10,986 matches
-
Așa cum frica învinsă lasă să apară curajul, "frica celuilalt" eliberează teroarea: el terorizează pentru că îi este frică. Pentru că "frica celuilalt" este o stare perpetuă, teroarea nu poate să se manifeste intermitent: ea are perseverența acestei frici compacte și este însăși proiecția ei. Teroarea se hrănește din iluzia că obiectul fricii, care provoacă și întreține teroarea, poate fi epuizat; de aceea, intensitatea ei este crescândă și ea corespunde traseului vertiginos al fricii celuilalt. Teroarea se instalează în exterior cu aceeași forță cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înlăuntrul ei exercițiul libertății ca perseverare în proiect. Maladiile de destin. Lenea, ratarea și bovarismul Este adevărat că o dată cu specia umană survine în istoria lumii o imensă noutate, o nouă stare, o deschidere, o surpriză și un risc. Sânt acestea proiecții ale libertății insului? Sau, mai degrabă, ale libertății din ins? Faptul că proiectăm, că alegem și că ne propunem țeluri preexistă naturii noastre individuale, constituind-o din afara ei. În realitate sîntem, ca inși și ca specie umană, pătimitorii propriei noastre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nimeni nu poate fi liber într-o lume de ființe constrânse. Instituirea proiectului propriu, izvorâtă din nevoia de a-i împărtăși pe ceilalți din libertatea ta, este ctitorirea. Ctitorirea nu este opera eului orgolios, ci dimpotrivă, ea este livrare obiectivată, proiecție a preluării celuilalt în spațiul libertății proprii. La rândul său, cel ce primește să fie preluat în vederea propriei lui eliberări știe că numai în felul acesta, prin supunerea lui, libertatea celui puternic este adeverită și se poate manifesta ca libertate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
peraton).2 Este esențial să înțelegem însă că peste tot în aceste cazuri limita nu este suprafața goală a corpului, care îl caracterizează în inerția exteriorității sale și îl face distinct, la nivelul acestei exteriorități, de celelalte corpuri. Limita este proiecția exterioară a interiorității corpului, identitatea corpului care se dezvăluie, devenind vizibilă. Acesta este și motivul pentru care Aristotel distinge limitația (to peperanthai) de contact (to haptesthai), arătând că prima reprezintă o repliere a corpului asupra lui însuși, păstrîndu-l în puritatea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ea poate fi descoperită ca o provocare, ca o modalitate de a stârni apetitul pentru infinitul potențial și instinctul de migrare către un alt statut al ființei. VOINȚA DE LIMITARE: MITUL GENEZEI. SCULPTURA Citită cu interes peratologic, Facerea este o proiecție a libertății ca voință de limitare.1 Înaintea Genezei, "duhul lui Dumnezeu se purta peste ape". Orice act demiurgic începe cu această plutire a spiritului care-și aproximează fapta, dar pentru a nu rămâne simplă rătăcire, el trebuie să se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
orbi". Suprafața este șlefuită până la epuizarea oricărui accident al materialului și este pregătită pentru întîlnirea cu singurul simț capabil să se muleze pe ea, să o reproducă în sfera subiectului și să elibereze din ea forma ca principiu și ca proiecție a voinței de limitare. Privirea, care conține în sine germenele departelui, este o trădare potențială a formei; pentru a percepe forma trebuie să rămâi în proximitatea ei. Și tocmai de aceea tactilul, singurul dintre simțuri care se naște prin anularea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o limită insurmontabilă. "Depășirea limitei" este un concept modern de tip romantic, care se naște în contextul unor înțelegeri insurecționale ale libertății, desprinse deci de ideologia fatalistă care emana din ipostazele destinului antic, din Ananke, Tyche sau Moira și din proiecțiile ei târzii, renascentiste (Fortuna labilis și Fortuna maligna). Pentru eroul antic, existența unei limite insurmontabile nu constituie o provocare. Dimpotrivă. Destinul tragic se realizează aici în măsura în care eroul avansează imperturbabil către propriile lui limite (prescrise prin destin) și se împlinește înăuntrul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
parte din lenea mea, parte dintr-o patologică rezistență în fața șansei. Și am totuși scuza aceasta: aici, și nu în București, este locul continuității, al micilor sfințenii și rituri. Constat acum, la a treia revenire, că Păltinișul a devenit o proiecție plină a spiritului lui Noica. Până și oamenii de aici - îngrijitoarele, vânzătoarea de la alimentară, băieții de la teleschi, recepționerul, meteorologul, milițianul, fetele de la cantină - și-au primit prin el un legato, ființa lor pare să atârne de salutul lui, de căciula
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
