6,157 matches
-
poate exagerat (altul, în locul meu, născut la Arad, învățând să vorbească în românește, nu în altă limbă, trăindu-și anii formației la Cluj, simțindu-se cu adevărat acasă în ținutul Năsăudului și pretutindeni în Ardeal, scriitor român, căsătorit cu o română despre care are profunda, nestrămutata convingere că este cea mai minunată soție din lume - cu asemenea soție, patagonez să fii și tot te românizezi rapid! - s-ar fi putut considera liniștit cel mai verde român) am spus câtorva prieteni, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pentru a-i găsi în momentele de totală sărăcie. Ce frumos e jocul ăsta de-a baba-oarba cu propriii tăi bani! Lucrez mereu la nuvelele mele în suedeză și uneori văd clar cum limbile în care am scris până acum, româna și franceza, se insinuează tot timpul, venind cu expresii „mai bune” decât în suedeză! Cert, limbile concurează în capul meu, e un fel de război civil și nu știu unde mă vor duce toate astea. Dar pentru un moment e bine că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dărâme boul și asigurarea tatei că voi intra la seminar când s-o face el popă. și n-avea de gând! Președintele comisiei era preotul Anghel Constantinescu, directorul seminarului.Toți din comisie aveau bărbi, erau preoți, mai puțin profesorii de română, matematică și istorie. Am răspuns la toate și, probă practică urma să cânt ceva. Dar ce să cânt? Nu știam nici o melodie, adică ceva, ceva știam de la băieții mai mari, când mergeam cu vaca la păscut. Dar oare se cădea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sau fără diplomă de bacalaureat, și un număr de minimum trei ani în învățământ plus cursurile de vară de pe lângă școlile normale. În total, pentru examen, eram 139 de băieți, fetele având alt centru. Am avut cea mai bună teză la română, fapt apreciat de profesorul de specialitate, un bucovinean din Cernăuți. In final au fost declarați reușiți 26 iar dintre învățătorii ajutori doar unul. Eu. Sunt însă convins că numărul admișilor ar fi fost mult mai mare dacă n-ar fi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dacă îmi arătați de la început aceste documente, nu mai aveam nici un motiv de discuție. - Poate. Dar am vrut să văd de ce un ofițer sovietic care sunt convins că are o mamă care l-a învățat să vorbească atât de bine româna, fiind sigur moldoveancă, de ce un astfel de om își poate permite, măcar o clipă, să nu aibă încredere în cuvântul unui adevărat ofițer român! Nu știu acum, la 92 de ani, dacă am găsit răspuns la întrebarea pe care și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pentru cârnați, arome pentru cozonaci, ciocolată și bomboane învelite în staniol de diferite culori care îți luau ochii. La puțin timp, a intrat pe ușă neamțul. Era un bărbat înalt, blond, destul de urât. Părea ciolănos și vorbea tare, într-o română stâlcită, amestecând limba româna cu limba germană. În mână avea un bax de bere Tuborg la cutie și unul de Cola. Fruntea și ceafa mi se umeziseră brusc. Pe spate se prelingea un firișor subțire de transpirație. Vă rog tare
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cozonaci, ciocolată și bomboane învelite în staniol de diferite culori care îți luau ochii. La puțin timp, a intrat pe ușă neamțul. Era un bărbat înalt, blond, destul de urât. Părea ciolănos și vorbea tare, într-o română stâlcită, amestecând limba româna cu limba germană. În mână avea un bax de bere Tuborg la cutie și unul de Cola. Fruntea și ceafa mi se umeziseră brusc. Pe spate se prelingea un firișor subțire de transpirație. Vă rog tare mult să strângeți toate
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lea a luat ființă Asociația Aromânilor „Unirea” care cu sprijinul guvernului român a cumpărat În centrul Sofiei imobile și terenuri pe care au fost zidite Biserica Ortodoxă Română și Liceul român. Deoarece la acest liceu se studiau limbi străine, pe lângă româna și aromâna (latina, greaca, italiana, franceza, rusa) era frecventat și de mulți elevi bulgari. După 1948 au fost desființate Institutul Român, Grădinița de copii, școala primară, liceul și bogata bibliotecă donația Academiei Române. Asociația Aromânilor din Bulgaria s-a adresat după
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Mavrovlahi sau Morlaci În Dalmația este semnalată În anul 1181, vlahii sunt amintiți În sec. al XV-lea ca având o limbă proprie lor similară limbii române. Dialectul istro-român conține termeni care amintesc substratul balcanic preroman, străromâna, legături cu daco româna, meglena și aromâna. În epoca de mijloc a feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit În Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar Într-o
