4,298 matches
-
1977). Demonstrațiile sunt făcute urmând pe cele ale lui Gibbard pentru teoremele sale de posibilitate cu preferințe necondiționale. footnote>: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 1. [t.3.5.2*]: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 2. [t.3.5.3*]<footnote Teorema îi aparține lui Breyer (1977). footnote>: Nu există o SDF care să satisfacă *L , P și 1sU . Demonstrație [t.3.5.1*]. Să începem printr-un exemplu. Luăm cazul conformist
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu z, i va avea, de fapt, de ales între a vărui casa yi și a vărui casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i va fi indiferent între y și z. [d.3.5.5*]: Domeniu restricționat prin preferințe liberale extreme 1 ( seU ). Domeniul funcției de decizie socială include numai preferințele care sunt separabile și liberale extreme pentru n indivizi. [t.3.5.4*]: Există o SDF care îndeplinește condițiile seU , P și *L . Demonstrație [t.3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Restricția Austeen-Smith În altă interpretare dată liberalismului, Austeen-Smith (1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a face condiția Pareto inaplicabilă. Condiția Pareto devine în acest mod „condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi”. Într-o definire informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S cărora nu li s-a opus vetoul a cel puțin unui individ care își exercită drepturile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a face condiția Pareto inaplicabilă. Condiția Pareto devine în acest mod „condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi”. Într-o definire informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S cărora nu li s-a opus vetoul a cel puțin unui individ care își exercită drepturile: ipso facto, condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S cărora nu li s-a opus vetoul a cel puțin unui individ care își exercită drepturile: ipso facto, condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi încorporează ideea priorității etice a drepturilor liberale asupra regulii Pareto standard”. [Austeen-Smith, 1982, p. 97]. Exemplificând, dacă avem o mulțime A={x,y,z} și doi indivizi, i,j, iar (x,y) este o pereche de alternative aflată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternative aflată în sfera personală a lui i, și i preferă pe y lui x, atunci, dacă atât i, cât și j preferă pe x lui z, x nu va putea fi preferat social lui z prin condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi. Altfel spus, dacă i și-a exprimat Capitolul 5 103 dreptul de veto puternic (prin dreptul acordat de condiția libertariană) împotriva lui x pe (x,y), atunci nu-și mai poate folosi dreptul de veto slab (prin condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
menționat mai sus, una de tip lexicografic: „Cele trei condiții (A), (B), (C) sunt enunțate în ordine lexicografică. Condiția (A) corespunde respectării drepturilor individuale decisive. Condiția (B) corespunde tranzitivității după exercitarea acestor drepturi. Condiția (C) corespunde respectării unei condiții Pareto restricționate pentru acele perechi de alternative rămase (dacă a mai rămas vreuna) care nu au fost ierarhizate prin condițiile (A) și (B)”. [List, 2003, p. 12]. Această condiție restricționată poate fi formulată în felul următor: „Pentru orice profil R din D
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială criteriului Pareto slab, dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici, i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. Pornind de la această idee, voi reenunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor: restricția domeniului universal la forma lui empatică tare amendată ( etaU ) pretinde ca n-1 indivizi să fie empatici în forma tare. De aici, rezultatul de posibilitate: mulțimea de alegere socială a unei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
De aici, rezultatul de posibilitate: mulțimea de alegere socială a unei relații de preferință binară, pe o mulțime finită a alternativelor, este nevidă atunci când relația de preferință este aciclică și îndeplinește condițial ibertarianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în forma tare amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se vedea secțiunea formală pentru detalii). footnote>. 6.1.2. Restricționarea domeniului universal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
