6,715 matches
-
gazetele străine; în sfârșit să respecte autoritatea constituită, în persoana șefului... Pe de altă parte, se dădu lui Mihai Sturdza, prin mijlocirea socrului său, Ștefanaki Vogoridi, un blam secret și se hotărî ca supravegherea consulului asupra lui să fie mai riguroasă. Iată cum rezumă consulul de la Iași, Huber, în raportul său de la 23 martie 1838, către Molé, puterile pretinse și chiar uzurpate de consulul rusesc, Besack, față de ocârmuirea lui Mihai Sturdza. ... Spre a ști bine în ce consistă influența rusească care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Obșteștei Adunări. 5. Consulul rusesc trebuie să vegheze la stricta executare a Regulamentului și la aplicarea lui în toate ramurile ocârmuirii politice... Și în alt raport: ... Se petrec aici lucruri ce cu greu se pot dezlega; d. Besack, sub pretextul riguroasei executări a Regulamentului, a cărui interpretare este elastică, exercită în afaceri o înrâurire ce mulți o numesc dictatorială și de care domnul se plânge amar de vreme îndelungată... ... Ceea ce se vede aici amintește unor boieri care își aduc aminte de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
binemeritata”. Evoluții similare au intervenit și în celelalte ramuri ale economiei iugoslave. La sfârșitul războiului au trecut în proprietatea statului, conform aceluiași model stalinist, cea mai mare parte a întreprinderilor industriale, comerciale și bancare și s-a introdus un regim riguros de conducere centralizată. Din 1949 și-au făcut simțită prezența primele forme de descentralizare prin apariția consiliilor muncitorești. O lege din iunie 1950 instituia mecanismul autoconducerii muncitorești, bazat pe sistemul autogestiunii, prin participarea la beneficii a lucrătorilor din întreprinderile de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
instituția servește patria. Mai mult, steagul arată că instituția este una națională, etatizată, supusă unui regim militar. El semnifică și faptul că, în jurul lui, lumea se organizează metodic, disciplinat, excluzînd anarhia și arbitrariul. El "vorbește", de asemenea, și despre structurarea riguroasă a unei lumi cu ierarhii precise și despre victoria legii asupra unor oameni care au încercat să i se sustragă și să o încalce. "Simbolurile sînt excitanți exteriori destinați să transmită ordine ale societății sau grupurilor, care prescriu cutare sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
coș de nuiele. Acestea reprezintă produsele artistice de elită, a căror creație este rezervată doar deținuților cultivați și cooperanți. Marea masă a arestaților nu are privilegiul manifestării talentelor deoarece materialele de lucru sînt rare și, în consecință, distribuite după criterii riguroase, nescrise, dar general acceptate drept favoruri greu de obținut. Nu trebuie să fii sprecialist într-un domeniu anume pentru a constata că penuria programelor educative și slaba lor calitate reflectă, în esență, disprețul administrației față de utilitatea lor socială. Obligate să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
diverse puncte de interes: cabinet medical, teren de plimbare, club etc. În plus, elaborării de rapoarte privind desfășurarea acestor activități. De cealaltă parte, ziua normală a unui deținut se irosește în diverse ritualuri de securitate: pregătirea pentru deplasări interne, percheziția riguroasă, așteptarea la cozi și încasarea pedepselor pentru diverse încălcări ale acestor măsuri de securitate: " Cînd sînt scoși din celulă, deținuții trebuie să meargă în pas alergător, cu mîinile la spate și capul aplecat, să nu se uite nici în stînga
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
arbitrar supraviețuiesc, prin procese de influență socială, grupurilor concrete de indivizi care le-au creat, dacă presiunea externă este scăzută sau inexistentă... Personalitățile autoritare joacă un rol decisiv în crearea de norme informale prin izolarea de mediul extern și controlul riguros al activităților curente." 146 Activitatea normativă care utilizează frecvent sancțiuni generează comportamente defensive, limitînd eficacitate normelor, creînd tensiuni și conflicte între instanțele care aplică normele și colectivitățile care sînt obligate să se supună lor. Caracterul contradictoriu al sistemelor valorico-normative (firesc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penitenciar. Și acum unele țări refuză să predea anumite date, iar atunci cînd sînt predate, există suspiciunea falsificării lor. Tenacitatea unor criminologi occidentali a făcut ca numărul indicatorilor să crească de la an la an, iar raportările să fie cît mai riguroase. Există însă o serie de aspecte importante privind populația care au rămas necuantificate. Un prim aspect privește gradul de școlarizare a arestaților. Conform autorităților române 183, 8% sînt analfabeți, 17% au studii primare, 46% studii gimnaziale, 15% studii profesionale, 12
