5,338 matches
-
limbaje științifice, poate fi observată o anumită complementaritate între distribuția cuantificatorului oricare și cea a cuantificatorului orice. Complementaritatea nu este sistematică, însă preferința pentru utilizarea celor doi cuantificatori în contexte diferite este evidentă. Oricare este folosit, ca adjectiv sau ca pronume, în structurile partitive nongenerice sau, ca adjectiv, pentru a cuantifica generic un grup nominal cuantificat prin numeral cardinal. Să se compare: În orice secțiune a unei legături dintr-un sistem (fir, bară, resort) supusă acțiunii unei forțe [...] din exterior acționează
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
și sens (E. Poll, Fizică: 25) Diviziunea muncii. Constă în specializarea agenților economici pe activități: fiecare dintre ei realizează anumite activități, din care obțin buniri economice de un anumit fel (S. Mihăilescu, Economie: 3). Sunt însă contexte în care adjectivul/pronumele fiecare exprimă cuantificarea generică, atât în limba comună, cât și în unele limbaje specializate: Fiecare (om) are o mamă. Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
unei persoane [grup nominal extins cu un grup verbal complex] (ib.). 2.3.1.3. Articolul nehotărât sg., în formele de nominativ-acuzativ (un, o) sau de genitiv-dativ (unui, unei) este folosit, în limba cultă, în fața adjectivului nehotărât alt sau a pronumelui altul (continuând o tendință mai veche; pentru diverse interpretări ale construcției, din perspectivă teoretică și normativă, vezi, între alții, Graur ([1930-1937] 1988); Graur (1968: 169); Iordan (1948: 122, 329); Frâncu (1984); Van Peteghem (1994); Avram ([1986] 1997a: 107); Vasilescu în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții sintactice argumentale (2.3.1.1.a-b); − extinderea articolului nehotărât de singular în fața pronumelui și a adjectivului nehotărât alt(ul), în fața numeralului ordinal sau a adjectivului de identitate același (2.3.1.3); − utilizarea nejustificată a determinantului nedefinit niște (2.3.1.1.c); − evitarea lui niște în registrul cult (2.3.1.4
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul final, dedicat
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul final, dedicat utilității practice a cercetărilor de dinamică a limbii (concluziile rezultate din monitorizarea principalelor posturi de radio și de
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
pentru ceilalți să neglijeze aceste sentimente cu răspunsuri de genul: "Nu, nici măcar n-am început bine!" sau "Ne putem permite" Dacă vrem să fim luați în serios, să facem afirmații directe și să arătăm că ni le și asumăm, folosind pronumele personal și forme verbale la persoana I, cam așa: "Sunt obosit și vreau să plec acum" sau "Nu cred că ne putem permite să plătim atât". A ne reține, de frică să nu plictisim cealaltă persoană Dacă cineva vrea doar
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
implicită a Întregii opere, cum se cuvine unui exilat și unui artist. Noțiuni, de fapt, nu doar complementare, ci și sinonime, și nu doar În cazul Saul Steinberg. În desenul „WHO DID IT?” din 1968, supremația semnului de Întrebare asupra pronumelui WHO și asupra verbului DID și asupra realității obiectuale fracturate IT este explicată astfel de autor: „Și cine Întreabă, de fapt? Nimeni altcineva decât Însuși Semnul de Întrebare, confruntând și judecând fapta. Cei trei oameni sunt primprejur, pentru necesitățile de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
evrei indicați de același articol, precum și evreii prevăzuți în art. II vor depune cu începere dela 15 martie 1942 - 25 martie 1942, la Secretariatul Comisiunilor susarătate, decla rațiuni cu următorul cuprins: a.) Denumirea firmei sau societății respective, sediul, numele și pronumele proprietarului întreprinderii sau reprezentanților lor legali, Nr. de înscriere a firmei la Camera de Comerț sau Munca Obligatorie, pentru reprezentanți, indicându-se și felul operațiunilor sau lucrărilor pe care le execută, cu arătarea contractelor, în cazul în care lucrează pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
