11,435 matches
-
A doua dimensiune este a procesului devenirii și a căutării identității, a personalizării acelei identități mereu căutate și inventate. G.H. Mead și, după el, E. Goffman sau H. Becker s-au referit adesea la caracterul interactiv și procesual al identității relevat printr-o negociere identitară perpetuă cu sine și cu alții. Identitatea este concomitent expresie a coerenței sinelui și a sensului vieții și construcție permanentă a sinelui confruntat cu evenimentele sociale și ale propriei vieți. Este și devine în același timp
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Identitatea este concomitent expresie a coerenței sinelui și a sensului vieții și construcție permanentă a sinelui confruntat cu evenimentele sociale și ale propriei vieți. Este și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care cheamă identificarea proprie și în relație cu alții. Efectele determinanților sociali și culturali se îmbină astfel cu liberul arbitru și cu creativitatea personală a sinelui și a altuia. Inițierea revoluției identitare Perioada de după 1990
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
roluri) și „a avea”s-au produs distanțări atât de mari, încât fiecare își urmează traiecte specifice și doar episodic își împrumută semnificații. Distanțările devin evidente mai ales atunci când sunt comparate identitățile individuale cu cele colective, identitățile biografice cu cele relevate în contexte particulare imediate. Pendulând între identitatea colectivă și cea individuală Geometria variabilă a identității are grade nelimitate de libertate, chiar dacă structurile contextuale pot impune constrângeri. De regulă, atunci când constrângerile devin prea puternice, individul le ignoră, le elimină sau pur
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pretext pentru o fabulă. Identitatea biografică și identitatea actuală nu coincid decât acum (adică în prezent) și aici (adică într-un context bine circumscris). Dincolo de prezent și de context, identitatea biografică adună alte fragmente și întâmplări ale vieții și le relevă într-o altă poveste. În comunism, am fost forțați să spunem aceeași poveste biografică; secretele și îngroșările deveniseră previzibile. În tranziție, odată cu individualizarea, ne identificăm prin biografii mereu reconstituite în funcție de timp și de contexte. Povestea biografică este o formă de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Este vorba despre inegalitățile dintre modurile de reprezentare a sinelui individual pe scena socială. Pe acestea le voi numi inegalități recente și le voi considera ca derivate ale acelei individualizări și ale acelei identificări individuale ce nu reușesc să se releve eficient în acțiuni și strategii de viață generatoare de prosperitate economică și confort psihologic. Inegalitățile recente sunt, pe de o parte, adăugate ca o specie nouă și distinctă în clasa mai cuprinzătoare a inegalităților. Ele sunt efecte subiective ale acelui
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
conținuturi. Dimpotrivă, desfășurările și rezultatele care-i sunt specifice sunt jalonate de repere bine circumscrise. Calificările cognitive, profesionale și morale individuale, cunoașterea științifică, media și constrângerile instituțional-birocratice sunt astfel de jaloane. Să ne referim la fiecare dintre acestea, pentru a releva moduri de intervenție și de configurare a reflexivității specifice modernității actuale. Calificările individuale Explozia cantitativă și calitativă a școlarității, la care ne-am referit mai înainte, și nevoile de calificări individuale sunt convergente: cererea individuală pentru o școlaritate tot mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acest mod de constituire nu apare pe un teren solid și în forme cu opțiuni clare și distincte, pe care toți cei implicați să le accepte necondiționat și mai ales să le practice consecvent. Conflictele personalizate dintre bărbați și femei relevă de fapt acele conflicte din structura socială care se rostogolesc peste sferele private ale vieții, pentru ca apoi acestea să reverbereze din nou într-o structură socială care se schimbă. O astfel de afirmație o consider importantă. Ea nu se referă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
între familie și corporațiile care se tot multiplică? O astfel de întrebare nu privește doar familia, corporațiile și relațiile dintre acestea. Ea vizează structura socială și modul efectiv de funcționare a unei societăți fie că este vorba despre activități personalizate relevate în muncă, profesie sau timp liber, fie că avem în vedere economia, politica sau cultura ca sectoare ale unei societăți. Această perspectivă rezultă din faptul că orice considerare a familiei relevă nu doar multidimensionalitatea acesteia (economică, socială, politică sau culturală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unei societăți fie că este vorba despre activități personalizate relevate în muncă, profesie sau timp liber, fie că avem în vedere economia, politica sau cultura ca sectoare ale unei societăți. Această perspectivă rezultă din faptul că orice considerare a familiei relevă nu doar multidimensionalitatea acesteia (economică, socială, politică sau culturală), ci și modul de a fi și de a se realiza al unei individualități, iar prin acestea modul de constituire a structurii și ordinii sociale. Individul privit singular este o abstracție
