7,442 matches
-
parte, în cei aproape 90 de ani de existență, la 20 de campanii militare în care au desfășurat 133 de bătălii unde și-au pierdut viața peste 3000 de ostași. Dintre episoadele cele mai dramatice care ilustrează istoria militara a regimentului II românesc de graniță sunt: lupta de la Troppau din 1799 cu prusacii, luptele cu turcii din 1788, cu armatele franceze în mai multe campanii purtate în anii 1792-1814. Memorabilă a rămas în istoria regimentului, cât și în istoria militară a
Districtul Grăniceresc Năsăud () [Corola-website/Science/307629_a_308958]
-
dramatice care ilustrează istoria militara a regimentului II românesc de graniță sunt: lupta de la Troppau din 1799 cu prusacii, luptele cu turcii din 1788, cu armatele franceze în mai multe campanii purtate în anii 1792-1814. Memorabilă a rămas în istoria regimentului, cât și în istoria militară a Franței, lupta din 15-17 noiembrie 1796 de la Areda Veneției unde cătanele negre (denumire primită datorită uniformelor specifice) din batalionul al II-lea l-au impresionat pe tânărul general Napoleon Bonaparte prin curaj. Mai târziu
Districtul Grăniceresc Năsăud () [Corola-website/Science/307629_a_308958]
-
specifice) din batalionul al II-lea l-au impresionat pe tânărul general Napoleon Bonaparte prin curaj. Mai târziu, exilat pe insula Sfânta Elena, Napoleon i-a evocat în memoriile sale - episodul bătăliei de la Arcole. După aproape un secol de existență, Regimentul Năsăudean a fost desființat în 1851, Împăratul Franz Josef I decorându-i steagul cu Medalia de Aur. În zilele noastre Muzeul Grăniceresc Năsăudean este cel care evocă tot ceea ce a reprezentat în vremurile de demult, ean.
Districtul Grăniceresc Năsăud () [Corola-website/Science/307629_a_308958]
-
să cucerească orașul. În timp ce sovieticii luptau să distrugă sistemul defensiv al germanilor, aceștia au încercat să despresureze garnizoana prin atacuri din exterior. Mai multe încercări de spargere a încercuirii au eșuat, dar la ultima dintre ele, mai multe comandouri din Regimentul Branderburghez s-au infiltrat în oraș și au ajutat resturile garnizoanei germane din partea vestică a orașului să se strecoare afară din încercuire, iar Velikie Luki a fost ocupat de sovietici. Germanii din partea răsăriteană a orașului s-au predat pe 16
Bătălia de la Velikie Luki () [Corola-website/Science/307647_a_308976]
-
Floridor, repetă opereta sa “Babet și Cadet”. Colonelul Alfred Chateau - Gibus, fratele Maicii superioare a mânăstirii îi face o vizită acesteia, propunându-i să o mărite pe Denise de Flaviny, cea mai bună elevă a pensionului cu un locotenent din regimentul său, Fernand de Champlâtreux. În urma acestei căsătorii mânăstirea va primi o importantă donație. Denise, care iubește în taină teatrul, descoperă că Celestin este de fapt autor de operetă și dorește din tot sufletul să participe și ea la premieră. Tânărul
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
mare succes datorită Denisei, Floridor dorește să ajungă cu ea cât mai repede la Paris. Sar amândoi pe una din ferestrele teatrului, dar îi prinde o patrulă și îi arestează, luându-i drept hoți. ACTUL II TABLOUL III În curtea regimentului, Floridor și Denise sunt aduși de un soldat și luați în primire de caporalul Loriot, cu intenția de a fi arestați ca niște delincvenți. Ofițerii din regiment, care au asistat la premiera operetei lui Floridor, au surpriza de a o
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
și îi arestează, luându-i drept hoți. ACTUL II TABLOUL III În curtea regimentului, Floridor și Denise sunt aduși de un soldat și luați în primire de caporalul Loriot, cu intenția de a fi arestați ca niște delincvenți. Ofițerii din regiment, care au asistat la premiera operetei lui Floridor, au surpriza de a o reîntâlni pe “tânăra artistă” și pe autor. Cu toții doresc să bea o cupă cu șampanie, sărbătorind încă o dată succesul premierei, spre disperarea lui Floridor care are misiunea
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
cupă cu șampanie, sărbătorind încă o dată succesul premierei, spre disperarea lui Floridor care are misiunea de a o duce pe Denise la Paris. În timpul acestei sărbătoriri apare locotenentul Champlâtreux. Este stupefiat în momentul în care o regăsește tocmai în curtea regimentului pe cea de care s-a îndrăgostit cu o seară înainte la teatrul “Pontarcy”. La sosirea Colonelului, Denise și Floridor trebuie ascunși și deghizați în soldați. Încercând să facă față situației, Denise îmbrăcată în recrut, cântă un cuplet militar. Datorită
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
