5,495 matches
-
acest formalism, nu va avea alt efect decât să provoace misticismul și reîntoarcerea romantică a sentimentului. În fond, voința de a gândi "prin sine" nu este prin ea însăși o garanție suficientă a raționalității 338. Raționalismului Luminilor i se poate reproșa o oarecare naivitate: de a nu-și fi interogat suficient limitele proprii și de a nu fi reflectat asupra propriilor presupuneri. Este limpede că acest raționalism participă la susținerea credinței și că această credință se substituie în progresul istoric vechii
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
zona organelor sexuale ale lui Agache Aurel... S-a apropiat de ea un cetățean de cca 55 de ani... care a prins-o pe femeie de mână și a încercat s-o tragă la o parte, la care ea a reproșat în limba maghiară: lasă-mă, tată, că a făcut mult rău!». (martor Hosu Petru) Somnul urmașilor Candidat la președinția României, avocatul Gyorgy Frunda pledează în apărarea asasinilor. «Ce băiat deștept. Păcat că-i ungur!», regreta mătușa mea. Curtea Supremă de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
un om care să atragă atenția cu grijă și fermitate. Era un spital dedicat cazurilor sociale. Anchetatorii au găsit un caz acolo - un călugăr internat. Prin definițe, călugărul este simbolul sărăciei. El nu are avere personală la mânăstire. Mi-au reproșat chiar în scris. „Acest călugăr nu este un caz social pentru că are cinci frați”. Era tot o chestiune de mentalitate. Ce dacă avea cinci frați? El părăsise lumea aceasta laică și s-a retras la mânăstire, unde nu mai are
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
care el înțelege apropierea poporului în și prin sport... Bineînțeles că o mulțime de critici se revarsă bâlbâind asupra sportului și a noului olimpism: Maurass „denunță alinierea patriei la moravuri străine”; în corpul profesoral se pronostichează dezordine școlară; moraliștii imaginari reproșează bicicletei de a da doamnelor gânduri rele. Competițiile au fost asimilate bâlciului, o parte a Bisericii, cea mai puternică din lupta cu Republica anunță atacurile la morală... Dar viața taie și francezii aleg. În toată lumea industrializată se face același lucru
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
înțeleagă nu o succesiune cronologică de evenimente și date, ci tot ceea ce face ca o perioadă să se distingă de altele și despre care cărțile și relatările nu ne prezintă decît un tablou destul de schematic și incomplet. Ni se va reproșa că răpim acestei forme a memoriei colective care ar fi istoria caracterul impersonal, precizia abstractă și relativa simplitate care alcătuiesc tocmai cadrul pe care memoria noastră individuală s-ar putea sprijini. Dacă depindem de impresiile pe care ni le-au
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
există o singură istorie. Iată ce înțelegem prin această afirmație. Putem, desigur, să distingem istoria Franței, istoria Germaniei, istoria Italiei și chiar istoria unei perioade, a unei regiuni sau a unui oraș (și chiar a unui individ). Chiar i se reproșează cîteodată cercetării istorice acest exces de specializare și gustul extrem al studiului detaliat care deturnează atenția de la ansamblu și consideră, într-un fel, partea ca pe un întreg. Să privim însă mai îndeaproape. Pentru cercetător, aceste cercetări detaliate se justifică
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
masa populației care nu face parte din cercurile limitate și care trăiește în aceleași regiuni a avut totuși propria istorie 107. Poate că am adoptat un punct de vedere care nu este și nu poate fi cel al istoricilor. Le reproșam că amestecă într-un timp unic istoriile naționale și locale 108, care reprezintă tot atîtea linii distincte de evoluție 109. Cu toate acestea, dacă ni se înfățișează un tablou sincronic în care toate evenimentele, indiferent unde s-au produs, sînt
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a fugi unul de altul și a se evita, seamănă cu niște elemente ale materiei strînse între ele sau aflate în mișcare și care se supun, parțial, legilor naturii inerte. Astfel se explică aparenta lor insensibilitate, pe care le-o reproșăm pe nedrept, ca și naturii indiferența sa, căci, deși ea162 ne rănește, ne ajută să ne liniștim, ne ridică moralul prin faptul că ne punem noi înșine, pentru un moment, sub influența lumii și a forțelor fizice. Pentru a înțelege
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
