5,519 matches
-
lor urmărește dezvoltarea deprinderilor de gîndire independentă a elevului combătînd tendința - adînc înrădăcinată - de însușire mecanică, de învățare redusă la memorizare. O atenție specială se acordă testării - prin realizarea, în condiții stabilite (referitoare la conținut și dimensiuni) a abilităților de receptare, de înțelegere a unui text, dar și a posibilităților de exprimare dovedite prin textul propriu creat de elev ca răspuns la cerințele testului. Textul-răspuns permite atît evaluarea capacității comunicative a elevilor, cît și verificarea cunoștințelor lor. Cea de-a treia
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
al religiei. Altminteri, pe măsură ce cunoști, te îndepărtezi sufletește, uneori pînă la ruptură, de obiectul studiat. Ca teoria să nu sufoce sentimentul trebuie ca sentimentul să poată exista chiar și fără teorie. Adică dinaintea ei. Cealaltă variantă de lectură, cea a receptării raționale a unei lumi de cunoștinte religioase, e condamnată la o fatală și snoabă superficialitate doctă. Iei act de niște cunoștințe cu care, pe dinăuntru, nu rezonezi deloc. Și atunci să ne întoarcem la cuvintele autorilor: "Că îmbrățișăm mesajul Bibliei
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
dea de gândit lui Lovinescu atunci când reînvia sensul democratic al operei maioresciene în contextul alunecării unei părți a intelectualității românești spre o extremă dreaptă autoritară. Cealaltă s-a produs, în circumstanțe asemănătoare, un an după publicarea monografiei. E vorba de receptarea critică a propriei Istorii a literaturii române contemporane, versiunea din 1937, și apoi de aceea a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. În cele două cazuri, doar cu greu putem admite că avem de-a
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
1937, și apoi de aceea a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. În cele două cazuri, doar cu greu putem admite că avem de-a face cu o polemică de felul celei definite de Lovinescu. Receptarea celor două Istorii nu semăna nici cu pamfletul și nu mă refer doar la lipsa flagrantă de expresivitate artistică a majorității articolelor. Lovinescu era, fără să știe, martorul nașterii unui gen nou și nedemocratic de atitudine intelectuală: campania de denigrare
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
asemănătoare dar și variat-interpretative pe aceeași temă: luciditatea, fantasticul, inițiativa în depistarea noului, stilul și limbajul, motivul primenirii acestora, ierarhia valorilor, mesajul scrisului, raționamente și implicații. Dificultatea alegerii și arta opririi la ceea ce este mai convingător expresiv crește pe măsura receptării paginilor semnate de numele de autentică valoare ale literaturii noastre critice. Un plus de informație aduce acest capitol prin introducerea pentru prima oară a comentariului semnat de Constantin Amăriuței, a scrisorii lui Cioran, a balanțelor interpretative propuse de Monica Lovinescu
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
Gheorghe Grigurcu Am în față un volum de aproape patru sute de pagini, închinat receptării operei lui Mateiu Caragiale, purtînd semnătura lui Barbu Cioculescu. E, indiscutabil, o piatră dintre cele mai impozante din cîte alcătuiesc postamentul gloriei mateine, relevînd, după cum mărturisește cu franchețe exegetul, ,o amănunțită studiere a tuturor izvoarelor critice, acțiune cu mult mai
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
cît ar fi ele de neliniștitoare, de influențe. De confruntări extra muros și de schimburi. De agoră, iar nu de ghetou. Așa că între o opțiune formală, a criticii care lucrează cu ,piese" numărate, nu cu filiații, modele, pattern-uri de receptare, și ,cosmopolitismul" teoriilor așa-numitului răspuns al cititorului, influențat de un întreg climat, literatura națională e ba totalitatea operelor scrise în limba română, și-atît, ba stratul germinativ din care ,ies" cărți, îndatorate întregii literaturi (și nu numai, dar asta e
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
gândirii și a imaginației lui. Poetul, publicistul (cu simpatii legionare care, deconspirate timpuriu, în 1960, i-au afectat grav cariera europeană), prozatorul, eseistul, filosoful, savantul ne-ar fi accesibili dacă opera lui Vintilă Horia ar fi însumată, cu tot dosarul receptării, într-o ediție completă în limba română. Nu am mai pluti în aproximații, iar necunoașterea nu ne-ar mai împinge la exagerări. Căci scriitorul nostru, extrem de interesant, fără îndoială, nu este nici E. M. Cioran, adică un mare gânditor occidental, nici
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
I-a fost acordat, dar nu i-a mai fost decernat, datorită acuzelor aduse scriitorului (acuze orchestrate din țară) că a fost simpatizant legionar (ceea ce era, din păcate, adevărat). Pentru a înțelege succesul romanului, ar fi interesantă prima etapă a receptării, până la acordarea premiului și până la declanșarea scandalului. Ce s-a întâmplat după aceea nu mai contează, pentru că nu vizează câtuși de puțin romanul, ci biografia scriitorului. Forma narativă e simplă și cursivă: romanul prezintă sub forma unui jurnal reflecțiile lui
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
Apollinaire, tot atunci, Stravinski prezintă Ritualul primăverii la Ballets russes, iar Duchamp creează Rue de bicyclette. Însă în centrul lui 1913 stă Proust, cu Swan, primul roman din ciclul În căutarea timpului pierdut, peste care a trecut un secol de receptare. Vreți un Proust postmodern? Citiți-l pe François Bon. Vreți să vă dați de partea erudiților? Citiți-i pe Pradeau sau Wickers, care despică, argumentat, firul în patru. Îl vreți pe Proust la lucru, vreți picanterii biografice, sau să-l
Anul 1913 () [Corola-journal/Journalistic/3279_a_4604]
-
dați de partea erudiților? Citiți-i pe Pradeau sau Wickers, care despică, argumentat, firul în patru. Îl vreți pe Proust la lucru, vreți picanterii biografice, sau să-l vedeți în mijlocul prietenilor? Sunt destule cărți care vă pot satisface curiozitatea. O receptare mai mult decât diversă, în toate felurile, pentru toate gusturile. Concluzia celor de la Magazine Littéraire? Proust ar fi putut pune capac istoriei literare. Cu toate astea, de o sută de ani încoace, ne provoacă să scriem.