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și modul de a fi și de a se realiza al unei individualități, iar prin acestea modul de constituire a structurii și ordinii sociale. Individul privit singular este o abstracție în sociologie. Asociat în familie sau în corporații, începe să releve structura socială a unei societăți. Problema modernității este că, odată cu apariția corporațiilor, importanța familiei pentru caracterizarea structurii sociale este diminuată, chiar mai mult: între familie și corporații apare un conflict ale cărui efecte se repercutează asupra modului de realizare a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
țară cu o mare rată a dependenței. Cum pensiile n-au fost decât cu totul marginal actualizate cu ritmul inflației și al costurilor produselor de bază, pensionarii, atunci când au avut șansa, au devenit dependenți de copii. Efectul acestei dependențe se relevă și în alt plan: tot mai multe familii mai tinere investesc sume mari în educația copiilor sub forma meditațiilor sau a trimiterii la școli sau universități de prestigiu. Investiția în educația copiilor este de fapt o investiție în viitorul acestora
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
timp activităților casnice și încă într-o proporție crescândă, dar supremația este deținută de femei în munca din gospodărie (63%) așa cum bărbații o dețin în munca din corporații (61%). Un sondaj de opinie de la noi, făcut la începutul acestui secol, releva că 83% dintre cei intervievați consideră că bărbatul este „capul familiei”, iar 61% opinează că „femeia este stăpâna casei”. În 2005, după o jumătate de deceniu, datele sondajului aproape că nu s-au schimbat, inegalitățile deja constituite persistând. Inegalități de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socială generate de multiplicarea actorilor corporatiști și de noile relații pe care ei le induc. Cealaltă sursă de întunecare a orizonturilor de schimbare a ordinii sociale actuale a relațiilor de gen este de tip istoric, adică tradiționalist. Pentru a-i releva modul de constituire, trebuie să ne reîntoarcem iarăși în timp. Evadarea din trecut ar fi posibilă? Când organizarea economică a producției și reproducției s-a desprins de gospodăria familială pentru a consacra corporațiile societății industriale și munca salariată, familia extinsă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nasc și-i îngrijesc, măcar în prima copilărie, dar pe care nu pot evita să-i perceapă ca obstacole în calea competitivității carierei ocupaționale, care le determină să-și reducă ambițiile și chiar să caute dependența financiară. Capcana conflictuală își relevă contururile obiective și subiective între evadarea din și reconectarea la vechiul status al dependenței. Atitudinile și comportamentul cotidian oscilează între cele două extreme. Între „datoriile” familiale și autonomia personală se instituie alegeri dramatice și timpul insuficient pentru a le onora
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
virtuale, sunt astfel de noi formule. Universitatea modernă este o organizație consacrată în secolul al XIX-lea. Rădăcinile ei sunt însă mult mai îndepărtate în trecutul istoric. Ca atare, consider că acea demonstrație care, centrată fiind pe universitate ca organizație, relevă schimbări profunde în compoziția și funcționarea acesteia ajunge să fie mutatis mutandis ilustrativă și pentru alte organizații ale modernității reflexive, care au o istorie mult mai puțin îndelungată și o rezistență la schimbare mult mai redusă. În al doilea rând
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proiectate într-un viitor viu, personalizat, care asigură continuitatea, anunță și consacră schimbarea, descoperirea, creația sau, dimpotrivă, stagnarea sau chiar recesiunea. Uneori, toate acestea sunt amalgamate, alteori se aleg și se separă pentru a pune în evidență acel ceva ce relevă spiritul distinct al timpurilor ce se petrec. Când în acest amestec se observă că unele elemente prevalează asupra celorlalte, este firesc să cauți explicații, adică motive, cauze, rațiuni, sau să încerci să înțelegi, adică să proiectezi empatic și demonstrativ experiențe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