încetinit, însoțit de zâmbetul lui smerit, prin care el, cel foarte sus și neștiut de ei, se ploconește în fața precarităților spiritului și ale ființei, fără de care n-ar exista pathos, nici înălțare, nici propria-i filozofie. Dar Păltinișul este o proiecție a spiritului nicasian nu numai prin retragerea lui Noica aici, prin locurile pe care le calcă zi de zi de-a lungul celor trei plimbări sau prin Tratatul despre ființă care s-a născut în camera de doi pe trei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
urmă, în marginea lui s-au mai născut două-trei cărți, iar acum am înainte Falsul tratat de logică." (Văd în acest fel al lui de-a vorbi despre moarte, cât și în felul în care vorbește îndeobște despre eros, aceeași proiecție unică a limfatismului său originar, anulat miraculos în scrisul său, în filozofia sa arsă nebunește de un duh meridional.) Discuția continuă pe aceeași temă, mișcîndu-se între tonul frivol și cel grav. Deci soluția Păltiniș, pentru cazul când mi-o ia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ființa. Pentru că am suferit ca ea și pentru că mă recunosc în ea pot să simt mila, dorința de a ajuta și iubirea. Pentru că ea este eu, pentru că ea e duplicatul meu, pentru că o înțeleg cu ajutorul meu, o pot iubi. Orice proiecție trece printr-o introiecție prealabilă. Iubirea este de fapt mila de tine proiectată asupra altuia sau uitarea de sine care se înalță pe o prealabilă conștiință a eului propriu. Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți. Deci mai întîi cunoaște
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
până la identificare. De aceea ei nu au chip. Imposibil să distingi un comentator aristotelic de altul. Cât de teribilă este forța codului în filozofie se vede lesne în congresele și colocviile de filozofie dedicate unui gânditor. Sala unui colocviu este proiecția în spațiu a unui soi de pitacism superior. Mai mult, gânditorul celebrat seamănă cu "strămoșul", cu eroul eponim căruia i se reproduc, ritualic, faptele (gesta). Însă cum isprava strămoșului filozof este tocmai codul pe care el l-a inventat, ritualul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care ocupă apoi un loc într-un muzeu sau se vând la licitație uneori pe sume fabuloase, capătă sens numai dacă întrețin un raport esențial cu "fapta culturală" și dacă pentru tine, cel care le privești, ele continuă să fie proiecția interiorității celuilalt și a lumii din care au făcut cândva parte. La ele nu se ajunge îndeobște decât printr-un detur afectiv, care nu poate să apară decât în urma unui contact îndelungat cu ființa vie a autorului și cu performanța
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întîmplător și derivat, cum este până la urmă personalitatea Friedgardei, ci în necesitatea personalității lui Cioran și, ca să spunem așa, în personalitatea operei sale. Fiind o "operă totală", construită prin mobilizarea întregii ființe a autorului ei (și nu doar ca simplă proiecție cerebrală, așa cum se întîmplă în cazul unui sistem filozofic), opera lui Cioran este un produs cultural cu o enormă încărcătură erotică. Vibrația ei o face să acționeze la distanță. Este firesc ca în plasa aforismelor sale, aruncată peste lume, să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
când încercînd să pună la loc o șuviță rebelă, când ondulîndu-se, frântă din poignet, în aer, punctând și articulând inteligent spațiul discuției. Însă elementul nelipsit din interviurile filmate cu un intelectual umanist este biblioteca. Desigur, nu biblioteca borgesiană, nu acea proiecție pornită din interior care face din carte supremul mod de a exista și pe care ajungi să ți-o asumi cu perseverența cu care un melc își poartă cochilia. Biblioteca la care mă gândesc eu este exact opusul acesteia și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care intrau și ieșeau de la cursuri. mat este prilejul însuși ― cărturarul nostru se lipește de ele, le exhibă și se expune cu ele ca turiștii care nu au credibilitate decât dacă au o poză făcută lângă piramide. Orice bibliotecă este proiecția unei veleități culturale. Ea este un garant pentru o știință care nu poate fi probată în fiecare clipă, este dovada indirectă a unei isprăvi culturale care nu trebuie neapărat să fi avut loc și care trimite cu gândul la altele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este lipsa de fantezie, toate fantasmagoriile trebuie înspăimântate cu fiecare nouă zi din nou... și astăzi te-ai golit de ultimele construcții fantastice. Dar această totală personificare în jurul unei persoane e bineînțeles încă și mai oribilă decât gustul spumei oricărei proiecții fanatastice. Viziuni... Utopii... nimic în afara unei introduceri a alcoolismului... sau, și mai rău... a religiei. Omul deștept începe să bea deștept, ca tine, dragostea mea. Idiotul rămâne agățat de el, de ceea ce este, și se târăște pe sine în teologie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