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al discutării eficienței și al valorii. El este deja creionat în țările anglo-saxone sub forma "ce nu merge?", în care fiecare activitate și fiecare resursă alocată este supusă unei minuțioase analize privind eficiența, rentabilitatea, utilitatea publică. O astfel de evaluare riguroasă ar duce la dispariția a două treimi din posturile existente în prezent în administrație. Pe de altă parte, salariile existente (mai mari decît cele ale medicilor și profesorilor) vor trebui ajustate sau cel puțin înghețate o bună perioadă de timp
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o schimbare în bine; nu mai au același limbaj cu subtext injurios, nu mai transmit doar emoții ci și idei, nu se mai ceartă, ci chiar se confruntă cu un întreg aparat intelectual, adevărat din punct de vedere științific și riguros din punct de vedere logic. La începutul acestui an școlar am avut prilejul de a verifica impactul educativ al cursului. Ludmila Cibotari, din Republica Moldova, absolventă a liceului nostru în anul 2006, actualmente în ultimul an la facultatea de design vestimentar
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
De-a lungul existenței sale, partidul a fost mereu în opoziție, pe care a practicat-o în mod constructiv, oferind soluții proprii, ca în cazul datoriilor agricole și al măsurilor pentru ieșirea din criza economică. Partidul a supus unei monitorizări riguroase politica guvernelor liberale conduse de I.G. Duca și Gh. Tătărescu. Aprecierile oficiosului "Mișcarea" la adresa guvernului Duca au fost atât de dure, încât ziarul a fost suspendat timp de două săptămâni. Partidul a apreciat însă, în continuare, că măsurile excepționale ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
s-o liniștesc. La examenul de admitere în clasa întâi de liceu, la „Gheorghe Barițiu“, unde director era scriitorul sămănătorist Alexandru Ciura, tata a trecut prin mari emoții, deoarece se prezentaseră foarte mulți candidați și proba s-a anunțat extrem de riguroasă. Fără să ne prevină, s-a dus la școală înainte de afișarea rezultatului și l-a rugat pe secretar, un bătrân plin de modestie, să-i spună dacă știe ceva de micul Negoițescu. Amabilul om a acceptat să-și arunce un
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
contribuțiilor directe, direcția lucrărilor publice, regia așezămintelor publice de utilitate generală, păstrarea proprietăților publice"4. Ele vor integra treptat competențele statului central. "Atribuțiile moderne sunt astfel fixate pentru viitor și se vor organiza sub controlul mai mult sau mai puțin riguros al autorității centrale"2. Legea municipală consacra, în sfârșit, și o relativă democratizare a vieții municipale. Din 1789 până în 1793, Revoluția a încurajat exercitarea de către cetățeni a drepturilor lor politice, chiar dacă această participare a rămas temperată de restricțiile unui sufragiu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și în marile orașe din provincie, amenajarea urbană răspundea tocmai preocupării de salubrizare și de control al spațiului urban. Planurile orașelor, numerotarea imobilelor, denumirea străzilor, iluminarea spațiilor publice reprezentau încercări de ordonare a spațiului urban, în speranța unei disciplinări mai riguroase a locuitorilor. Pragmatismul vizionar al baronului Haussmann Haussmanizarea este adesea prezentată ca primul exemplu al unei adevărate politici urbane 1 concepute pe baza promisiunii de a salubriza, mări și înfrumuseța Parisul. Transformarea capitalei a fost considerabilă, iar amprenta lui Haussmann
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
raporturilor dintre municipalitate și asociațiile socioculturale, fără a fi în dezacord asupra mișcării generale descrise de Sylvain Petitet, trebuie deosebită o etapă intermediară între momentul în care comunele recurg la experiența marilor asociații și cel în care instaurează un control riguros în viața asociativă. Această etapă intermediară corespunde modului inițial de funcționare a Consiliilor Co-munale de prevenire a delincvenței și a operațiunilor de dezvoltare socială a cartierelor. Aceste dispozitive valorifică, în mod concomitent, tragerea la răspundere a primarului și inițiativa asociațiilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
globul. Ordinea juridică rațională a rămas de la romani ca o moștenire sacră a popoarelor europene, cultura dreptului promovând individul ca scop și sens al dezvoltării istorice. Statele europene sunt state juridice, întreaga lor evoluție fiind străbătută de principii de drept riguroase. Pereat mundus, fiat justita este o normă de viață publică ce reflectă rolul esențial pe care îl are justiția în societatea europeană. Europa a fost cea dintâi care a pășit în sfera civilizației tehnice, democrația și industrialismul constituind două instituții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
