5,656 matches
-
a obiectelor reflectate. Dacă formularea unei asemenea ipoteze pentru începuturile activității unui neurochirurg ca Bell poate fi scuzabilă, aceleași circumstanțe atenuante, lui Muller nu i se mai pot acorda cu aceeași ușurință. După Müller, senzațiile ne oferă informații nu prin receptarea acțiunii agenților stimulatori prin intensitatea, forma acestora, lucrurilor recepționate, ci prin starea "nervoasă specifică" pe care o generează, care creează respectivele proprietăți ale lucrurilor reflectate. Senzația nu este expresia reflectării proprietăților calitative de diferite feluri ale obiectelor, ci expresia conștientizării
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să le satisfacă. În termeni de modele paradigmatice, această evoluție înregistrează trecerea de la teorii ale efectelor la teorii ale funcțiilor media (consecințe, utilizări, gratificații, răspunsuri la nevoi individuale, conștiente sau inconștiente), marcând diferențele dintre un model sociologic de abordare a receptării mesajelor și un model psihologic, cum este figurat în schema care urmează: Figura 1: Modelul sociologic versus modelul psihologic al audienței media Teoria "U&G" este construită ca o sinteză integratoare, înglobând studiul motivațiilor și al consumului selectiv de media
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
audienței media Teoria "U&G" este construită ca o sinteză integratoare, înglobând studiul motivațiilor și al consumului selectiv de media. Aceasta reprezintă atât un studiu al efectelor și funcțiilor mass-media, cât și o analiză interpretativă, specifică modelelor de abordare a receptării, îndeosebi modelelor etnometodologice de studiere a semnificațiilor pe care receptorii le atribuie propriilor practici de consum mediatic (utilizări și gratificații variate, care se grupează, teoretic, în câteva tipuri de receptare a mesajelor). Denis McQuail și Sven Windahl oferă o sistematizare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cât și o analiză interpretativă, specifică modelelor de abordare a receptării, îndeosebi modelelor etnometodologice de studiere a semnificațiilor pe care receptorii le atribuie propriilor practici de consum mediatic (utilizări și gratificații variate, care se grupează, teoretic, în câteva tipuri de receptare a mesajelor). Denis McQuail și Sven Windahl oferă o sistematizare sugestivă a ideilor de bază ale acestui model. Cercetarea trebuie să identifice "originile sociale și psihologice ale nevoilor care creează așteptări față de mass-media și alte surse, care conduc la modele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
decât aspirația jurnaliștilor spre o descriere minimal deformată și general acceptabilă a realității. Știrile sunt obiective dacă imaginea pe care o oferă este împărtășită pe scară largă. În general, obiectivitatea este redusă la un consens, acela care survine la nivelul receptării. Nu trebuie însă omis faptul că obiectivitatea înseamnă, în primul rând, responsabilitate față de contextul social, reflectarea realității nefiind nici pe departe un construct care este rezultatul unui consens (van Cuilenburg, Scholten și Noomen, 1991/2004, p. 206). O atenție aparte
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și efectele cadrajelor (de Vreese, 2005). Pentru a fundamenta teoretic acest model, de Vreese amintește de distincția operată de Robert Entman (1993), care indica prezența cadrajelor în mai multe contexte de comunicare: la nivelul comunicatorilor, la nivelul textului, la nivelul receptării și, dintr-o perspectivă macro, la nivelul culturii din care fac parte cei care comunică. Toate aceste componente sunt esențiale pentru procesul de încadrare care este alcătuit din mai multe etape: a) construcția cadrajelor (cum apar ele în textele jurnalistice
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic / 63 2.1. Particularități ale abordării semiotice / 63 2.2. Sintaxa limbajului politic / 66 2.3. Vocabular politic și mutații semantice / 70 2.4. Dimensiunea pragmatică / 78 Capitolul 3. Publicistica eminesciană în orizontul receptării / 93 3.1. Destinul editorial al publicisticii eminesciene / 93 3.2. Specificul exegezelor în domeniu / 97 3.3. Etape în activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu / 106 3.3.1. Primele articole / 108 3.3.2. Redactor la Curierul de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Semioza limbajului politic eminescian / 129 4.1. Semioza delimitări conceptuale / 129 4.2. Modele de analiză situațională / 131 4.3. Parametrii analizei hexadice a limbajului politic eminescian / 134 4.3.1. Ipostaze ale jurnalistului / 137 4.3.2. Orizonturi ale receptării / 139 4.3.3. Direcții tematice / 146 4.3.4. Mijloace de semnificare / 150 4.3.5. Macro și micro-context / 155 4.3.6. Finalități ale demersului jurnalistic / 161 4.4. Jocul combinărilor în paradigma hexadică studiu de caz / 163