altul, vor fi sancționați cu trimiterea în Transnistria, pe baza cererilor nominale înaintate erarhic Marelui Stat Major. 11. Pentru a nu se mai produce confuziuni în ceea ce privește stabilirea identității evreilor, toate tabelele referitoare la evrei vor conține următoarele date: - numele și pronumele - data nașterii - numele părinților - profesiunea sau meseria - domiciliul - cercul de recrutare și nr. matricol - motivul și numele membrilor din familie la cei propuși a fi trimiși în Transnistria. 12. Toate variațiile de efective (scutiri, bolnavi în infirmerie, în tabere, la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prin adresă, însoțită de acte doveditoare: declarații, proces-verbal de constatarea neprezentării la chemare sau a dezertării, încadrată în limitele de timp prevăzute în legea Nr. 59 din 3.II.1943, precum și tabelele nominale cu toate datele necesare identificării (numele și pronumele, pronumele părinților, Nr. matricol, contingentul, profesiunea sau meseria, domiciliul și Cercul Teritorial căruia aparține). 3. - Cercurile Teritoriale, care sunt organe de evidență, execuție și control în ceea ce privește munca obligatorie a evreilor, datorată în schimbul serviciului militar, de unde aceștia au fost excluși, au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
adresă, însoțită de acte doveditoare: declarații, proces-verbal de constatarea neprezentării la chemare sau a dezertării, încadrată în limitele de timp prevăzute în legea Nr. 59 din 3.II.1943, precum și tabelele nominale cu toate datele necesare identificării (numele și pronumele, pronumele părinților, Nr. matricol, contingentul, profesiunea sau meseria, domiciliul și Cercul Teritorial căruia aparține). 3. - Cercurile Teritoriale, care sunt organe de evidență, execuție și control în ceea ce privește munca obligatorie a evreilor, datorată în schimbul serviciului militar, de unde aceștia au fost excluși, au următoarele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la paragraful 5, cel mai târziu până la data de 31 Martie 1943, însoțite de următoarele acte: a. Tabelele nominale în trei exemplare întocmite separat, pe fiecare Cerc Teritorial unde sunt înscriși evreii repartizați cuprinzând următoarele elemente. Numărul curent, numele și pronumele, pronumele părinților, numărul matricol și anul nașterii, gradul care l-a avut în armată, domiciliul actual, studiile, specialitatea sau meseria, serviciul care-l îndeplinește în instituție, data de când se află repartizați, cine a dat aprobarea inițială, numărul și la ce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
paragraful 5, cel mai târziu până la data de 31 Martie 1943, însoțite de următoarele acte: a. Tabelele nominale în trei exemplare întocmite separat, pe fiecare Cerc Teritorial unde sunt înscriși evreii repartizați cuprinzând următoarele elemente. Numărul curent, numele și pronumele, pronumele părinților, numărul matricol și anul nașterii, gradul care l-a avut în armată, domiciliul actual, studiile, specialitatea sau meseria, serviciul care-l îndeplinește în instituție, data de când se află repartizați, cine a dat aprobarea inițială, numărul și la ce dată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
adrese însoțite de acte doveditoare, declarații, procese verbale de constatarea neprezentării la chemare, sau a dezertării încadrate în limitele de timp prevăzute de Legea Nr. 59 din 5.II.943 precum și tabele nominale cu toate datele necesare identificării (numele și pronumele, numele părinților, numărul matricol, contigentul, profesiunea sau meseria, domiciliul). Totodată ordinul arătat mai sus precizează că evreii repartizați pentru munca obligatorie sunt considerați ca elemente auxiliare și temporare și nicidecum ca elemente principale și permanente de conducere, gestiune sau control
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
medicul unei autorități militare sau ci vile din localitate. 2. Fiecare unitate, instituție sau întreprindere care folosește evrei la munca obligatorie, va poseda o condică de vizită medi cală pentru evrei. Șeful detașamentului de muncă va înscrie în condică numele, pronumele și anul nașterii evreilor care urmează a fi vizitați de medic. Medicul oficial care va vizita pe evreii bolnavi, este obligat a înscrie în condică: data, ora, diagnosticul, eventual scutirea acordată, și semnătura. Șeful detașamentului de muncă este obligat să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