Anul 1913 () [Corola-journal/Journalistic/3279_a_4604]
-
lume abundenta marfă artistică. Dacă n-am spus-o suficient de apăsat, o spun acum: realitatea este că în Franța se produce, din punct de vedere artistic, enorm. Și e la fel de adevărat că această marfă se bucură de-o entuziastă receptare la nivel local. Unde e atunci criza? Și unde e crima de care vorbește titlul articolului meu? Îndrăzneam chiar să avansez o explicație a faptului că, dincolo de fruntariile Hexagonului, aproape nimeni nu mai pare interesat de efervescența artistică de pe malurile
Cine a ucis cultura franceză? (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7468_a_8793]
-
comentează și cîte un eveniment care a avut loc și în alte zone ale țării. Această situație deja cronicizată a dus la o anumită enclavizare a mișcărilor artistice din diferite regiuni ale țării, iar proasta comunicare face ca însăși sensibilitatea receptării să suporte nenumărate disfuncții. Dacă sudul României și Moldova, adică aproximativ spațiul vechiului Regat, se mai regăsesc în același tip de reprezentare și în același orizont de așteptare, Transilvania și Banatul, dar, în special, Transilvania, continuă să rămână un vast
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
asemenea mișcării de la Baia Mare, o stilistică unitară într-o tematică diversificată și nu și-a extins aria de interes dincolo de orizontul artei noastre - el manifestîndu-se invers, prin monotematism și prin diversitate stilistică -, acest spațiu a creat o stilistică unitară a receptării, o coerență inimaginabilă a comportamentului artistic și a devenit, sub presiunea unor energii iraționale, probă obligatorie pentru buna funcționare a resorturilor adînci ale actului de creație. Aici s-au verificat, de-a lungul a cîtorva decenii, nu doar un interes
Balcicul, între mitologie și turism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8104_a_9429]
-
ale lui Vlahuță despre Grigorescu, observațiile lui Vlahuță despre Brâncuși, scrierile lui Arghezi despre Luchian sau ale lui Oscar Walter Cizek, Vianu, Blaga, G. Călinescu etc. despre artiști sau despre fenomenul artistic, în general, sunt adevărate puncte de referință pentru receptarea și înțelegerea artei românești în cîteva dintre momentele sale esențiale. Chiar dacă textul scriitorului este mai puțin tehnic decît acela scris de esteticieni și de criticii de artă profesioniști, el are marele avantaj de a fi mult mai inteligibil și de
Marin Sorescu și artele plastice by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7530_a_8855]
-
această pictură încearcă se rememoreze trecutul sau intră mai degrabă în zona anticipației, dacă este un sondaj al originilor ori o provocare a viitorului? Pentru că oricîtă detașare estetică ne-ar însoți privirea și oricît scepticism ne-ar clătina permanent conștiința receptării, un lucru este sigur: un asemenea discurs obligă la reconsiderarea mesajului, la efortul de a pătrunde sensul, la transgresarea limbajului ca realitate în sine și la readucerea lui la condiția de vehicul, de purtător al unei informații de dincolo de propria
Memoria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7164_a_8489]
-
scrie despre critică și proză, Cornel Regman se lasă totuși sedus de poeți, fără să-și adoarmă complet vigilența. Paginile aproape diafane despre lirica lui Grigore Hagiu (al cărui laborator de creație e considerat drept "fertil în ultima vârstă poetică"), receptarea "ofelicelor" miniaturi ale Constanței Buzea, încântarea că "pletora n-a învins peste tot" în poezia Ioanei Crăciunescu ne arată încă o dată latura constructivă a criticii malițiosului cronicar, dar și pe aceea sensibilă, oricât ar părea de ciudat și nepotrivit cu
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
Gheorghe Grigurcu Are dreptate Marin Mincu cînd afirmă că antologiile de poezie, de care, în secolul XX, literaturile europene s-au folosit din plin, devin cîteodată mai importante decît istoriile literare pentru ,formarea și fixarea unui anumit orizont de așteptare/receptare", pentru ,a consolida acțiunea de canonizare estetică". Ne place să deslușim în această aserțiune o tresărire a poetului ce, în cazul d-sale, coexistă cu criticul. Căci selecțiile de poezie stabilesc materia vie a lirismului, identifică organele sale palpitînde asupra