exact aceleași lucruri pe care celălalt și le dorește pentru sine, pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt empatic voi avea exact același profil de preferință cu tine, indiferent care este acela. [d.6.1.1.2*]: Domeniul restricționat prin preferințe empatice tari ( etU ) permite doar acele preferințe care sunt empatice în sens tare (unde iP indică profilul individului i, jP indică profilul de preferință al individului j, iar implicația subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vor avea același profil de preferință. În plus, teorema ține doar dacă toți n-1 indivizi iau ca punct de reper al empatiei lor un același individ (și anume al n-lea). Pornind de la aceste idei, voi enunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor: [d.6.1.1.3*]: Domeniul universal în formă empatică tare, amendată ( etaU ) permite doar profilurile sociale în care n-i indivizi sunt empatici în formă tare. [t.6.1.1.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
empatică tare, amendată ( etaU ) permite doar profilurile sociale în care n-i indivizi sunt empatici în formă tare. [t.6.1.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libert arianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în formă tare amendată. Demonstrație [t.6.1.1.1*]. Presupunem n-2 și n=2. În acest caz, niciun individ nu este empatic și rămânem cu paradoxul Sen în forma lui originală, deoarece nimeni nu este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ale celuilalt și fiecare este empatic tare. Problema însă persistă, fiindcă, atâta vreme cât empatia tare presupune „oglindirea” preferințelor reale ale celuilalt, sfârșim în paradox. 6.1.2.* Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe [d.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe ( ) FU : Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți trebuie să prefere slab pe x lui y. [t.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
restricționat prin preferințe liberale slabe ( ) FU : Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți trebuie să prefere slab pe x lui y. [t.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe implică restricțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980), Craven (1980). Demonstrație [t.6.1.2.1*]. Constă în a arăta că relația de preferință slabă implică relația de preferință strictă și pe cea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
elefantului sunt pe furtun (domeniul universal, nondictatura, independența față de alternativele irelevante și condiția Pareto slabă) prin acesta nu mai trece nicio informație. Această nediferențiere între restricții poate întâmpina obiecția formulată de profesorul Miroiu. Potrivit acesteia, diferența între modul în care restricționează informația, spre exemplu, condiția de neutralitate și modul în care o restricționează ordinalitatea și noncomparabilitatea interpersonală ar fi una de natură. În această interpretare, greșesc când folosesc sintagma „restricție informațională” sau termenul de „informație” pentru a desemna atât tipul de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto slabă) prin acesta nu mai trece nicio informație. Această nediferențiere între restricții poate întâmpina obiecția formulată de profesorul Miroiu. Potrivit acesteia, diferența între modul în care restricționează informația, spre exemplu, condiția de neutralitate și modul în care o restricționează ordinalitatea și noncomparabilitatea interpersonală ar fi una de natură. În această interpretare, greșesc când folosesc sintagma „restricție informațională” sau termenul de „informație” pentru a desemna atât tipul de furtun (cadrul informațional, să zicem ordinal și noncomparabil), cât și alte caracteristici
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
55% filme franceze pe an la numai 30% - iar efectul a fost Înjumătățirea producției interne, În numai un an. Guvernul laburist britanic a eșuat, de asemenea, În Încercarea de a stăvili afluxul de filme americane. Numai Franco a reușit să restricționeze importurile În Spania (În ciuda tentativei producătorilor americani de a „boicota” piața spaniolă Între 1955 și 1958), iar asta numai fiindcă nu era obligat să dea socoteală opiniei publice sau să anticipeze consecințele politice ale deciziilor sale. Dar chiar și În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