raționalist se prelungește în Topografia legendară a Evangheliilor, care nu este doar o experimentare asupra memoriei colective religioase, ci și o operă în care Halbwachs răspunde, fără s-o spună explicit, obiecțiilor aduse de Marc Bloch în 1925: istoricul îi reproșa (ceea ce nu se spune nici în Memoria colectivă, nici în Topografia) că înlocuiește cu un raționament bazat pe finalitate (intențiile societății) ceea ce ar fi bunul raționament, raționamentul istoric care explică efectul prin cauze și legi. Sigur, Topografia legendară a Evangheliilor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
verbe: pe de o parte, cele care au o valoare descriptivă (a repeta, a anunța...), pe de o altă parte, cele care implică o judecată de valoare a enunțătorului vizând caracterul bun / rău sau adevărat / fals al enunțului citat (a reproșa, a pretinde...). În acest sens, C. Kerbrat-Orecchioni propune următoarea schemă: Astfel, în Paul s-a plâns că am întârziat, Paul, enunțătorul discursului citat, evaluează negativ completiva care urmează. În schimb, în Paul a recunoscut că Jean a plătit, raportorul presupune
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
înțelegere a profesorilor" și a "climatului de la Paris", pentru că odată cu avansarea tatălui său pe linie de partid, familia se va muta la Paris. Adolescentul începe să capete apucături mondene pe care le va conștientiza și pe care și le va reproșa abia după botez. "Nimeni n-ar fi putut recunoaște copilul blând și tăcut, lăudat pe vremuri de maturii dornici de liniște, în uriașul imbecil agresiv, preocupat de musculatura sa, care își petrecea diminețile agitând apa călduță a piscinelor...". O altă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
împăcat dacă nu-l călugăream. A.S. Autoritățile comuniste au încercat în vreun fel sau altul să vă forțeze să nu-l primiți în mănăstire? S.M. Da, se făceau presiuni. Existau nemulțumiri. N-ar fi fost bai mare, dar i se reproșa colaborarea cu cei de la Europa Liberă. A.S. Asculta părintele aici Europa Liberă? S.M. Nu știu. Nici nu ne interesa. A.S. Într-o notă din 26 februarie 1981 Securitatea consemnează faptul că Steinhardt se călugărise. Cum și de la cine credeți că
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
existența acestor cărți? S.M. Știam. Durerea lui a fost cu atât mai mare, cu cât în momentul percheziției au fost confiscate și alte cărți ale bibliotecii. A fost tare dezamăgit de atitudinea colegilor săi scriitori, care l-au turnat. Își reproșa, de asemenea, naivitatea de care a dat dovadă. Ținea foarte mult la cărțile respective. A.S. O altă notă, din 10 decembrie 1984: "Prin organele conducătoare din Departamentul Culte și ale Patriarhiei vor fi inițiate măsuri în vederea înlăturării lui Steinhardt Nicu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
o femeie bogată, o ai pe Timeea! ” Mi-au rămas adânc gravate în minte vorbele ei. Am ajuns la preselecții și, după vreo trei sferturi de oră, am fugit bezmetică la gară, luând primul tren înapoi spre casă. Mi-am reproșat că sunt o idioată tot drumul. În urma unor divergențe avute cu el, Ciprian, un vechi amic, mi-a spus: „ Ești prea mică să înțelegi sensul vieții. ” L-am disprețuit mult timp, crezându-l un îngâmfat care are tupeu să-mi
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
grijă de nepoata ei, mama își cerea iertare de la mine. Nebună de gelozie, am făcut un scandal monstruos pe tema asa. Presimțeam că e ceva grav ce o afecta pe Timeea, nu-mi ieșea din minte cuvântul moarte. I-am reproșat mamei, fără să gândesc înainte, pur și simplu mi-au ieșit vorbele din gură, că i-a băgat prostii în cap fetei. Mama era posesivă și autoritară și nu concepea ca eu să iau fata și să plec din casa
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
cancer, ce rost aveau toate astea? I-am urât pe toți pentru că eu, în loc să stau cu mama, umblam să aflu de ce atâtea minciuni. Într-o zi mama a plâns, fiind judecată de o bună prietenă, medic cardiolog, fiindcă i-a reproșat: „ De ce adică, dacă ești fumătoare, să nu faci cancer? E corect ca o persoană care nu a fumat niciodată să facă cancer, și tu nu? ” Mamei nu-i era frică de suferința fizică, doar suferința psihică, provocată de cei din
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
era nimeni. Și a lăsat geanta și a ieșit până afară în curtea spitalului. Urcând scările înapoi spre salon, acea femeie care i s-a părut ei că doarme era dusă la morgă. Asistentele de serviciu au țipat la mama, reproșându-i că nu le-a zis. Mama, înmărmurită, le-a răspuns: „ Nu am știut că trebuia să fac treaba voastră și să mă uit la pacientă. ” Dacă până în martie mai erau zile în care se râdea și nopți în care
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