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
pînă la plastica strigătului", nu conduce decît, deviant, la ,dispersia în supraindividual". în schimb, cu Bacovia ,se înregistrează un eu poetic pentru prima dată cu adevărat constituit, dar este vorba de o accepție pe care o capătă acesta numai în receptarea actuală", în stare a sesiza că instanța enunțătoare ,își este propria transcendență". Vedem astfel că abstracțiunea orfic-romantică, derularea diegetică, transcendența ca și infuzia prozaic-realistă (deși ultima are, în ochii lui Marin Mincu, meritul de-a ajuta la ,actul reformator de
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
majusculă înainte de 1989, dar ele sunt valoroase și actuale, ,continuă să ne spună ceva" în măsura în care satisfac gustul unor publiciști tineri și mai puțin tineri. Valoarea unei întregi literaturi depinde, prin urmare, de indispoziția lui X și idiosincrazia lui Y, o receptare limitată și dubioasă autopropunându-se drept judecată axiologică. Și falsificând cu voioșie datele interne ale chestiunii. Căci este suficientă o primă lectură, nu neapărat empatică, dar deschisă, onestă, pentru a vedea ce e de văzut și a recunoaște ce e de
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
Ranin construiește o insulă a fericirii pentru tineri și mai puțini tineri artiști. Pentru noi toți cei care mai credem în miracol. Am mai scris despre asta. Oamenii n-au avut teatru în oraș, abia acum li se formează organul receptării unui tip de limbaj practic necunoscut, care a dat buzna în viața lor. Îl studiază, unii, îl întorc pe toate părțile, plini de păreri simandicoase, de panici, de scepticisme la prima mînă, de judecăți prefabricate. Dar și de bucurie. Nu
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
Codrin Liviu Cuțitaru Popularitatea imensă de care s-a bucurat victorianul Charles Dickens ca scriitor, atît în timpul vieții, cît și post mortem, a constituit mai curînd un obstacol în calea receptării sale critice de subtilitate. S-a cristalizat, în timp, stereotipul cultural că autorul lui David Copperfield nu depășește un anumit nivel al abilităților epice (în speță, cel al povestirii) și, ca atare, exegezele de mai mare rafinament eșuează în cazul
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
mi s-a părut autentic, chiar și fisurile... R.B.: Am putea îndrăzni chiar o paralelă, pornind de la fisurile statuii, de la stîngăcia încercării de a repara nasul rupt, o paralelă desigur în plan simbolic, ipotetic, între acea statuie "mutilată" și între receptarea distorsionată a scrierilor lui Cioran, pornind fie și de la o anumită mitologizare a personalității, a operei sale. F.T.: Cred că, dacă ajungi să cunoști originile lui Cioran, locul nașterii sale, întrevezi aforismele într-o lumină mai blîndă... agresivitatea lor, cinismul
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
lectura schimbului epistolar. Aș remarca încă un element interesant: ați publicat scrisorile abia după ce Simone Boue nu s-a mai aflat printre cei vii. Or, acesta poate fi și indiciul unei anumite onestități, al unei atitudini demne. Dar revenind la receptarea cărții - aș face o observație riscantă și empirică: aceea că în general cititoarele, femeile, au primit entuziast cartea, pe cînd bărbații au întîmpinat-o cu rezerve, ba chiar cu spirit critic și polemic. Cum vă explicați această segmentare a reacțiilor? F.T.
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
artist și filozof vîrstnic, tinerețea să fie cea care-i dă cîștig de cauză femeii. Așa ceva îi poate necăji pe unii bărbați. R.B.:V-ați referit la o superioritate. Dar vîrsta nu este nici merit, nici dezavantaj. Să revenim la receptarea diferențiată a cărții. In ziarul italian "LA REPUBBLICA", romanul a fost favorabil întîmpinat chiar de un filozof! F.T.:Da. Mi se pare că în Italia există mai mulți fani ai lui Cioran decît în Germania. Am fost încurajată de articolul
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]