voalată că rușii puteau păstra ceea ce aveau deja, inclusiv partea estică a Germaniei și teritoriile ex-germane care aparțineau acum Poloniei, Cehoslovaciei și Uniunii Sovietice 9. La puțin timp după ce Kennedy s-a Întors la Washington, autoritățile est-germane au Început să restricționeze libera circulație a posibililor emigranți. În replică, președintele american a reafirmat public angajamentul occidental În Berlinul de Vest, admițând astfel implicit că jumătatea estică a orașului se afla În sfera de influență sovietică. Rata exodului prin Berlin a crescut spectaculos
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mici”, fără prezența liniștitoare a Marii Britanii. În Germania, Ludwig Erhard, ministrul Economiei În guvernul lui Adenauer și un adept entuziast al comerțului liber, s-a opus „uniunii vamale” neomercantiliste, care ar fi putut să afecteze legăturile Germaniei cu Marea Britanie, să restricționeze fluxurile comerciale și să dea peste cap prețurile. În viziunea lui Erhard, CEE era „un nonsens macroeconomic”. Cum observa cu acuitate un specialist, lucrurile ar fi putut lua o Întorsătură diferită: „Dacă la conducerea Germaniei ar fi fost Erhard, rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
non-albă În Regatul Unit unor controale riguroase. Următorul decret din 1968 le-a Înăsprit și mai mult, limitând cetățenia britanică la persoanele cu cel puțin un părinte britanic; iar În 1971, un alt decret, vizând deschis persoanele de culoare, a restricționat În mod sever primirea rudelor Întreținute de imigranții aflați deja În Marea Britanie 11. Efectul clar al acestor legi a fost stoparea imigrației non-europene către Marea Britanie În mai puțin de douăzeci de ani de la Începuturile ei. De acum Înainte, proporția persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
băncile, companiile de asigurări, distribuitorii Își reluaseră activitatea la Începutul anilor ’50, aprovizionând cu produse și servicii o piață străină insațiabilă. Nici măcar marca germană constant supraevaluată nu a stânjenit progresul german. A făcut materia primă din import ieftină, fără a restricționa cererea străină pentru produsele germane - acestea erau, de regulă, de mare valoare și avansate din punct de vedere tehnic și s-au vândut pe baza calității, nu a prețului. În orice caz, În primele decenii postbelice concurența era slabă: dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
demografice postbelice se simțea pretutindeni. Europa era plină de tineri: În Franța anului 1968, populația cu vârste cuprinse Între 16 și 24 de ani era de 8 milioane, adică 16,1% din total. Altădată, o astfel de explozie ar fi restricționat drastic rezervele alimentare ale țării și, chiar dacă mâncarea nu era o problemă, un loc de muncă ar fi fost greu de găsit. Dar, Într-o epocă de creștere economică și prosperitate, problema principală a statelor europene nu era cum să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nevoiți să se Întoarcă În Balcani, unde șansele lor de a găsi un loc de muncă nu erau mai mari decât În Franța sau Germania. Criza slujbelor nord-europene era pur și simplu exportată În zona mediteraneană. Între timp, Franța a restricționat sever imigrația din Algeria și fostele sale colonii africane, iar Marea Britanie a Înăsprit condițiile de intrare pentru potențialii imigranți din subcontinentul sud-asiatic. Combinația de șomaj structural, importuri de petrol tot mai scumpe, inflație și exporturi În declin a condus la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unei victime neajutorate din țară. În 1984, autoritățile au anunțat că turcii din Bulgaria nu erau câtuși de puțin „turci”, ci bulgari convertiți cu forța, cărora li se va reda adevărata identitate. Ritualurile musulmane (cum ar fi circumcizia) au fost restricționate și scoase În afara legii, utilizarea limbii turce În transmisiuni de radio și televiziune, presă și educație a fost interzisă și, printr-o măsură extrem de jignitoare (și detestată cu patimă), cetățenilor bulgari ce purtau nume de origine turcă li s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că noilor europeni li se vor face câteva concesii limitate (o vreme, străinilor nu li se va permite să cumpere terenuri, o chestiune politică delicată), iar ei vor accepta ca UE, În ciuda angajamentului său privind o piață unică, să le restricționeze considerabil exportul de bunuri și, mai ales, de oameni. Ca reacție la estimările exagerate despre un posibil flux migratoriu (raportul Comisiei Europene din 2000 prezicea un exod anual de 335.000 de oameni dacă frontierele celor zece state candidate din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]