aceste condiții
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
formă, mărime, consistență, grafică, gust, colorit, ambalaj etc.), de marcă, termen de garanție și preț, statutul pe care îl conferă celui ce posedă sau folosește bunul respectiv etc. În aceste condiții, tot mai multe firme încearcă să înțeleagă atitudinile și preferințele consumatorilor și să le ofere produsele și serviciile pe care aceștia le doresc. În plus, nu puține sunt firmele care fac eforturi pentru schimbarea atitudinii consumatorului în direcția dorită, acest lucru putându-se realiza, de exemplu, prin adăugarea unui atribut
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de învățare și personalitate; • înțelege rolul învățării și personalității în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: învățare, teorii comportamentale, teorii cognitive, intuiție, asociere, personalitate, trebuințe. 7.1. Învățarea Comportamentul consumatorului este bazat, în mare măsură, pe procesul de învățare. Preferințele și obiceiurile consumatorului, care îi influențează în mod hotărâtor luarea deciziei de cumpărare, sunt rezultatul învățării precedente. Învățarea este procesul prin care consumatorii dobândesc cunoștințe și experiență, pe care le folosesc apoi în cumpărarea și utilizarea produselor<footnote Ștefan Prutianu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
mare de timp, altfel spus, sunt destul de constante. Numeroase cercetări și demonstrații experimentale au arătat că personalitatea se constituie într-o variabilă explicativă a comportamentului consumatorului și că se pot identifica o serie de legături între tipul de personalitate și preferințele pentru consumul anumitor produse, servicii sau mărci, și stilul de cumpărare (planificat, impulsiv etc.). Capitolul 8 Factorii personali 8.1. Vârsta 8.2. Sexul 8.3. Ocupația 8.4. Stilul de viață Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
trebuie avute în vedere relațiile dintre produse sau mărci cu stilul de viață al consumatorului căruia i se adresează. Cercetările au scos în evidență o multitudine a stilurilor de viață, în funcție de o serie de factori - condițiile obiective de viață, interesele, preferințele consumatorului etc. și nu în ultimul rând, structura consumului<footnote Cătălin Zamfir, Ion Rebedeu, Stiluri de viață - Dinamica lor în societatea contemporană, Editura Academiei Române, București, 1989, p. 89. footnote>: consum intelectual (frecventarea teatrelor, muzeelor, concertelor, educație, lectură); consum de refacere
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
îl definesc pe individ și îi influențează comportamentul de consum<footnote Sica Stanciu, op. cit., http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm footnote>: grupurile de naționalități, care trăiesc în comunități largi, cu gusturi și tradiții etnice specifice; grupuri religioase, cu preferințe și trebuințe proprii; grupuri rasiale, cu stiluri culturale și atitudini distincte; grupuri geografice, cu stiluri de viață caracteristice unor spații teritoriale. De exemplu, piața SUA, formată din peste 260 de milioane de oameni este alcătuită din importante culturi secundare, cum
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
în special la societatea americană, această prezentare a etapelor din ciclul de viață al familiei este valabilă, în principiu, pentru majoritatea societăților, chiar dacă nivelul veniturilor de care dispun familiile, în fiecare etapă, este diferit de la o societate la alta. Deci, preferințele legate de îmbrăcăminte, mobilier, servicii de recreere și chiar produse alimentare sunt legate de vârsta consumatorului, de etapa din ciclul de viață al familiei. În concluzie, familia este<footnote Elizabeth Hill, Terry O’Sullivan, op. cit., p. 58. footnote> „unul dintre
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
educație, statut social etc., care presupun un proces deliberativ mult mai atent și mai dificil de realizat. 12.1.4. Decizia de cumpărare În etapa anterioară, consumatorul a evaluat alternativele, le-a comparat, le-a ierarhizat și și-a format preferințe. Astfel, el ajunge la intenția de cumpărare a acelei variante pentru care „preferința sa este cea mai pronunțată”.<footnote Philip Kotler, op. cit., 2008, p. 293. footnote> Între intenția de cumpărare și decizia de cumpărare pot interveni, uneori, două categorii de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
