7,992 matches
-
noi eram curioși - stăteam să vedem ce li se Întâmplă. Lângă Mauthausen era crematoriul, care nu era În mijlocul lagărului, unde, Între ghilimele, „se ardeau morții” - dar nu-i adevărat. Erau gazați și la Mauthausen, cei care opuneau rezistență erau Împușcați, răniți și atunci erau duși la crematoriu. La Mauthausen, de exemplu, când mergeam la muncă vedeam „cadavre” care se mișcau, se zbăteau, dădeau din mâini, din picioare... Peste ei erau câte trei-patru morți, alții erau deasupra, mișcau, dar nu se puteau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu mai există În momentul de față... - Nu mai există. Adică am fost acolo, nu mai există. Și Îți mai spun niște curiozități ale acestui lagăr. Lagărul acesta era foarte vizitat de către pază. De cele mai multe ori de către SS-iști, foști răniți, chiar mutilați, și a mai scăzut numărul de la Luftwafee, care erau cu noi acolo -mai mult decât atât, la sfârșit de tot a plecat și ăla cumsecade. „Africanul” Însă a rămas. Aici s-a Împușcat În burtă și tot aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nopții,/ din calda împărăție,/ o umbra-ți rămâne/ subt ochi, ușor albăstrie.// Cu ce să aseamăn adaosul,/ când vraja pereche nu are?/ Cu o priveliște, cu vreo-ntâmplare,/ uitate-n ținuturi uitat-legendare?// De izbânzi, răspunzând în pierzanii,/ de-un farmec rănit/ amintește umbra subt ochi,/ de-o prelungire la nesfârșit// a vremii cu freamăt de mai,/de mireasma răsurii, de arderea gurii,/ de Eva în fuga ieșind din rai/ și, nu știu cum,/ de-ntâia ei umbra căzută pe drum830. Dacă în limba
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Român din Transilvania, contrapondere la PNL, dar și pentru a tempera zelul „bolșevic” al țărăniștilor inițiali, s-a remarcat prin păguboasele guvernări din timpul crizei economice 1929-1933, când a reprimat sângeros minerii de la Lupeni (august 1929, 22 morți și 100 răniți) și pe ceferiștii de la Atelierele Grivița București (16 februarie 1933, 3 morți și 16 grav răniți). Au mai făcut, tot atunci, ceva la fel de grav: l-au sprijinit și l-au adus în țară pe Carol al II-lea, care renunțase
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
s-a remarcat prin păguboasele guvernări din timpul crizei economice 1929-1933, când a reprimat sângeros minerii de la Lupeni (august 1929, 22 morți și 100 răniți) și pe ceferiștii de la Atelierele Grivița București (16 februarie 1933, 3 morți și 16 grav răniți). Au mai făcut, tot atunci, ceva la fel de grav: l-au sprijinit și l-au adus în țară pe Carol al II-lea, care renunțase la tron, crezând că, în felul acesta, lovesc în liberali, rămași fără marele lor șef, I.I.C.
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cele mai importante, care înglobează pe toate celelalte: a) nu s-a terminat combustia internă, care alimentează vâlvătaia și b) a intervenit, oricât ar părea de paradoxal, plăcerea de a savura micile și marile victorii, de a-și mângâia orgoliile rănite, de a-și ostoi patimile, de a-și măcina forțele și nervii, chiar dacă, așa cum se spune și se recunoaște, sunt alte priorități pentru țară. Este asemenea bandelor rivale care, la vederea sângelui, simt plăcerea de a omorî adversarii și dușmanii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sânge, ei pot să fie tari”. Asistăm neputincioși, la amorțirea opiniei publice, a spiritului civic, amețit cu ideea de datorie, onoare, patriotism, când ar trebui să se manifeste activ cu fiecare mort în Afganistan (12 până acum și 49 de răniți), ca responsabilitatea să fie transferată pe umerii celor care confundă țara cu barul și dansul la bară. Ce distanță și discrepanță între interesul țării și cheful potentaților! Încă nu suntem în regim dictatorial, dar moartea a devenit ceva obișnuit, banal
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în fața unui complex de îndreptățire megalomană, ajungându-se la insulte și amenințări dacă mai continua discuția. Greșise tactic, acuzând fățiș. Sile încercă să-l lovească cu cuțitul, încingându-se o luptă din care gardianul abia l-a scăpat pe Luca, rănit și plin de sânge. Sile a fost lăsat singur. Cele relatate de Luca în Secția I s-au răspândit în tot Aiudul. * La începutul lui Iunie un inspector ministerial venit de la București a trecut în revistă toate celulele Zărcii. Ușa