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cercetat și dispunerea palierelor analizei în analogie cu triada lui Charles Morris sintaxă, semantică, pragmatică -, dar și într-o intercorelație, care să facă însăși cercetarea să funcționeze după modelul sistemic. Odată cu cel de-al treilea capitol, Publicistica eminesciană în orizontul receptării, demersul analitic se situează la nivelul mizei sale principale, începând prin a tranșa cadrul general al obiectului cercetării. Constatarea, anticipabilă, după cum am spus din capul locului, este: interpretarea scrisului jurnalistic al poetului este net inferioară ca volum celei poetice și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fenomenul de legitimare a accesului/ menținerii la putere, ci de persuadarea publicului cititor în sensul ideilor și atitudinilor politice împărtășite de jurnalist. Considerăm că întoarcerea la publicistica eminesciană, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, și conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea conduc la redimensionarea lumii de sensuri pe care o construiesc articolele poetului. Suntem convinși că abandonarea declarativă a clișeelor, a locurilor comune în analiza operei eminesciene, nu anulează pericolul elaborării altor scheme vide, insipide, de interpretare. De aceea, avem în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la simpla transmitere de informații, presupunând un fenomen de interacțiune între actori cu statut diferit și care împărtășesc valori, atitudini și credințe distincte. Mai mult decât alte tipuri de comunicare, cea politică stă sub semnul efectelor urmărite la nivel de receptare, fiind tributară factorului intenționalitate. În acest sens, actul comunicării politice vizează angajarea de strategii și mijloace de comunicare specifice care trimit la un univers simbolic familiar receptorului. Pornind de la acest univers, participanții la actul comunicării politice își reconsideră constant atitudinile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care o au cercetările din domeniul prelucrării limbajului natural). Un inventar de referință al trăsăturilor limbajului verbal îi aparține lui Ch. F. Hockett 12 care indică drept definitorii următoarele aspecte: a) utilizarea aparatului audio-fonator; b) caracterul direcțional al emiterii și receptării mesajului; c) dispariția rapidă a emisiei sonore; d) caracterul interșanjabil al poziției emițătorului și receptorului; e) retroactivitatea: emițătorul percepe retroactiv propriul mesaj; f) specializarea: absența unei relații între forma fizică a mesajului și tipul de reacție suscitat; g) semanticitatea: relația
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
problemă de imagine și de publicitate. Instaurarea unui ritual care determină atât proprietăți singulare, cât și roluri convenite pentru subiecții vorbitori, are la bază necesitatea calculării eficacității fiecărui cuvânt, a efectelor pe care le au construcțiile lexicale la nivel de receptare, precum și stabilirea limitelor valorii lor constrângătoare 40. În acest sens, dezvoltarea marketingului politic transformă în mărfuri politicieni și ideologii, valori și idei, prescriind gesturile, comportamentele, circumstanțele și întreg ansamblul de semne care stă la baza manifestării discursive a politicianului. c
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de interpretare, dimensiunea simbolică a limbajului politic vizează atât semnificațiile codului verbal, cât și specificul epistemologic al categoriilor de public cărora se adresează. Prin raportare la intențiile celui care îl utilizează și la efectele pe care le generează la nivelul receptării, distingem funcții distincte ale limbajului politic. Astfel, atunci când se urmărește influențarea puterii și modificarea relațiilor de putere, vorbim de funcția politică a limbajului, caracterizată prin manifestarea a două dimensiuni fundamentale: intenționalitatea și suscitarea unor efecte la receptare. În acest sens
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
generează la nivelul receptării, distingem funcții distincte ale limbajului politic. Astfel, atunci când se urmărește influențarea puterii și modificarea relațiilor de putere, vorbim de funcția politică a limbajului, caracterizată prin manifestarea a două dimensiuni fundamentale: intenționalitatea și suscitarea unor efecte la receptare. În acest sens, Harold D. Lasswell susține că a vorbi despre știința politică echivalează cu a vorbi despre știința puterii, a puterii de a lua decizii, iar limbajul politicii nu este altceva decât limbajul puterii de a lua decizii sau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și nu prin orice mijloace, ci numai prin acelea care asigură legitimitatea puterii"53. Printre mijloacele de justificare a actelor politice, mecanismele discursive rămân prioritare, iar atenția de care se bucură limbajul în acest domeniu traduce în esență impactul asupra receptării. Instrument al comunicării evenimentelor din domeniul politic, limbajul politic prezintă o accentuată dimensiune simbolică, schimburile lingvistice fiind susceptibile de a exprima în diferite moduri raporturile dintre participanții la actul de comunicare, ierarhiile în cadrul aceleiași grupări politice, afinitatea la o ideologie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scena politică este dialogismul, interacțiunea cu celelalte manifestări discursive din câmpul politicii. 