17,708 matches
-
Și strig pentru ultima oară: „ oprește prigonirea prin acest labirint al desfătării; oprește nebunia, ticăitul, furtunile și visul.” Nu te-avânta în jocul cu urna de cuvinte aruncate în groapa comună; fie-ți milă de buzele însetate ce ți-au rostit numele la cumpăna dinspre apusul vieții și întâmplarea de a fi lumină peste timp... * 1 martie 2015 Referință Bibliografică: Oprește destrămarea / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
OPREŞTE DESTRĂMAREA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363009_a_364338]
-
adevăratele sentimente, trăite în sineși, este moartă. Poema care dă titlul volumului poate fi o artă poetică ce definește un specific auctorial remarcabil, un anumit tip de imagine, frisonant și convingător. Interogațiile'' lansate sunt adevăruri exprimate sub forma întrebării retorice rostită cu plecăciunea umilă a înțeleptului, neliniștea metafizică și cea pământească denotă emoția netrucată, lirismul natural și memorabil al unui poet care suferă profund, dar reținut și cu demnitate, ca în ''Paris'', '' Când voi pleca'' sau ''Sicut candela ardens'', din care
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
hazardului fiecare primește bila neagră sau albă a treia bilă - cea vie - se pierde mereu în hățișul alegerilor strâmbăm nasurile ascuțite de fals în vânt tăcem strigând aruncând pietre în propriile ziduri de apărare apoi cuminți ridicăm ochii spre cer rostind Numele Domnului de câte ori mai cerșim biciul de argint când în clipa următoare îl frângem în pumnii privirilor înjurând lovind declarându-ne îngeri declarând că apărăm legi false apărând limanuri înfundate frontiere limitate de minciună de ură de interese ale buzunarelor
BILĂ NEAGRĂ BILĂ ALBĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363059_a_364388]
-
nefericirea sau nenorocirea este starea de suferință. Fericirea trebuie înțeleasă ca o răsplată a unei activități, făcută cu un scop nobil și având un caracter virtuos. Domnul nostru Iisus Hristos a văzut nenorocirile oamenilor și posibilitățile înălțării lor și a rostit o predică pe Muntele Fericirilor, care își păstrează puterea în zilele noastre. Cuvintele au fost rostite nu numai pentru aceia care cred, ci pentru întreaga omenire. I-a numit fericiți pe toți aceia care primesc lumina în viața lor, adică
FERICIRE VS. NEFERICIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363264_a_364593]
-
făcută cu un scop nobil și având un caracter virtuos. Domnul nostru Iisus Hristos a văzut nenorocirile oamenilor și posibilitățile înălțării lor și a rostit o predică pe Muntele Fericirilor, care își păstrează puterea în zilele noastre. Cuvintele au fost rostite nu numai pentru aceia care cred, ci pentru întreaga omenire. I-a numit fericiți pe toți aceia care primesc lumina în viața lor, adică săvârșesc fapte bune și drepte. Fericirea nu constă în satisfacție, în joc sau în glumă. Ar
FERICIRE VS. NEFERICIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363264_a_364593]
-
cugetul tău și din toată puterea ta", acestea fiind cuvintele Lui Iisus în răspunsul dat la întrebarea pusă de un învățător de lege, care a dorit să-L ispitească pe Fiul Domnului. Și, tot în acea împrejurare, Iisus Hristos a rostit și a doua mare poruncă în Lege: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți". Aceleași cuvinte sunt înfățișate, în același context, în Sfânta Evanghelie după Marcu (12, 30 și 31). În plus, Evanghelistul consemnează: „Mai mare decât aceasta
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
Florian Laurențiu Stoica, Rodica Subțirelu, Doina Barcă, Vasile Groza, Cornel Galben, Geo Călugăru, Michaela Al Orescu, Corneliu Cristescu, Ovidiu Țuțuianu, Ioan Rațiu, Nicu Doftoreanu, Elenă Armenescu, Adrian Nicolae Popescu, Claudia Motea, Claudiu Nicolae Șimonați și Luca Cipolla (Italia). S-au rostit cuvinte frumoase la adresa concurenților, organizatorilor, membrilor juriului și despre frumusețea inegalabila a limbii române. În competiție din numărul total 57 de concurenți înscriși au rămas 53, proveniți din 27 județe (din toate provinciile țării), din București, o tânără din Republică
FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „BOGDANIA” ,ORGANIZAT DE POETUL IONEL MARIN, DESCOPERĂ, PREMIAZĂ ȘI LANSEAZĂ TINERI CONDEIERI.LISTA LAUREATILOR 2016 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2002 din 24 iu [Corola-blog/BlogPost/363329_a_364658]
-