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prin păduri, ajunse noaptea târziu la Întregalde. L-a adăpostit moș Chimin, un bătrân cultivator de chimen, poreclit astfel de localnici. Matei Corvin, el însuși purtând numele străbunicului său, vânător de corbi, destăinui necazul înfrângerii: armata era răvășită, el însuși rănit și obosit, iar turcii înaintau spre Buda-Pesta. Măria ta, îl sfătui moș Chimin, stai și te hodină o zi, două, baba mea o să-ți lecuiască rana, că știe ea niște buruiene de leac. Și-amu dă-mi hainele și semnele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu briciul, mi s-a părut că Istrate Micescu are frisoane. Privindu-l în ochi am înțeles că frica îl stăpânea. Gura i se încleștase într-un rictus care-l schimonosea, cu mâinile încerca să se apere ca o pasăre rănită care da din aripi fără puțința de a se mai înălța. Am intuit starea lui psihică și i-am zis cu voce blajină, încurajatoare: Sunteți foarte slăbit domnule Micescu. Vă rog să stați liniștit, voi fi foarte atent să nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe pămîntul Dobrogei, iar legionarii erau la putere. A trebuit să suspende apariția "Neamului românesc". Și-a luat rămas bun de la cititorii săi cu următoarele cuvinte: "La vremuri de restriște, steagul nu se închină; el este folosit ca să oblojească inima rănită". Iată și cuvintele lui de încheiere: "În centrul luptei noastre s-a aflat cultura națională! Fondatorul și directorul "Neamului româneasc": Nicolae Iorga"161. Avînd în vedere toate acestea, evenimentele din 13 martie 1906 erau inevitabile. Iorga și-a intitulat cronica
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acord să se facă tot posibilul și s-a dovedit a fi foarte eficient 82. Pe urmă, Iorga s-a dus imediat la Palatul Regal și l-a sfătuit pe rege să plece urgent de la Iași (Regina Maria îngrijea soldații răniți și bolnavi de tifos). Plecarea regelui s-a făcut sub pretextul trecerii în revistă a trupelor. Nu trebuia ca armata română să aibă impresia că plecarea aceasta era o fugă. Regele era foarte întristat; Iorga și-a dat seama că
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cineva în legătură cu un câine. O să dureze câtva timp. — Un câine? — Da. E un drum lung, până la ferma Amorne. Și fiind o vreme atât de frumoasă, a hotărât să meargă pe jos. — Pe jos? Credeam că-i infirm... are un picior rănit... — Piciorul e țeapăn, îl îngreunează la mers, dar îi place să meargă pe jos și exercițiul îi face bine. Știi, a apărut un anunț la prăvălie, voiau să arunce un câine dacă nu găseau vreun amator să-l ia, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sau unei triste bucurii covârșitoare, ci exprimau vinovăție și implorare. În același timp și-a întins inconștient mâinile, dar nu ca pentru o îmbrățișare, ci ca pentru o rugă. Am remarcat toate acestea într-o clipită și m-am simțit rănit, aș fi vrut să-i strig „oprește-te, oprește-te!“. Aș fi dorit să intervin, din milă, ca în cazul unei încleștări între doi combatanți de forțe inegale. Dar fusesem exclus din scenă. Titus îi ieși în întâmpinare, încruntându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
eroul principal, nu? De la Pitești ne-au dus la Jilava. La Jilava când am intrat în celulă, o deținută tocmai făcea o criză de epilepsie. Eu m-am speriat, pentru că erau niște convulsiuni și niște gemete, urlete, ca de animal rănit... Acea persoană era Nina Dombrovschi, fata generalului Dombrovschi, care a fost numit primarul Bucureștiului, după ce-au intrat rușii în București. Ea fusese condamnată la 25 de ani. Și i-am spus mamei atunci: Vai, să nu rămân singură cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o rămas cu haina, și ea atunci a țipat și-o fugit... Și pentru asta o luat 20 de ani, că i-o alarmat pe ceilalți... Și atuncea a început focul. Și bineînțeles că n-o fost între ei niciun rănit, numa’ s-o tras așa ca să poată să se retragă. Ei s-or retras, Mâț o rămas prins... În timpul ăsta o început milițianul sau securist, ce-a fost, să-l interogheze pă Mâț. Și l-a întrebat câți suntem: Mulți
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Ora 10¾ cu ea, en gala, la Mitropolie; trupele formează spaliere, Te Deum, foarte plin și sărbătoresc. Delegațiile în curte. La mitropolit, acolo felicitări din partea clerului, eu mulțumesc. Ora 12 încalec. Elisabeta cu trăsura pe bulevard. Defilare a școlilor, a răniților cu steagul lui Tudor Vladimirescu, a delegaților și a armatei, care arată foarte frumos. Vreme minunată, enorm de multă lume. Totul în oraș e împodobit. Ora 1½ în Palat. Ora 2 primit corpul diplomatic, apoi Consiliul de miniștri, cu discursuri