înainte la teatrul “Pontarcy”. La sosirea Colonelului, Denise și Floridor trebuie ascunși și deghizați în soldați. Încercând să facă față situației, Denise îmbrăcată în recrut, cântă un cuplet militar. Datorită lui Champlâtreux și Loriot, cei doi reușesc să fugă din regiment, fără să li se descopere adevărata identitate. TABLOUL IV Pierzând toate trenurile spre Paris, Floridor și Denise se reîntorc la mânăstire inventând Maicii superioare o poveste din care a reieșit clar că Denise nu vrea să se mai mărite cu
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
13 iulie 1941, primul tren cu voluntari a părăsit Madridul cu direcția Grafenwohr, Bavaria pentru cinci săptămâni de instrucție. Aici, forțele spaniole au fost reorganizați ca Divizia a 250-a de infanterie și au fost împărțiți la început în patru regimente de infanterie. După o vreme, unul dintre aceste regimente a fost dispersat printre celelalte trei, care au primit nume ale unor orașe spaniole: Barcelona, Valencia și Sevila. Fiecare regiment avea câte trei batalioane, (de câte patru companii fiecare), și câte
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
Madridul cu direcția Grafenwohr, Bavaria pentru cinci săptămâni de instrucție. Aici, forțele spaniole au fost reorganizați ca Divizia a 250-a de infanterie și au fost împărțiți la început în patru regimente de infanterie. După o vreme, unul dintre aceste regimente a fost dispersat printre celelalte trei, care au primit nume ale unor orașe spaniole: Barcelona, Valencia și Sevila. Fiecare regiment avea câte trei batalioane, (de câte patru companii fiecare), și câte două companii de rezervă. A mai fost format un
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
-a de infanterie și au fost împărțiți la început în patru regimente de infanterie. După o vreme, unul dintre aceste regimente a fost dispersat printre celelalte trei, care au primit nume ale unor orașe spaniole: Barcelona, Valencia și Sevila. Fiecare regiment avea câte trei batalioane, (de câte patru companii fiecare), și câte două companii de rezervă. A mai fost format un regiment de artilerie cu două batalioane (cu trei baterii) și un escadrilă de aviație ("Escuadrilla Azul"), care folosea avioane Bf
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
a fost dispersat printre celelalte trei, care au primit nume ale unor orașe spaniole: Barcelona, Valencia și Sevila. Fiecare regiment avea câte trei batalioane, (de câte patru companii fiecare), și câte două companii de rezervă. A mai fost format un regiment de artilerie cu două batalioane (cu trei baterii) și un escadrilă de aviație ("Escuadrilla Azul"), care folosea avioane Bf 109 și FW 190. Aviatorii spanioli au doborât cel puțin 156 de avioane inamice. După depunerea jurământului militar pe 20 august
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
în Spania, au fost încadrați în unități germane. Plutoane de spanioli au fost încadrați în Divizia a 3-a Gebirgs și în Divizia a 357-a de infanterie. O subunitate a fost trimisă în Letonia. Două companii s-au alăturat Regimentului Brandemburghez și Diviziei a 121 în Iugoslavia pentru a lupta împotriva partizanilor lui Tito. Cam 50 de fasciști spanioli au luptat în Munții Pirinei împotriva Rezistenței franceze. Companuia a 101-a "Spanische-Freiwilligen Kompanie der SS 101" (140 de soldați) a
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
direcția pe care s-ar fi putut deplasa sovieticii în sprijinul Corpului al 24-lea de tancuri era blocată de puternice unități germane. Pentru distrugerea Corpului al 24-lea de tancuri au mai fost aduse în ajutorul germanilor și un regiment de infanterie. STAVKA a ordonat comandantului de Front să atace pentru a-l sprijini forțele lui Badanov. Singurele forțe disponibile erau Corpul al 25-lea de tancuri, care fusese redus la numai 25 de blindate în urma luptelor grele la care
Raidul de la Taținskaia () [Corola-website/Science/307702_a_309031]
-
ai Armatei Roșii i-au recunoscut valoarea, promovându-l până la rangul de general în aviația supersonică. După absolvirea la zi a Facultății de comandă a Academiei Militare de Aviație „Iuri Gagarin” cu medalie de aur, a fost numit comandat de regiment de aviație tip MIG-25RB în Germania de Est, apoi adjunct și comandant de divizie de aviație tip vânători-bombardament în Transbaikalia (Cita-Stepi). Urmează studiile la Academia Marelui Stat-Major al armatei URSS, la Moscova, pe care o absolvă cu onoruri. După absolvirea
Ion Costaș () [Corola-website/Science/307686_a_309015]
-
Militară Superioară de Aviație din orașul Harkov (1967), Academia Forțelor Aeriene "Iuri Gagarin" de la Moscova (1976) În perioada 1967-1984 e ofițer de aviație în Armata Sovietică, mai întâi ca pilot (din 1967), comandant de escadrilă (1976-1978) apoi locțiitor,si comandant regiment de aviatie (1978-1980). Devine comandant de Divizie de aviatie in(1980-1982), având 102 avioane de luptă . Urmează studiile la Academia Marelui Stat-Major al armatei URSS, la Moscova pe care o absolvă cu onoruri... apoi nimit adjunct al comandantului Armatei a