1.5. Taxonomii ale limbajului politic Eclectismul limbajelor înregistrate în sfera comunicării politice este generat de diversitatea funcțiilor pe care acestea le îndeplinesc, de efectele urmărite la nivelul receptării și, nu în ultimul rând, de competențele discursive ale locutorilor. Literatura de specialitate nu înregistrează o taxonomie unitară a manifestărilor discursive din spațiul politic, iar clasificările operate nu respectă întotdeauna criterii clare. Această situație a condus, de-a lungul timpului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și limbaje totalitare. Termenii au atât o valoare denominativă, descriptivă, cât și una evaluativă. Regimurile democratice se caracterizează prin multiplicarea limbajelor politice și prin profesionalizarea discursului politic, în funcție de profilul auditoriului, de situația de comunicare, de efectele urmărite la nivel de receptare, de statutul emitentului în plan politic etc. O formă a limbajului politic folosit în democrație este limbajul demagogic, caracterizat prin retorism excesiv și afectivitate pronunțată la nivelul expresiei verbale. La polul opus, se află limbajul totalitar, care valorifică capacitățile de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de clișee încremenite, cu sens determinat în contextul unei anumite "autorități", în mare măsură utilizate stereotip-dogmatic, ca exprimare a unei ideologii (...), imitate dar și impuse de puterea politică sau de grupări ori de indivizi cu asemenea veleități (...), apoi difuzat prin receptare, prin utilizarea frecventă în diversele mijloace de comunicare orală sau scrisă, anihilându-se astfel gândirea maselor receptoare, care pot ajunge să fie supuse unei sugestii colective; intenția reală sau cel puțin efectul obținut sunt de a se impune autoritatea, fie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să slujească intereselor omului politic și care nu solicită din partea auditoriului decât actualizarea semnificațiilor pe care practica discursivă le pune în legătură cu aceste semne. Utilizarea mijloacelor retorice și preferința pentru cuvântul cu încărcătură afectivă ridicată asigură un impact sporit la nivelul receptării, iar utilizarea miturilor politice facilitează asocierea unei dimensiuni evaluative. În strânsă legătură cu tendința de manipulare a limbajului politic, eufemismul urmărește menajarea interlocutorului, dar, mai ales, autoprotecția emitentului. În cadrul limbajului politic, eufemismul devine o tehnică de reconstrucție a referențialului politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
științifice îi este caracteristică limitarea la o singură temă și tratarea exhaustivă a acesteia. În cazul limbajului politic, problematica este tributară dimensiunii pragmatice, selecția subiectelor realizându-se prin prisma efectelor, a atitudinilor pe care omul politic le urmărește la nivelul receptării. Limbaj politic vs. limbaj filosofic Limbajul filosofic este pus de multe ori în relație cu limbajul literar. Vorbind despre apropierile dintre cele două, Aurel Codoban subliniază că filosofia nu a fost la origine, așa cum se crede, o interpretare primă și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al viziunii originale a artistului. Caracterizat de regulă prin raportare la limbajul științific, considerat de Roland Barthes "gradul zero al limbajului", limbajul poetic are o configurație aparte și în raport cu celelalte limbaje. Astfel, dacă în mod obișnuit, încălcarea normelor lingvistice afectează receptarea mesajului, în cazul limbajului poetic, creatorul ignoră în mod deliberat "norma", iar libertatea pe care o manifestă este semnul originalității și al invenției creatoare. Abaterile ce caracterizează limbajul poetic, la nivelul expresiei verbale, determină ca între semnificația cu care creatorul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
extensionale a semanticii acestui tip de limbaj; identificarea principalelor clase și relații semantice cultivate în comunicarea politică; investigarea formelor de manifestare a intenționalității și a modalităților de persuadare valorificate de emitentul politic; analiza efectelor pe care le generează la nivelul receptării și a problematicii relației emitent politic receptor. Descrierea parametrilor semiozei politice este complinită de explicitarea mecanismelor care stau la baza funcționalității unui astfel de limbaj. Concretizarea limbajului verbal în cadrul comunicării politice presupune supunerea acestuia unor exigențe de ordin structural și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
apartenența politică și afinitățile ideologice ale acestuia. În comunicarea politică, expresia stă sub semnul imperativelor de persuadare a publicului receptor, iar opțiunea pentru o organizare sau alta a semnului verbal denotă interesul pentru suscitarea unor efecte particulare la nivel de receptare. Dintre transformările sintactice, omisiunile, elipsa, complexitatea, succesiunea semnelor verbale, raporturile sintactice de coordonare și de subordonare, prevalarea construcțiilor nominale sau a celor verbale sunt tot atâtea mărci de diferențiere a unui tip discursiv de altele, a unei ideologii de alta
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
intenției locutorului de către interlocutor, de ordinea secvențială a intervențiilor, de contextul social, de identitatea participanților, de relațiile de status, de cadrul larg socio-cultural (credințe, valori, doxa, interdiscurs etc.). Constituirea semnificațiilor limbajului politic stă sub semnul finalităților, iar controlul fenomenului de receptare devine imperios pentru realizarea unei manifestări discursive eficiente, cu atât mai mult cu cât comunicarea politică nu vizează prioritar transmiterea de informații, ci legitimarea, justificarea actelor politice, promovarea valorilor ideologice și reconstrucția referențialului politic prin prisma acestora. Distingând între comunicarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]