contribuie la accentuarea acestei traiectorii negative; celelalte două chestiuni, referitoare la criza sistemelor de pensii și a celor de asigurări de sănătate, vizează consecințe mult mai concrete ale procesului de îmbătrânire a populației, care se pretează la analize mult mai riguroase. Chiar cu puținele argumente permise de spațiul unui articol, voi încerca să arăt că, indiferent pe ce plan ne plasăm și în ce tip de discurs ne încadrăm argumentația, efectele negative invocate sunt, în bună măsură, exagerate de către cei care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cultivate, aceasta era abandonată, pornindu-se în căutarea alteia ș.a.m.d. (Stahl, 1998, vol. I, 272-275). Din dorința de a împiedica izbucnirea unor conflicte, terenurile mai bune decât altele (datorită fertilității deosebite sau apropierii de sat) erau supuse controlului riguros al obștii și împărțite în mod „egalitar și cu caracter statornic” între cei îndreptățiți (indivizi, gospodării sau cete). Loturile astfel obținute, deși egale inițial, puteau ajunge să aibă dimensiuni diferite ulterior, fiind fie subîmpărțite prin moștenire sau vânzare, fie, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Achim d’Arnim. Conducători ai așa-numitului „Grup de la Heidelberg”, ei își propuneau împrospătarea limbii și literaturii germane cu ajutorul surselor populare (Bossert, 1928, 617-618). Activitatea lor de culegere și publicare a creațiilor populare nu a fost însă sistematică și nici riguroasă. Printre creațiile ce ar fi trebuit să aibă un caracter popular au fost incluse și poezii ale unor poeți cunoscuți din secolele XVI-XVII, iar editorii nu s-au sfiit să intervină asupra textelor originale (Bandet, 1997, 132). Frații Jacob și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Portretul în maniera lui La Bruyère: omul care întrupează un viciu sau o virtute, și unul și cealaltă cu un contur bine definit, portretul înțepenit, de o exacti tate ideală, corespondent literar al picturii ita liene. La Saint-Simon, nici un plan riguros, nici o rotun jire. Crezi că citești un elogiu, dar repede îți dai seama că te-ai înșelat; subit apare o trăsătură neprevăzută, un adjectiv fulgu rant care ține de pamflet; la drept vorbind, nu e vorba nici de o apologie
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Ceea ce e un alt fel de a spune că nu ai dreptul să-i aduci nici cea mai mică înnoire. În vremea Luminilor, fran ceza ajunsese la acea limită extremă a rigidității și a desăvârșirii. După Revoluție, devine mai puțin riguroasă și mai puțin pură: dar ceea ce a pierdut din perfecțiune a câștigat în naturalețe. Pentru a supraviețui, pentru a dura, avea ne voie să-și rupă frâiele și să se corupă, să se îmbogățească prin noi incorectitudini și noi improprietăți
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
obțină considerație și influență; dar, așa cum am spus de la bun început, ea datora tot ce era naturii, și în felul acesta nu și-a câștigat nici una dintre calitățile ei în detrimentul alteia. Exact aceeași femeie, a cărei logică era exactă și riguroasă când vorbea despre marile subiecte privitoare la drepturile și la demnitatea speciei umane, avea veselia cea mai picantă, gluma cea mai ușoară: nu spunea vorbe frapante, care să poată fi reținute și citate în sine, și, după mine, acesta era
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în educație și care, la un anumit moment, se pot transforma în adevărate forțe frenatoare în acest proces. Din acest motiv, diagnosticarea corectă a rezistențelor față de schimbare, precum și a cauzelor acestora, reprezintă, în opinia noastră, un prim pas în planificarea riguroasă a schimbării în educație. Argumentând importanța promovării unui demers formativ la nivelul organizației școlare, precum și a necesității promovării schimbărilor educaționale, lucrarea propune două tipuri majore de strategii ale schimbării: strategii de dezvoltare organizațională și strategii de dezvoltare a personalului, accentuându
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
indivizi dotați cu competențe prospective și proactive). Pentru o imagine mai clară a elementelor ce descriu procesul schimbării educaționale, prezentăm componentele acestui proces așa cum apar în opinia noastră (fig. 1). Orice proces, inclusiv cel de schimbare educațională, necesită o planificare riguroasă a tuturor aspectelor pe care le implică. Pentru aceasta este nevoie de realizarea unei analize diagnostice a nevoii de schimbare pe care o poate reclama atât organizația școlară pe diverse paliere ale acesteia (resurse, sistem de comunicare, strategii didactice etc.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și folosirea resurselor materiale, extrabugetare, dezvoltarea ethosului școlii, stabilirea celor mai eficiente strategii manageriale de dezvoltare, promovarea propriilor proiecte ale școlii și a parteneriatelor cu comunitatea locală etc.); e) proiectarea schimbării în educație trebuie să pornească de la o analiză diagnostică riguroasă a contextului, concretizându-se, ulterior, în variante strategice, menținându-se doar elementele structurale de bază. Respectarea principiului proiectării schimbării asigură adaptarea, alegerea celei mai bune variante strategice, permite vizualizarea acțiunilor posibile. Problema cea mai importantă este însă legată de măsura
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]