mai dificil de realizat. 12.1.4. Decizia de cumpărare În etapa anterioară, consumatorul a evaluat alternativele, le-a comparat, le-a ierarhizat și și-a format preferințe. Astfel, el ajunge la intenția de cumpărare a acelei variante pentru care „preferința sa este cea mai pronunțată”.<footnote Philip Kotler, op. cit., 2008, p. 293. footnote> Între intenția de cumpărare și decizia de cumpărare pot interveni, uneori, două categorii de factori: atitudinile celorlalți (în ultimul moment, una sau mai multe persoane care exercită
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
sau să susțină supremația altui produs); factori conjuncturali neprevăzuți (pot apărea probleme de sănătate sau de altă natură ale consumatorului sau ale celor apropiați lui, modificarea veniturilor consumatorului, modificarea prețului bunului avut în vedere sau al celor concurente etc.). Deci, preferințele și chiar intențiile de cumpărare nu duc, întotdeauna, la decizia efectivă de cumpărare. În acest context, în urma evaluării diferitelor alternative care ar putea satisface nevoia consumatorului, există patru variante de decizii care ar putea fi luate: decizia de a cumpăra
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
succes decât producătorii care înțeleg că obiectivul consumatorului<footnote Tribuna Economică, săptămânal economic național, nr. 25/1997, Imprimeria Coresi, București, p. 10. footnote> este acela de a atinge cel mai ridicat nivel de utilitate pe care îl poate obține în funcție de preferințele, dar și de posibilitățile sale, care sunt limitate. O reclamă a unei firme de succes spune: „Nu vom fi 100% mulțumiți decât în momentul în care veți fi și dumneavoastră (consumatorii) mulțumiți”, iar una dintre reclamele firmei Honda susține că
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
poate fi definit ca orice raportare a unei persoane la un element de ofertă. Această raportare a consumatorului (privit individual sau în colectiv) la un element de ofertă poate însemna culegerea de informații despre un produs, evaluarea, compararea, stabilirea unor preferințe, atitudinea afectivă față de acesta, decizia de a-l cumpăra sau nu, de a amâna achiziția etc.<footnote Ildiko Fekete, op. cit., p. 13. footnote> Astfel, consumator poate fi considerat orice subiect economic care are drept obiectiv satisfacerea necesităților individuale sau ale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
modului în care individul se raportează la un element de ofertă, vom avea în vedere următoarea structură a principalilor factori de influență ai comportamentului consumatorului: Factori endogeni: factori psihologici: nevoi și motivații, procese senzoriale (senzațiile, atenția, percepția, imaginile), atitudini și preferințe, învățarea, personalitatea și imaginea de sine. factori personali: vârstă, sex, ocupație, stil de viață. Factori exogeni: factori culturali: cultura și subcultura; factori sociodemografici: factori demografici, clasa socială, grupul de referință (un loc special îl ocupă familia) ș.a.; factori economici: gradul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
poate afirma că de modul în care consumatorii percep produsele, serviciile, prețurile, tarifele etc. depinde, în mare măsură, comportamentul de cumpărare și consum al acestora. Capitolul 6 Factorii psihologici (partea a III-a) 6.1. Imaginile 6.2. Atitudinile și preferințele Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de imagine, atitudine și preferință; • înțelege rolul imaginii, atitudinii și preferințelor în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: imagini, atitudini și preferințe, procese psihice. 6.1. Imaginile Un loc deosebit
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
depinde, în mare măsură, comportamentul de cumpărare și consum al acestora. Capitolul 6 Factorii psihologici (partea a III-a) 6.1. Imaginile 6.2. Atitudinile și preferințele Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de imagine, atitudine și preferință; • înțelege rolul imaginii, atitudinii și preferințelor în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: imagini, atitudini și preferințe, procese psihice. 6.1. Imaginile Un loc deosebit în rândul dimensiunilor comportamentului consumatorului îl ocupă imaginea pe care și-o formează acesta
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
cumpărare și consum al acestora. Capitolul 6 Factorii psihologici (partea a III-a) 6.1. Imaginile 6.2. Atitudinile și preferințele Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de imagine, atitudine și preferință; • înțelege rolul imaginii, atitudinii și preferințelor în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: imagini, atitudini și preferințe, procese psihice. 6.1. Imaginile Un loc deosebit în rândul dimensiunilor comportamentului consumatorului îl ocupă imaginea pe care și-o formează acesta despre bunurile economice sau despre firmele