narațiune nu este autorul. El este substitutul unei acțiuni narate de autor. În cel mai subtil înțeles eul poate fi dorința ascunsă a autorului.Și numai atât. Eul nu este egal Autor. Autorul, înțeles-firește- nu ca individ vorbitor care a rostit sau a scris un text, dar autorul ca principiu de grupare a discursului, ca unitate și origine a semnificațiilor acestuia, ca focar al coerenței lor ... Autorul este cel care-i conferă neliniștitorului limbaj al ficțiunii unitățile lui, nodurile lui de
EUL DINTR-O NARAŢIUNE NU SE CONFUNDĂ CU AUTORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363338_a_364667]
-
Fiecare grupare cu preotul lor carecitea din Cartea rugăciunilor cu glasul plin de emoția unicului moment.Iar gruparea credincioșilor, înconjurându-l răspundeau :Amin!Printre cei de față erau și palestinieni care mărturiseau:suntem pentruprima dată aici și trecem botezul creștinismului''. Rosteau cuvintele cu oîncredere neclintită citând fragmente din Sfânta Scriptură. 2Cei care mai fuseseră prin acest loc, cu alt prilej, i-am auzit spunând:,,cutoți suntem creștini.Sfințirea în apa Iordanului ne este comunătuturor:Români,ruși,etiopieni,greci ,palestinieni''. Un om
BOTEZUL ÎN APELE IORDANULUI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363345_a_364674]
-
este comunătuturor:Români,ruși,etiopieni,greci ,palestinieni''. Un om mai bătrân venit din Ierusalim pentru a nu știu câta oară, priveaspre cei din jur, le asculta vorbele, fără a le înțelege tâlcul. Asculta pe ceicare vorbeau românește sau rusește și rostea ca pentru sine:noi ne-ambotezat .în decursul anilor, dar ei -arătând către cei care stăteau la rând, ein-au avut prilejul! Comuniștii nu le-au dat voie!!Ei sunt ucraineni, ruși,români.Numai acum li s-a permis și au venit
BOTEZUL ÎN APELE IORDANULUI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363345_a_364674]
-
în partea dinspre altar o imensă coroana a Pesei și la capul lui pe pânza neagră volumul lui de ,,Poezii”. Cuvântarea de adio trebuia ținută de Laurian ,în numele prieteniei gazetărești, dar, pentru că n-a venit la timp, cuvântul a fost rostit de Grigore Ventura, prim redactor la ,,Adevărul”. Trecem pe lângă acest disurs improvizat care-i elogia opera, amintind doar frazele: ,,Acel ce zace aici înaintea noastră n-a fost al nimănui, ci al tuturor românilor. Nici noi conservatorii, nici junimiștii, nici
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
nr. 54 și 55 ale dicționarului „PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR. 1950-2010”, de CONSTANTIN TONI DÂRȚU. Editura „Studis”, Iași, 2013. Prezintă: AL.FLORIN ȚENE, președintele Ligii Scriitorilor Români de Pretutindeni, prof. CONSTANTIN TONI DÂRȚU și jurnalista MARIANA CRISTESCU. Participă și rostesc alocuțiuni personalități implicate în volume. (17.30 -18.00: Pauză, break coffée, declarații de presă.) Orele 18.00-20.30: „EMINESCIANA”. Susțin comunicări, invitați de onoare, domnii: prof.univ.dr.VICTOR CRĂCIUN („Eminescu și Transilvania”), general (r.) dr. MIRCEA CHELARU („Eminescu și problema
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
autumnal s-a dovedit unul bogat pentru membrii cenaclului care, în pofida suspendării pe timpul verii a activităților culturale, au revenit din vacanță încărcați de cărți și reviste ce au văzut lumina tiparului în ultimele săptămâni. Conducătoarea cenaclului, prof. Antonia Bodea, a rostit cuvântul de bun venit, mulțumind oaspeților din Bistrița-Năsăud, Maramureș și din orașele județului care au venit să se alăture cenacliștilor clujeni. Ștafeta a fost preluată de Al. Florin Țene, președintele național al LSR, care a vorbit despre participarea membrilor Ligii
TOAMNA A VENIT CU ROADE BOGATE LA CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363449_a_364778]
-
prin care devin importante pentru cititorˮ, iar Iulian Patca a apreciat că, așa cum demonstrează Al.F. Țene,„un scriitor veritabil nu are nevoie decât de un pretext pentru a scrie o carteˮ. Poetul Vasile B. Gădălin a intervenit pentru a rosti câteva epigrame închinate scriitorului cinstit și romanului său. Antonia Bodea a vorbit despre valoarea cărții, subliniind că prozatorul este „martor al istorieiˮ. Floarea Pleș, conducătoarea „ASTREIˮ năsăudene, a evidențiat că romanul este „o carte documentară cu mesaje excepționaleˮ, deoarece „cine
TOAMNA A VENIT CU ROADE BOGATE LA CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363449_a_364778]
-