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
un regiment pe Valea Prahovei.” De la Balcic la Turtucaie toate satele sunt locuite de neamuri amestecate - români, bulgari, găgăuzi, turci. În fiecare sat este câte o biserica și școală. La romăni funcționa un singur preot care dimineața oficia În limba româna si bulgara , iar după ora 11 În gagauză. La fel și la școală. Un singur Învățător , cel mult doi instruiau trei grupe de copii câte trei ore pentru fiecare grupă de școlari - români, găgăuzi, bulgari. La Balcic funcționa un liceu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pe un perete al casei părintești). Și dacă tot am pomenit-o pe distinsa învățătoare a singurei mele surori, apoi cum l-aș putea uita pe Ioan Simionescu, de la care a pornit învățătura mea, sau pe Ion Maxim, profesor de română, sau pe Constantin Sandu, de matematici, sau pe soții Froicu, Petru și Clarisa, de isorie și geografie, sau pe Emil Țurcanu, mai încoace, dar a stat puțin în sat, sau pe diafana lui soție, în urmă recăsătorită cu scriitorul Dumitru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe un perete al casei părintești). Și dacă tot am pomenit-o pe distinsa învățătoare a singurei mele surori, apoi cum l-aș putea uita pe Ioan Simionescu, de la care a pornit învățătura mea, sau pe Ion Maxim, profesor de română, sau pe Constantin Sandu, de matematici, sau pe soții Froicu, Petru și Clarisa, de isorie și geografie, sau pe Emil Țurcanu, mai încoace, dar a stat puțin în sat, sau pe diafana lui soție, în urmă recăsătorită cu scriitorul Dumitru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sau de farmecul pe care îl exercită, în mintea copiilor, neprevăzutul, fantezia. * Îmi amintesc de un mare eșec școlar legat de gară și calea ferată. Eram în clasa a treia de liceu și venise un profesor nou la limba română. Româna o aveam zilnic, șase zile pe săptămână. Într-o zi s-a întâmplat să facem două ore la rând era perioada când profesorii începuseră să fie concentrați pentru război și noul profesor de română ne-a anunțat o teză de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tânăr profesor de liceu, fără posibilitate de transferare în București - admițând că ar fi dorit aceasta - tocmai din pricină că era recent numit în învățământ. Au fost chiar oameni „bine informați” care-l decretaseră profesor de desen, deși el era profesor de română și istorie... Potrivit principiului legionar că un șef se impune prin meritele și acțiunea lui, și nu poate fi ales prin voturile celorlalți, Horia Sima era cel mai indicat să ia conducerea în 1940. Inginerul Virgil Ionescu - care nu poate
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
erau deja departe de noi, iar Gheorghiu-Dej se distanțase față de planul lui Hrușciov despre diviziunea muncii în CAER. Pe atunci eu eram o fetiță de nouă ani care nu năpârlise puiul de țăran din ea și de-abia își însușise româna literară. Ei bine, acea fetiță și-a umflat pieptul de bucurie în burnițoasa zi de februarie în care comandantul de unitate i-a legat la gât cravata de pionier. Și tot acea fetiță, trei ani mai târziu, era la fel de mândră
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nume Bogdăneț, despărțise etichetele de exponate, transformând muzeul într-o adevărată harababură. Înzestră însă liceul cu laboratoare de fizică, chimie, cu un atelier de tâmplărie și mobilier modern. Larisa, tânăra sa soție, întârzia mereu la ore: predând un soi de română, ea se juca cu călămările celor din prima bancă, bâțâindu-se înainte și înapoi. Fiu de colonel deblocat care preda matematica la gimnaziu, Petrică Cojocaru, coleg de clasă cu Labiș, ținea creionul perpendicular pe fusta Larisei. Bănuindu-i intențiile, ea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ripostase într-un catren: Ei și ci-i așa dizastru Stai în cur, sub cer albastru, Sub lămâi și portocal, Așa viață, zău, halal! Preoți și foști colonei, rămași fără căpătâi în urma reformelor, predau fel de fel de discipline, de la română și matematică, la istorie și muzică. După nevoie, se apela la învățători, chiar dacă nivelul lor era depășit de cunoștințele pe care erau datori să le transmită. Fizica și chimia o preda un învățător care veșnic se încurca în formule: le