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
-a) 6.1. Imaginile 6.2. Atitudinile și preferințele Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de imagine, atitudine și preferință; • înțelege rolul imaginii, atitudinii și preferințelor în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: imagini, atitudini și preferințe, procese psihice. 6.1. Imaginile Un loc deosebit în rândul dimensiunilor comportamentului consumatorului îl ocupă imaginea pe care și-o formează acesta despre bunurile economice sau despre firmele care produc și/sau comercializează aceste bunuri. În sensul cel mai larg
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Iacob Cătoiu, Valerică Olteanu, Nicolae Al. Pop, op. cit., p. 163. footnote> De exemplu, moda jeanșilor rezistă cu succes nu atât calității lor estetice, cât mai ales imaginii de tinerețe pe care o conferă purtătorilor acestor produse. 6.2. Atitudinile și preferințele Dacă un produs va fi cumpărat sau nu, aceasta depinde în mare măsură de performanțele sale, de prețul său, dar și de prețurile altor bunuri, de veniturile consumatorului etc. și, nu în ultimul rând, de atitudinea cumpărătorului față de respectivul produs
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
interpretări ale acestui termen. Jean-Jacques Lambin<footnote Jean-Jacques Lambin, Le marketing stratégique, McGraw-Hill, Paris, 1991, p. 115. footnote> definește atitudinea drept „starea mentală a unui individ, formată prin experiența și informațiile obținute, care-i permit structurarea percepțiilor asupra mediului, a preferințelor și orientarea răspunsului”; Krech și Crutchfield<footnote David Krech, Richard S. Crutchfield, Theory and Problems of Social Psychology, McGraw-Hill, New York, 1948, apud Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 61. footnote> ca „o organizare durabilă, de procese motivaționale, emoționale, perceptive și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
prin diferite gesturi etc.) a atitudinii, iar atitudinea se poate forma în urma receptării opiniilor celorlalți, cele două entități sunt distincte<footnote Ibidem. footnote>. Dacă atitudinea exprimă capacitatea individului de a evalua, de o anumită manieră, un anumit obiect, noțiunea de preferință are același înțeles, prin raportare, însă, la mai multe obiecte<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 62. footnote>. Preferința reprezintă o motivație pozitivă, exprimată prin compatibilitatea afectivă față de un produs, serviciu, o marcă etc.<footnote Silvia Delia Olaru, Cătălina Robertina Soare
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
sunt distincte<footnote Ibidem. footnote>. Dacă atitudinea exprimă capacitatea individului de a evalua, de o anumită manieră, un anumit obiect, noțiunea de preferință are același înțeles, prin raportare, însă, la mai multe obiecte<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 62. footnote>. Preferința reprezintă o motivație pozitivă, exprimată prin compatibilitatea afectivă față de un produs, serviciu, o marcă etc.<footnote Silvia Delia Olaru, Cătălina Robertina Soare, Marketing - teorie și aplicații, Editura Lumina Lex, București, 2001, p. 79. footnote> Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
o motivație pozitivă, exprimată prin compatibilitatea afectivă față de un produs, serviciu, o marcă etc.<footnote Silvia Delia Olaru, Cătălina Robertina Soare, Marketing - teorie și aplicații, Editura Lumina Lex, București, 2001, p. 79. footnote> Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, prin preferință se înțelege „întâietatea acordată unui obiect, unei situații, unei ființe, atunci când există posibilitatea de a alege” din mai multe alternative. Este vorba nu de o funcție interioară a organismului, ci de o calitate a obiectelor, calitate dobândită în cadrul legăturii dintre
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
nu de o funcție interioară a organismului, ci de o calitate a obiectelor, calitate dobândită în cadrul legăturii dintre om și mărfurile care-i satisfac trebuințele<footnote B. Zorgo, Psihologia generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, p. 447. footnote>. Declanșarea preferințelor poate fi cauzată de caracteristicile merceologice ale unei mărfi (formă, mărime, consistență, grafică, gust, colorit, ambalaj etc.), de marcă, termen de garanție și preț, statutul pe care îl conferă celui ce posedă sau folosește bunul respectiv etc. În aceste condiții
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]