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de Casație și Curtea de Conturi, Municipalitatea, Curtea de Apel etc., miniștri. Ora 3 primirea delegaților tuturor orașelor și județelor, Gusti ține o cuvântare, eu răspund. Ora 4 prefectul Poliției. Ora 4½ la Șosea, unde e banchetul pentru delegați, țărani, răniți etc. Ținut un toast, stat cu ei, enorm de multă lume. Ora 6½ cinat cu Elisabeta. Seara iluminație, ovații la ora 9, ieșire în oraș și la Șosea până la ora 11½, foarte frumos iluminate. Ora 12 în pat. Foarte obosit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și problema revizuirii. Corpul diplomatic de față. Din nou la mitropolit. Ora 11¾ încălecat, pornit călare pe Bulevard, cu întregul Stat Major, toți generalii. Copiii vin în urmă. Mă opresc în Pavilion, cu miniștrii, corpul diplomatic etc. Defilare a delegaților, răniților, școlilor și a armatei, până la ora 1. La palat, primit corpul diplomatic, dejunat. Ora 2½ Camerele și delegații în sala tronului, discursuri, eu răspund. Ora 4 la banchet, la Șosea, venit o ploaie torențială, m-a udat complet. Ora 6½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
face puțină impresie. Cerc. Ora 3¼ primit delegațiile tuturor districtelor. Fleva, ca primar al Bucureștiului, ține un discurs, eu răspund. Cerc. La intrarea noastră și la ieșire suntem aclamați de delegați și de Camere. Ora 4½ cu Elisabeta la banchetul răniților și al delegaților. Multă lume. Ora 5¼ la Palat. Furtună puternică, ploaie, s-a făcut frig, vânt. Ora 6 Stöhr. Ora 7 cinat. Seara Brătianu la mine. Sturdza trebuie să meargă la Berlin și Viena. Ora 8½ procesiune cu facle
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
întregul corp diplomatic cu doamnele. Ora 3 inaugurarea noii aripi a Palatului. Toate mărimile, delegații, Sinodul, mitropolitul primat rostește rugăciunile, cu cor. Eu țin o cuvântare frumoasă. Sfințire a tuturor încăperilor. Cerc. Ora 4 se termină. Ora 5 la banchetul răniților și delegaților, doar puțin acolo. Ora 7 cinat. Iluminație și foc de artificii, la care noi nu ne ducem. Ora 9½ plecat la Cotroceni. Ora 10 în pat. Elisabeta dureri la ureche. Sâmbătă, 11/23 mai Frumos, cald, secetos. Orele
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu tunete la fiecare minut. Ora 6 încă o dată, ca un ciclon. Ora 7, se înseninează. Au fost nimiciți mulți copaci. Ora 9 prefectul Poliției, care îmi spune că în oraș sunt multe pagube. Abatorul s-a prăbușit, morți și răniți, iar o fabrică s-a dărâmat. Seara încă ceva ploaie. Joi, 10 iunie/29 mai Ploaie, răcoare. Ora 9 Telge. Ora 10½ R. Mihai, apoi Nacu. Mitropolitul Moldovei. După-amiaza Kretzulescu și G. Ghica, amândoi merg la Petersburg. Orele 5-7 Kalinderu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Moruzi. La lunch Busch cu soția, Carp, doamna Pietsch din Berlin, conversat până la ora 4, promenadă. Seara depeșă despre un atentat asupra lui Brătianu, două focuri de revolver au nimerit foarte aproape; Robescu, care era cu el, a fost ușor rănit. Biliard cu Alecsandri. Nori întunecați. Vineri, 5/17 septembrie Noaptea ploaie. Deja frig, zăpadă pe munți. Baie, promenadă. Brătianu mulțumește pentru depeșa noastră. În București o manifestație, de asemenea împotriva foilor lui Schmitz. Familia Schneider la lunch. Seara promenadă. Biliard
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la imobilizarea celor ��mpotriva cărora se folosește armă, trăgându-se, pe cât posibil, la picioare, pentru a se evita cauzarea morții acestora. Dacă prin uzul de armă s-a atins scopul prevăzut la alin. 6, încetează folosirea armamentului din dotare. Persoanei rănite trebuie să i se acorde primul ajutor și îngrijiri medicale. Despre eveniment se va raporta imediat, pe cale ierarhică, directorului general al Direcției Generale a Vămilor, precum și organelor competențe. Se va evita, pe cât posibil, uzul de armă împotriva minorilor, femeilor și
REGULAMENT din 3 aprilie 2000 privind dotarea, păstrarea şi utilizarea armamentului de către personalul autorităţii vamale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128264_a_129593]
-
la imobilizarea celor împotriva cărora se folosește armă, trăgându-se, pe cât posibil, la picioare, pentru a se evita cauzarea morții acestora. Dacă prin uzul de armă s-a atins scopul prevăzut la alin. 6, încetează folosirea armamentului din dotare. Persoanei rănite trebuie să i se acorde primul ajutor și îngrijiri medicale. Despre eveniment se va raporta imediat, pe cale ierarhică, directorului general al Direcției Generale a Vămilor, precum și organelor competențe. Se va evita, pe cât posibil, uzul de armă împotriva minorilor, femeilor și
ORDIN nr. 498 din 3 aprilie 2000 pentru aprobarea Regulamentului privind dotarea, păstrarea şi utilizarea armamentului de către personalul autorităţii vamale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128263_a_129592]