7. Pentru a face posibil controlul scutirilor medicale acordate, medicii Cercurilor Teritoriale și medicii unităților militare vor înainta la 1 și 15 ale fiecărei luni, Serviciului Sanitar al Corpului Teritorial respectiv, un tabel nominal de evreii scutiți, cuprinzând numele și pronumele, anul nașterii, Cercul de origină, diagnosticul și scutirea acordată (dela... până la...). Pentru evreii repartizați eventual la instituții și întreprinderi din orașele nere ședințe, tabelele de scutiți vor fi trimise prin grija instituțiilor respective la Cercul Teritorial de origină al evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
hotărârii comandantului Cercului Teritorial respec tiv, în baza propunerilor medicului Cercului. 2. Evreii vor fi prezentați de către un delegat al Cercului (subofițer sau gradat) împreună cu tabelele nominale în triplu exemplar, întocmite de către Cercul Teritorial respectiv, conținând următoarele date: - numele și pronumele; - anul nașterii și numărul matricol; - profesiunea sau meseria; - ocupația; - studiile; - domiciliul actual; - situația materială proprie și a părinților; - modul cum a satisfăcut munca obligatorie până la acea dată; - antecedentele medicale: concedii acordate, etc. 3. Evreii trimiși la Comisia Medico-Militară din altă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
al cărui subiect gramatical coincide cu subiectul enunțării. 2) fraze adresative, În care apar interlocutori, fie că este vorba despre autorul-enunțător sau despre despre un martor, pretexte ale unui discurs tranzitiv. De cele mai multe ori, destinatarul, pentru că este indicat doar prin pronumele personal, permite identificarea cu cititorul (În fragmentul secund) sau, din partea cititorului, cu naratorul-autor (În primul). Strategia ambiguizării “personajelor” prin simpla lor menționare gramaticală și-a dovedit eficacitatea prozelită: oricine poate intra În pielea lor. 3) o dimensiune metatextuală foartre marcată
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o revenire puternică a eu-lui În literatură, anunțată de altfel de Michel Leiris Încă din 1946, cînd apare Aurora (scrisă Însă În plin suprarealism, În 1927 : « Întotdeauna Îmi este mai greu decît oricui altcuiva să mă exprim altfel decît prin intermediul pronumelui EU »), apoi, În teorie, de Problemele de lingvistică generală ale lui Benveniste În 1966 - care aduce pe tapet teoria enunțării - și confirmată, În sfîrșit, de Pactul autobiografic al lui Lejeune din 1975. Este limpede că epoca literaturii smerite, a lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
iubirii filiale, un exces care, ca orice exces, ascunde lipsa? Nu vom afla, dar nici nu ne va interesa foarte mult, atîta vreme cît vom ști să-l ascultăm pe Emmanuel Adely care ne vorbește firesc - veți vedea de ce adaug pronumele personal „ne” -, care expune cu modestia individului incapabil să se reprezinte mai mult decît pe sine o dramă de viață ca pretext al unei expoziții discursive. Contrar aparențelor, dar cît se poate de logic, numai ceea ce este expus poate ascunde
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
psihismului personalității, a cărui factor integrator e sinele (selfă. Psihanaliza de mai târziu a dezvoltat un întreg curent psihologic centrat pe tema eului - ego-psihologia -, care, la rândul ei, a permis dezvoltarea teoriei atașamentului și a psihologiei interpersonale. Eul este și pronume personal: eu, tu, el definesc trei ipostaze ale persoanei în cadrul limbajului. Există trei ipostaze antropologice pe care le comentează cognitivismul contemporan: - perspectiva persoanei întâi (euă, care este cea a trăirii intimității și subiectivității conștiente, reflexive; - perspectiva persoanei a treia, care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
făcut aluzie la sine (selfă ca la cine ce exprimă subiectul cogitației lui Descartes. Hume nega substanțialitatea acestui self. Sensul psihologic al sinelui a fost deseori cel de agent proactiv și reflexiv, conștient. Sinele mai sugerează spontaneitate, intuiție. E și pronume relfexiv și poate fi substantivat (sineitateă sau poate să apară în expresii lingvistice precum: „pe sine însuși”, „el însuși”, „eu însumi”. În prezent, lingviștii își unesc eforturile cu antropologii pentru a studia sinele (Stamatov, 2003Ă. În ultima parte a secolului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]