Ion Costaș () [Corola-website/Science/307686_a_309015]
-
comandant de pluton (1981-1984), comandant de baterie antiaeriană (1984-1987) și comandant de divizion antiaerian (1987-1988). În perioada 1988-1991 a studiat la Academia militară de apărare antiaeriană. Reîntors în Republica Moldova, a fost numit în funcția de șef al statului major al regimentului antiaerian (1991-1992), apoi locțiitor al comandantului (1992-1996) și comandant (1996-1997) al Brigăzii de rachete antiaeriene. Apoi, pentru un an a deținut funcția de comandant al Colegiului militar “Alexandru cel Bun” din Chișinău. La data de 16 iunie 1998, generalul de
Ion Coropcean () [Corola-website/Science/307712_a_309041]
-
1775-1778), unde studiază teologia și-i cunoaște pe Samuil Micu, spiritual și rector de studii al colegiului, și pe Ioan Budai-Deleanu, cu care a fost pentru scurt timp coleg (în 1778). După finalizarea studiilor a fost numit, succesiv, capelan-castrens al Regimentului II Grăniceresc de la Năsăud (1778-1780), protopop al Năsăudului (1780-1796) și vicar foraneu de Rodna sau Năsăud (1786-1796), după ridicarea protopopiatului la rang de vicariat. În anul 1782 a participat la sinodul de la Blaj unde l-a susținut pentru funcția de
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
politic și să fie reprezentată în Dietă. Cum răspunsul întârzie, vicarul înaintează o petiție împăratului semnată de „universa Natio valachica magni principatus Transylvaniae“, prin care solicita recunoașterea drepturilor națiunii române, iar apoi redactează alături de Petru Maior memoriul ofițerilor români din regimentele grănicerești care a fost înaintat împăratului Leopold al II-lea la 28 decembrie 1790. În 1791 și 1792, vicarul I. Para s-a numărat printre principalii redactori ai memoriului Supplex Libellus Valachorum, alături de Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
mai 2005 ). N. 6 mai 1920 la Glogova județul Gorj - M. 23 ianuarie 2010, București. Studii: Școala de Ofițeri de Rezervă de Artilerie (nov. 1941 - sept. 1942), Școlii de Ofițeri de Artilerie (sept. 1942 - apr. 1944), cursul de comandanți de regimente (ian. - iulie 1952) și cursul postacademic superior (nov. 1958 - nov. 1959). Grade: sublocotenent - apr. 1944, locotenent - oct. 1945, căpitan - aug. 1950, maior - dec. 1952, locotenent colonel - sept. 1953, colonel - oct. 1958, în rezervă - martie 1975, general de brigadă (r) - mai
Sergiu Medar () [Corola-website/Science/306562_a_307891]
-
Vogoride și Mavrogheni. Până la secularizarea averilor mănăstirești în anul 1863, Mănăstirea Frumoasa era una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova, având 16 moșii în Moldova, Bucovina și Basarabia. După secularizare, Guvernul a transformat curțile domnești în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, închisoare militară a Corpului IV Armată, apoi s-a instalat un spital militar cu specializare oftalmologică. Biserica Frumoasa a devenit biserică de parohie. În anul 1930, închisoarea militară a Corpului IV Armată s-a mutat din casele egumenești
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
front. A insistat ca tatăl său să se folosească relațiile cu casa regală Wittelsbach, pentru a-i obține un post de ofițer cadet. Părinții s-au opus, dar i-au permis să se pregătească, după absolvirea școlii în 1918, în regimentul nr. 11 bavarez. Tot în 1918 războiul s-a terminat, cu înfrângerea Germaniei. Odată cu Tratatul de la Versailles, care obliga Germania să-și reducă drastic forța armată, au fost curmate aspirațiile privind cariera de ofițer de carieră. Himmler a fost scos
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
sovietice, dar se presupune ca ar fi fost avioane de vânătoare. La 9.În 1958, unitatea cu întreaga infrastructură a fost predată autorităților române. Pe aerodrom au fost mutate comanda Diviziei 66 Aviație (din 1959, Divizia 21 Aviație Vânătoare-Tactică) cu Regimentul 277 Aviație Vânătoare de pe Craiova, format din trei escadrile înzestrate cu MiG 15 (S 102), MiG 15 bis, UTI MiG 15 precum și două avioane Iak 11. Regimentul avea propria bază de deservire aerodrom. În 1959, la parada de la 23 august
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
fost mutate comanda Diviziei 66 Aviație (din 1959, Divizia 21 Aviație Vânătoare-Tactică) cu Regimentul 277 Aviație Vânătoare de pe Craiova, format din trei escadrile înzestrate cu MiG 15 (S 102), MiG 15 bis, UTI MiG 15 precum și două avioane Iak 11. Regimentul avea propria bază de deservire aerodrom. În 1959, la parada de la 23 august, au participat doua avioane Il 28. A fost un eveniment inedit, fiecare din avioanele Il 28 fiind escortat de câte 9 patrule de MiG 15, de la regimentele
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]