este soarta omului de stat, care, în scrierile lui Morgenthau, ca și în cele ale lui Kennan și Kissinger, apare ca un personaj eroic, romantizat. Adeseori înțeleasă greșit chiar și de cei care se autointitulează realiști, politica realistă nu este proiecția exterioară a unei ideologii militare sau reacționare, ci o adaptare constantă la o realitate tristă. Pentru realiști, Realpolitik nu este o chestiune de alegere, ci o necesitate pe care actorii responsabili trebuie să o modereze. 3. Evoluția conceptelor realiste fundamentale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tradiție clasică a artei europene a guvernării" (Kissinger 1982: 50). De aici rezultă că Kissinger nu considera ideologia comunistă, în ea însăși, o problemă. O mai mare problemă era URSS, unde ideologia comunistă era însoțită de mijloace militare și de proiecția lor în lumea a treia. Uniunea Sovietică, deși nu era neapărat o putere revoluționară, se comporta ca o astfel de putere. Într-un mod care amintește mult de Kennan (vezi cap. 4), Kissinger descrie politica externă sovietică ca dînd dovadă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
externe a SUA) au argumentat că entropia provine din posibila amînare a ajustărilor structurale. Aceasta seamănă cu renumita definiție pe care o dă Karl Deutsch puterii, ca fiind capacitatea unei persoane sau a unei organizații de a impune mediului o proiecție a propriei sale structuri interne. Dacă actorii mai puțin puternici trebuie să-și adapteze organizarea la cea a actorilor puternici, aceștia din urmă "își pot permite să nu învețe" (Deutsch 1966: cap. 7). Entropia poate surveni atunci cînd statul hegemonic
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și senatorilor încă dețin mai mult de o singură funcție aleasă. Partidele politice și politica locală Am observat deja că în cadrul "raportului partid-notabil", mai degrabă partidele depind de notabili pentru implementarea lor la nivel local, decât vice-versa. Acest lucru reprezintă proiecția naturii partidelor politice franceze, cărora le lipsește organizarea și ale căror legaturi cu societatea civilă 26 sunt slab dezvoltate. Este adevărat că partidele de stânga, în special Partidul Comunist, au construit în trecut organizații de partid puternice, însă astăzi, acestea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sex opus, să se căsătorească și să aibă copii. Așa cum vom discuta pe larg în finalul acestui capitol, schimbările produse în compoziția de vârstă a populației au consecințe importante pentru individ și societate. 11.1.2. Ecuația demografică fundamentală și proiecțiile populaților Demersul de mai înainte sugerează că creșterea ori declinul populației este determinată de mortalitate, fertilitate și migrație. Acest lucru este rezumat de ecuația demografică fundamentală: Schimbarea populației = nașteri decese + imigrația emigrația Un alt mod de a spune același lucru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fundamentală: Schimbarea populației = nașteri decese + imigrația emigrația Un alt mod de a spune același lucru este: Schimbarea populației = nașteri decese + migrația netă Deși această ecuație pare simplă, ea este în realitate un instrument puternic și servește ca fundament al tuturor proiecțiilor populației. Proiecțiile populației sunt estimări ale dimensiunii viitoare ale unei populații bazată pe presupunerile despre mortalitate, fertilitate și migrație. Tabelul 11.1. PROIECȚIILE POPULAȚIEI LUMII Populația actuală Populația proiectată pentru 1988 2000 2025 2100 Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil.
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
populației = nașteri decese + imigrația emigrația Un alt mod de a spune același lucru este: Schimbarea populației = nașteri decese + migrația netă Deși această ecuație pare simplă, ea este în realitate un instrument puternic și servește ca fundament al tuturor proiecțiilor populației. Proiecțiile populației sunt estimări ale dimensiunii viitoare ale unei populații bazată pe presupunerile despre mortalitate, fertilitate și migrație. Tabelul 11.1. PROIECȚIILE POPULAȚIEI LUMII Populația actuală Populația proiectată pentru 1988 2000 2025 2100 Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil.
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
această ecuație pare simplă, ea este în realitate un instrument puternic și servește ca fundament al tuturor proiecțiilor populației. Proiecțiile populației sunt estimări ale dimensiunii viitoare ale unei populații bazată pe presupunerile despre mortalitate, fertilitate și migrație. Tabelul 11.1. PROIECȚIILE POPULAȚIEI LUMII Populația actuală Populația proiectată pentru 1988 2000 2025 2100 Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil. % Total în lume 5128 100 6122 100 8206 100 10185 100 Regiuni în curs de dezvoltare 3921 76,7 4837 79
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]