plecat cu fata să-i cumpăr haine de înmormântare. Mi-am dorit să fac eu totul singură. I-am cumpărat și fetei o pereche de pantofi noi spunândui că sunt pentru școală. Marți, când a murit mama, Timeea mi-a reproșat: „ Mi-ai cumpărat pantofi negri de înmormântare, și tu știai asta.” Pe femeia de la care am cumpărat haine pentru mama am lăsat-o plângând. Zâmbea și îmi zicea că sigur îi vor plăcea și o să le poarte cu plăcere. I-
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
astăzi, faptul că Voltaire îl felicită pentru că "a interzis studiul celor ce muncesc" și cere apoi să-i tundă pe acești "călugări ignoranți pentru a-i înhăma la trăsurile sale". O atitudine asemănătoare are acest pedagog și în 1784 cînd reproșează rectorilor școlilor catolice că "depopulează cîmpurile și atelierele" pentru că "orice om care vede dincolo de umila sa meserie nu se va achita de obligații cu curaj și răbdare"145. Situate într-o epocă în care revoluția tehnicilor de producție ia amploare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
avea legătură cu statul regal ci, mai curînd era îndreptat împotriva acestuia. Tocmai acest patriotism îi determina pe francezi, a căror conștiință națională creștea din ce în ce, să acuze statul de defetism atunci cînd acesta evita războiul, să-i reproșeze că trădează onoarea țării cînd o făcea, în tot cazul să vadă în el un ațîțător al nenorocirilor Franței în raport cu pericolele exterioare. Dintr-un motiv ce contrasta cu situația din Anglia, atitudinea negativă a francezilor era identică și în cazul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
capitalistă și în situația în care reprezentanții nobilimii, ca și ai burgheziei, de-pindeau în continuare de serviciile publice, era imposibil ca aceștia să se alieze împotriva lui. Ele se situau într-o poziție de rivalitate față de stat, căruia burghezii îi reproșau că le-a acordat influență administrativă fără a le atribui statut social corespunzător și față de care nobilii se plîngeau de contrariul, adică de deținerea unui statut privilegiat dar fără efect real în viața socială, exceptînd armata. Însă toate acestea nu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ce-au sosit goi pe malul Orinocului pentru a forma acolo o societate: sîntem o națiune veche; avem o organizare preexist-tentă. Atît cît este posibil trebuie să acordăm toate acestea cu Revoluția și să salvăm tranziția". Cît despre Robespierre, el reproșează Adunării constituante din 10 august 1791 de-a fi ridicat poporului suveranitatea efectivă sub acoperirea unui mecanism de reprezentare obligatorie prevăzut de viitoarea Constituție. Această plîngere acoperă însă o preocupare mai puțin generoasă și anume aceea de a prezerva puterea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de Karl Renner, conștiința elvețiană relevă un mod de identificare politică nu mai puțin refractar categoriilor obișnuite ale apartenenței naționale. Identitatea helvetică se simte criticată din exterior. Elvețienii nu ignoră faptul că, deși nu li se spune explicit, li se reproșează faptul de a nu se fi sacrificat în masacrele războinice ale Europei după înfrîngerea lor de la Marignan, în 1515. Ei știu că sînt priviți ca niște trișori în jocul statelor-națiuni și de aceea, se arată copleșiți de această imagine. Aceasta
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de la o "rezervă binevoitoare" (caracteristică perioadei de tranziție, 1944-1947), trecând prin etapa "plăsmuirii" culturii socialiste, proprie anilor 1948-1953, și sfârșind cu relaxarea post-stalinistă. Reconfigurarea spațiului cultural Dintre cele trei perioade, cea de mijloc fusese de departe cea mai violentă. Se reproșau partidului mijloacele nu tocmai fericite prin care se instituise primatul producțiilor sovietice asupra celor autohtone, de inspirație occidentală, burgheză/decadentă 2. Arestările, detențiile, domiciliul obligatoriu, marginalizările, comprimările, demascările publice, și, nu în ultimul rând, instituirea terorii ca stare de spirit
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să manifeste o înaltă responsabilitate, pentru conținutul operei sale, să urmărească ca ea să-și găsească drumul larg spre mintea și inima poporului"35. Misiunea socială a artei și literaturii era reiterată și în documentele Congresului al X-lea, Ceaușescu reproșând apariția unor opere care se îndepărtaseră de "miezul problemelor politice". Partidul înțelegea să respecte libertatea de creație, dar numai în "accepțiunea filosofică pe care marxismul o dă necesității istorice înțelese"36. Direcțiile trasate de cele două congrese ale partidului au
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]