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Labiș la Boroaia. Tema oedipiană a textului dovedește adâncile rădăcini indoeuropene ale folclorului balcanic. Cel mai însemnat rămâne faptul că Labiș a căpătat conștiința menirii sale de poet datorită, sau și datorită, lui Vasile Popa. Împreună cu Eugenia Scripcaru, profesoara de română de la liceul de fete, pentru Labiș și pentru alte talente școlare, Vasile Popa a creat un cenaclu care își ținea ședințele tot la librăria Bendit. Prieten al tuturor celor care încercau să ascută o pană, să pună mâna pe penel
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un soi de boemă școlară, îi dispăruse și acea mentalitate de premiant pe care o dovedise până atunci. Lipsea de la ore și nuși mai ținea la zi caietele de teme. Scria în schimb și citea foarte mult. Cu excepția profesorului de română, Gheorghe Iftinchi, copleșit de talentul noului elev, Labiș nu s-a bucurat prea tare de încrederea altor profesori. Singurul care îi ținea partea era directorul David Rimmer, venit și dânsul de la Fălticeni unde tot director fusese la „Nicu Gane”. De
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Am dus cu ea o luptă necurmată în privința asta și fără succes. Nici ideile mamei n.-au biruit până la urmă, firea copilului rupând orice zăgaz. Gruia a terminat un liceu de informatică, atras mai ales însă de lecțiile profesorului de română, un om cultivat, cu preocupări de indianistică, care tradusese din original Upanișadele. Dacă la gimnaziu Gruia se lăsa antrenat mai degrabă în zburdălnicii, preocupările băiatului au devenit mai târziu serioase. Voia să dea admitere la teologie. Cu ceva timp înainte de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în primele acte oficiale austriece, „Moldova austriacă”. În același timp, și pe plan religios, Biserica Română cunoștea o înflorire, care a făcut ca viața mitropolitului Nectarie să fie străbătută de cele două mari și importante evenimente din istoria Bisericii Ortodoxe Române: obținerea autocefaliei în anul 1885 și ridicarea la rang de Patriarhie în anul 1925. Astfel că toată atenția scriitorilor, istoricilor, oamenilor importanți din stat și din afara lui, era îndreptată spre aceste evenimente. Se urmărea mai mult modul cum va fi
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Teologie Ortodoxă, unică în toată monarhia austro - ungară. Aici veneau studenți din cele trei mitropolii (Bucovina și Dalmația, Transilvania, Carloviț), iar mai târziu au început să vină și studenți din țările ortodoxe vecine: România, Bulgaria, Serbia. Limbile de predare erau româna și germana, iar disciplinele studiate erau Studiul Biblic și Exegeza Vechiului Testament, Studiul Biblic și Exegeza Noului Testament, Dogmatica, Teologia Morală, Istoria Bisericii, Drept Bisericesc, Teologie Practică, Limbi Orientale, precum ebraica și aramaica, la care se adăugau greaca și slavona
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
era cea mai numeroasă (31 elevi), și cea mai gălăgioasă. La această lecție elevii participau cu toată ființa lor. Deși am depășit timpul și am continuat și în recreație nu s-a mișcat nici un elev de la locul său. Profesorul de română, Ion Ciobanu îi căuta și nu îi găsea. Când a deschis ușa și i-a văzut pe copii liniștiți nu-i venea a crede. Eram atât de mult legat de elevi încât sufletul meu vibra în funcție de modul în care îmi
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de a elucida rolul acestor biocenoze în păstrarea echilibrului natural. Am publicat cartea The role of the parasitoid biocenosis in keeping the equilibrum of nature/Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. Lucrarea a fost publicată în engleză și în română (bilingv) pentru a putea avea o circulație mai mare. În această lucrare introducem un nou concept care se cere a fi aplicat în combaterea biologică, acela al trecerii de la folosirea unei singure specii la cunoașterea integrală a biocenozelor parazitoide și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
eram animat de ambiția de personaj schillerian a lui Cioran care se simțea prea mare într-o țară prea mică! Țară mică și o limbă neștiută de nimeni. Dar e mai complicat. Mie, orice s-ar spune, mi se pare româna mai puțin uzată decât franceza și, deși nu sunt ceea ce se cheamă un stilist, mă simt mai bine când scriu în românește. În ciuda faptului că de vorbit vorbesc aproape numai în franceză, doar când mă duc în România vorbesc românește
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]