amestec se observă că unele elemente prevalează asupra celorlalte, este firesc să cauți explicații, adică motive, cauze, rațiuni, sau să încerci să înțelegi, adică să proiectezi empatic și demonstrativ experiențe ale tale sau ale altora asupra unei lumi care se relevă cu forța evidenței. În fața evidenței, nu poți nici să ridici din umeri și cu o nonșalanță dezarmantă și fatalistă să spui „asta este”, nici să te aventurezi singular și sisific în repararea lumii și nici să evadezi într-un alt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ceea ce se întâmplă în societatea modernității noastre reflexive, este de dorit ca, atunci când suntem confruntați cu o criză a performanțelor economice, sociale sau culturale, să căutăm rădăcinile și în universitatea însăși. Ar fi de fapt vorba despre tentativa de a releva fie contururile și consecințele unui cerc vicios al universității și societății, pe care l-am întreține aproape fără nici o tulburare, fie ale unui cerc virtuos pe care ar trebui să-l instituim și să-l consolidăm. A opta pentru prima
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pune problema doar în termeni cantitativi e important, dar cu totul insuficient. Ce tipuri de competențe ale absolvenților de învățământ superior dorim? Care ar fi calitățile sau trăsăturile personale pe care aceștia ar trebui să le asimileze și să le releve, întrucât anticipata economie/societate a cunoașterii și mobilitatea ocupațională transnațională le solicită în numele competitivității? Câte dintre opțiunile vieții de muncă, ale vieții personale sau interpersonale, de comunicare sau de orice altceva de pe scena lumii sociale, economice sau culturale sunt induse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
termeni statistici, unul dintre cele mai importante sectoare ale emergentei societăți/economii a cunoașterii, afirmându-se, prin ponderi și cuprindere, dar și prin resursele activate, ca o veritabilă industrie a epocii. Investiții publice în capital uman Educația ca industrie se relevă nu numai prin creșterea fluxurilor, respectiv prin rate înalte de participare și prin numărul crescând de ani de școlarizare, ci și prin resursele financiare activate, publice sau private. Tradiția europeană a consacrat predominanța finanțării publice a educației. Mai recent, această
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
texte. Mai vechile încercări de a-l recupera integral pe poet în cadrele modernismului șaptezecist au dat rezultate limitate. Gheorghe Grigurcu semnala filiația suprarealistă, consemna ispita transcendenței, înregistra patetizarea amintirii - impersonalizată tactic prin învestirea ei în ancestral și geologic - și releva imageria onirică, reproșându-i poetului un „cinism” exagerat (inclusiv față de poezie) și recurgerea la „divagații de gust îndoielnic” și opinând, concluziv, după ce-l comparase cu Ion Vinea, Gellu Naum, Nichita Stănescu, că, „fără să fi fost un «mare poet»”, M.
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
după ce le-ai parcurs de două sau de trei ori le regăsești încadrate într-un contur de intimitate cordială chiar și atunci, și mai ales atunci, când vorbesc despre lucruri întru totul neîmbietoare, despre (să zicem) moarte”, iar al doilea relevând că „o ciudată comuniune se realizează aici pe deasupra comunicării, dincolo de sensul imediat, care poate scăpa, al cuvintelor înlănțuite adesea într-o frazare ininteligibilă”. De regulă, criticii convin că sub masca cinismului și sub „bruiajul” procedărilor de sorginte avangardistă M. ar
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
exprimă cu autenticitate, „netravestit”, poetul se arată a fi un spirit elegiac, tulburat de „trecerea omului”. Altă lectură îi aparține lui Ion Negoițescu, care accentuează lirismul și sentimentalismul manifestate indirect, atribuindu-le „mai degrabă lucrurilor dimprejur decât fiorului lăuntric”, și relevă faptul că exemplul suprarealismului i-a dat poetului acea „libertate emotivă și expresivă necesară sondajelor speciale în zona de obscurități a sufletului uman”. În fine, Al. Cistelecan crede că în producția poetului nu există vreo originalitate fundamentală, frapant „revoluționară”, semnalează
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
condamnând, de pildă, drama Mort fără lumânare a lui I. C. Bacalbașa. Ascuțișul criticilor sale a fost deseori îndreptat contra a ceea ce numea și el „boala autorlâcului”, tendința de a scrie literatură cu orice preț. În această direcție, a urmărit să releve în mod constant originalitatea scriitorilor de care se ocupa. A fost necruțător față de imitatori și față de clișeele poetice, respingând, de pildă, poezia lui T.G. Djuvara. Criticul are un ideal de artă clasic, întemeiat pe noțiunea de verosimilitate. În opera literară
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
mai curând asupra unor cazuri clinice, spectaculoase în sine, în special în registrul grotesc, dar mai puțin semnificative în plan general uman. Sunt aici câteva obsesii fundamentale: virilitatea contrariată, ispășirea păcatului, terapia erotică. Aceste „proiecții obsesive” (Ov. S. Crohmălniceanu) se relevă în contexte epice tensionate și determină stări sufletești terorizante, direcționate de sentimente dominatoare, cu manifestare excesivă. În Vedenia, de pildă, căpitanul Naicu, autor de farse de prost gust și individ obsedat de gândul că soția sa întreține o relație adulterină
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]