postdecembristă. Când am luat, cu o repeziciune demnă de o populație și nu de un popor, comportamente, obiceiuri, cuvinte de pe alte meridiane și paralele. Se dovedește, o dată în plus, apetitul teribil al indigenilor spre limbile străine. Brânză, barză, varză, fiind rostite, cu mândrie patriotică, doar pe la sărbători. Ne-am îmbogățit cu trend, cool, training, O.K... adăugate la hoție, mișto, șpagă, mită, viol... implementate obsesiv de tembelviziuni! Am renunțat, după cele trei cântări ale cocoșului, la cele strămoșești. Totu-i de
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
știe, Câți ani are a mea soție? La-ntrebarea ce-am primit, L-am privit nedumerit, Și cu oarecare teamă, I-am spus vârsta la mea damă. Stă un pic Și se gândește Trage linie, Socotește! Și-n concluzie, Îmi rostește: Este el mai mic ca mine, Politețea îi convine, Dar de-acuma să știu bine, A mea damă să-i se-nchine! *** M-am ’ntrebat atunci și eu, Cum de-a putut Dumnezeu De-a lăsat pe sol să cadă
POLITICOSUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363525_a_364854]
-
lui Hristos a devenit viața noastră", ca, Om și Dumezeu prin Tatăl Său și-al tuturor-Iisus Hristos "a coborât la nivelul nostru "- cum, simplu și" pe-nțeles ", ne-o spune însuși Preot Prof.Dr.D-tru Stăniloae, fără a uita un adevăr rostit de Sf.Apostol Pavel :" Hristos v-a făcut vii împreună cu Sine ". După ce l-am "însoțit" pe Iisus, pe Drumul Golgotei, într-o săptămână numită a Patimilor, după ce l-am "răstignit" pe Sfântă Cruce și l-am "prohodit", după datina, acum
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362292_a_363621]
-
Nu-i într-o slujbă luată cu simbrie, Căci sufletul nu-i poate fi plătit! Un preț în bani nu poate fi găsit Dar de Lumină pentru veșnicie. Aceasta-i mama! Zi de zi, tenace, Despre credința-i aș putea rosti Făr-a cuprinde tot ce-ar trebui Cuvintele sunt, însă, prea sărace. Iubiți-o dar, cu sfatu-i îngeresc, Apreciindu-i dragostea curată Pentru lumina ce-o dă viața toată Să nu uitați să-i spuneți: „Mulțumesc!” Paula Diana Handra Referință Bibliografică
UN PREŢ ÎN BANI NU-I POATE FI PLĂTIT! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362304_a_363633]
-
milă de-un bănuț în plus”. „Acuma, că s-a dus, vă rog frumos”, (Grăi printre meseni o întrebare), „Veți scoate casa asta la vânzare Sau o păstrați și voi pentru nepoți?” „Da, o s-o vindem! N-are niciun rost”, Rosti de sub batic distinsa noră. „Noi suntem ocupați, mai mult de-o oră De două ori pe an, pe-aici n-am stat”. În colțul prispei, în ghiveciul strâmb, O floare de mușcată se usca Și-n lanț, bătrânul câine scheuna
ÎNGER PUSTIIT (S-A STINS O BABĂ-N SAT) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362347_a_363676]
-
Baraba. Ariereul tăcu și își duse mâna pe masă de unde apucă o cupă din care bău ceva. Opaițul de argint abia mai pâlpâia în încăpere. -Cu mișcarea zelotă ce legături mai ai, întrebă dintr-o dată arhiereul Caiafa? -Nici una mărite, rosti Baraba sigur pe el. Certurile și neînțelegerile dintre ei m-au făcut să-i las și să mă apuc de lovituri cu mult timp în urmă. Pe unde i-am întâlnit ne-am împuns cu privirile. Doar atât. Dacă am
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
Acasa > Poeme > Devotament > VÂNT DE VISE Autor: Shanti Nilaya Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Vânt de vise Când timpul toamnei se dezminte În stropi de ploi, căzuți intens, Iubiri ce nu pot fi rostite Dezleagă norii albi de sens Și fie numai până-n poală De cer, arsură pe dorință, Să ducă-n sine neagra smoală, Din primii fulgi...de suferință... Acolo, palma ta Iubite, Să-mi prindă fluturii de noapte- Iubiri ce nu pot
VÂNT DE VISE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362408_a_363737]
-
norii albi de sens Și fie numai până-n poală De cer, arsură pe dorință, Să ducă-n sine neagra smoală, Din primii fulgi...de suferință... Acolo, palma ta Iubite, Să-mi prindă fluturii de noapte- Iubiri ce nu pot fi rostite Și să le ningă-n altă parte, Pe alt meridian mai liber Sub alte tâmple-n rame scrise Mă du pe mine, vânt ce spulber, Te du pe tine, vânt...de vise! Când timpul iernii se dezminte De tot ce-
VÂNT DE VISE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362408_a_363737]
-
Cărbune, medalia “Virtutea literară” și ultimul număr al revistei “Agora literară”, doamnei Elena Buică și Trofeul “Muza”, doamnei Ligya Diaconescu. Domnul Al.Florin Țene a recitat poezia, creație proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
cuvânt e un oier,/un țăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]