6,798 matches
-
fost cu putință a-și procura o dovadă scrisă despre obligația ce pretinde, sau a conserva dovadă luată, precum: 1. la obligațiile care se nasc din cvasicontracte și din delicte sau cvasidelicte; 2. la depozitul necesar, în caz de incendiu, ruină, tumult sau naufragiu, si la depozitele ce fac călătorii în ospătăria unde trag; despre toate acestea judecătorul va avea în vedere calitatea persoanelor și circumstanțele faptului; 3. la obligațiile contractate în caz de accidente neprevăzute, când nu era cu putință
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
cășunate lui din cauza depozitului. Articolul 1619 Depozitarul poate să oprească depozitul până la plata integrală cuvenită lui din cauza depozitului. Secțiunea V Despre depozitul necesar Articolul 1620 Depozitul necesar este acela ce se face sub sila unei întâmplări, cum: un foc, o ruină, o prădare, un naufragiu sau alt eveniment neprevăzut de forță majoră. Articolul 1621 Proba prin martori este admisă pentru depozitul necesar și chiar în cazul când valoarea depozitului ar trece peste 250 lei. Articolul 1622 Depozitul necesar este supus la
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
demonstrat faptul că locuințele oamenilor - mireni (în speță casele lor) deși au avut viața lor dar s-au năruit în timp, palatele, castelele și cetățile celor avuți au existat și s-au pierdut - la unele din ele au rămas doar ruinele (Cetatea Sucevei, a Neamțului, cetatea Poenari etc.) dar ,,CASELE DOMNULUI” - în speță mănăstirile și schiturile au străpuns timpurile și pe multe dintre ele le vedem și astăzi, avându-le ca părți componente ale patrimoniului cultural și spiritual național. Din totdeauna
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
sintactice: • predicat, în raport de complementaritate cu un verb copulativ: „Dar nopțile-s de-un farmec sfânt/ Ce nu-l mai pot pricepe”. (M. Eminescu, I, p. 175); • complement indirect: „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină”. (M. Eminescu, I, p. 36); • complement predicativ; „M-aș împăca mai bine, bunăoară,/Să te socot de scândură și sfoară.” (T. Arghezi, I, p. 314); • complement corelativ: „Cu sfetnici vechi de zile mă-ntâmpinași în cale.” (M.Eminescu, I, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de enunțul „Vino pe la moară.” cu prepoziția compusă pe la, introducând un circumstanțial de loc, expresie a direcției: „Vino pe la moară; pe acolo e mai puțin primejdios.” Latc "La" 1. prepoziție: „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină.” (M. Eminescu) „La tâmple,/e drept, am o seamă de fire cărunte.” (L. Blaga) 2. morfem de dativ, în flexiunea nominală (pronominală): „A visa că adevărul sau alt lucru de prisos E în stare ca să schimbe în natur-un fir
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi supraviețuit, el nu mai are dreptul să se creadă inocent.” (O. Paler) • dependentă (subordonată, secundară); în interiorul unei relații de dependență, ocupă poziția de termen dependent, dezvoltând diverse funcții sintactice: „Cineva care ar dărâma o închisoare pentru a ridica din ruine alta și mai cumplită ar servi oare libertatea?” (O. Paler) Prin structura lor internă, frazele sunt: • simple, constituite din propoziții nondependente care, intrând între ele în relații de coordonare sau de apoziție, își păstrează autonomia predicațională: „Colo-n palate de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în structura predicatului intră verbul copulativ a părea, identitatea sau caracteristica subiectului este actualizată ca aparență: „Cu cât mai mulți ochi aș avea, cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar părea mai mari.” (M. Eminescu) „Casa (...) părea o bucată din ruinele unei cetățui.” (M. Eminescu) Prin conținutul său semantic, verbul a părea dezvoltă comparații poetice: „Pe fondul albastru al cerului, femeia părea o pasăre mare de pradă, gata să-și ia zborul.” (Pavel Dan) Predicatul stăriitc "Predicatul st\rii" Distinctivă pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-asculți, pe cea din urmă.” (T. Arghezi, 80) Precedat de diferite prepoziții, adverbul situează propoziția circumstanțială temporală într-un raport de anterioritate: până când: „Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas, Până când din școala toată o ruină a rămas.” (M. Eminescu, I., 140) sau într-un raport de posterioritate: de când: „De când căzu un trăsnet în dom - de-atunci în somn Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată.” (M. Eminescu, I., 96) Adverbul relativ cât introduce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
O, moartea-i un secol de sori înflorit, Când viața-i un basmu pustiu și urât.” (M. Eminescu, I, 38) „Dacă la Cairo e de-ajuns să iei tramvaiul ca să întâlnești la marginea orașului cele trei celebre piramide, în Mexic ruine fascinante stau la sute și mii de kilometri depărtare de capitală, în plină junglă.” (O. Paler, Caminante, 241), „Scopul Inchiziției era să te prefacă în plantă, Galilei. Cenușa lasă urme și compromite, în vreme ce o plantă trece neobservată.” (O. Paler, Galilei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, I, 196) sau propozițională: „Și am voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O stea era pe ceruri. În cer era târziu.” (T. Arghezi, 73) Numărul termenilor înscriși în relația de coordonare copulativă este nedeterminat: „Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână, Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie vântul - Se pare că vrăjește și că-i auzi cuvântul - Năuntrul ei pe stâlpi-i, păreți, iconostas, Abia conture triste și umbre au rămas;” (M. Eminescu, I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din dealuri (la exterior): — Depresiunea Neamț, aflată pe râul Ozana (Neamț), are în centrul ei orașul Târgu Neamț. În cartierul Humulești din acest oraș se păstrează casa copilăriei scriitorului Ion Creangă, iar pe o culme din nordul așezării se văd ruinele cetății Neamțului. La contactul cu munții se află mânăstirile Agapia și Văratec. — Depresiunea Cracău-Bistrița este străbătută de cele două râuri de la care i s-a dat numele; are un relief cu terase întinse pe care sunt sate mari și pe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în nord-est, are înălțimile cele mai mari din Podișul Moldovei, un climat răcoros și umed. Văile râurilor Suceava, Moldova și Siret sunt largi, au terase pe care sunt terenuri agricole (unde se cultivă cereale, sfeclă de zahăr, cartofi), așezări, mânăstiri, ruine de cetăți din secolele al XV-lea - al XVIII-lea. Câmpia Moldovei. Se află în nord-est, fiind fragmentată de râuri mici care se varsă în Prut (Jijia, Bahlui etc.). Uneori, în timpul sece telor de durată, unele seacă, iar pentru a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
De peste două milenii și jumătate, pe teritoriul țării noastre s-au succedat mai multe generații de orașe; în mai multe cazuri, orașele mai noi s-au suprapus peste așezări urbane mai vechi, realizându-se astfel continuitatea urbanismului în spațiul românesc. Ruinele orașului Histria din perioada elenistică Cetatea dacică Blidaru din Munții Orăștiei NOȚIUNI NOI tipologie - clasificarea diferitelor componente (naturale și antropice) ale mediului. • Numiți pe baza cunoștințelor însușite la istorie trei elemente care s-au păstrat în satul românesc de a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ambianța și nu-le intilnim în depresie. Din punct de vedere medical, depresia semnifică prăbușirea dispoziției de viață și se caracterizează prin “tristețe vitală”, conținut perceptual cenușiu, sentimente de autodepreciere și durere morală, idei delirante de autoacuzare, de vinovăție, de ruină, de inutilitate și pierderea interesului față de lumea înconjurătoare. Persoană depresiva are o încetinire a proceselor gindirii, hipermnezie selective, are mișcări reduse și lente, expresivitatea mimica săracă. Că simptome somatice bine consolidate avem : astenia insomnia anorexia lipsa poftei de mâncare tulburarea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
ă de nivel mediu din Moldova”, școală care în vremea lui Despot Vodă (1561-1563) va fi mutată la Cotnari, după ce clădirea ei de la Hârlău a fost topită într-un pârjol. Despot Vodă a ridicat și o biserică catolică , astăzi o ruină care impresionează prin dimensiuni. Cu mare răsunet în istorie este însă Schola latinae înființată de Despot Vodă (Ioan Iacob Eraclit), grec de origine, poet, medic și militar iscusit, sub conducere a umanis tului Ioan Sommer, biograful domnitorului. Alături de So mmer
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
î n uz; politica o făceau doar boierii. Coperta lucrării lui Ștefan Bârsănescu Alte informații documentare despre vechiul Cotnar „Pe drumul care pornește de lângă școala satu lui Cotn ari înspre nord-est, la distanță de circa 600 de metri, se găsesc ruinele unei vechi biserici catolice. După sp usele un or localnici din sat biserica ar fi ars între anii 1870 1875 în timpul unui incendiu. (însemnări despre trecutul comunei Cotnari ). Biserica catolică reconstruită de C. Balș „Târgul Cotnari, zice Cantemir în Descriptio
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Moldovae, este vestit numai pentru viile lui cele slăvite, care pe toate altele le întrec. Stăpânirea as upra lui este încredințată Paharnicului celui mare. Papistașii au întrânsul o Biserică de piatră prea frumos zidităʺ.( Este vorba de biserica a cărei ruine se văd și azi , constr uită în vremea lui Despot Vodă și devenită mai târziu catolică). Clădirea bisericii ar fi fost acoperită cu și ndrilă. Catolicii din localitate susțin că această biserică ar fi fost zidită de Ștefan cel Mare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se află o gârlă, pe unde ar fi fost drumul lui Ștefan cel Mare, Drumul ar fi dus spre satul Zlodica, la nord-vest unde se află într adevăr un pod de piatră de pe vremea lui Ștef an. Peste drum de ruinele bisericii amintite mai sus, se găsește casa parohială reclădită prin anii 1905-1910 pe ruinele altei clădiri mai vechi. Locuitorii susțin că în vechea clădire care a fost acolo a funcționat un seminar catolic pe vremuri, Lângă ruinele vechii biserici se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Drumul ar fi dus spre satul Zlodica, la nord-vest unde se află într adevăr un pod de piatră de pe vremea lui Ștef an. Peste drum de ruinele bisericii amintite mai sus, se găsește casa parohială reclădită prin anii 1905-1910 pe ruinele altei clădiri mai vechi. Locuitorii susțin că în vechea clădire care a fost acolo a funcționat un seminar catolic pe vremuri, Lângă ruinele vechii biserici se află astăzi biserica catolică zidită în primul deceniu al sec. XX. Spre nord-vest de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Peste drum de ruinele bisericii amintite mai sus, se găsește casa parohială reclădită prin anii 1905-1910 pe ruinele altei clădiri mai vechi. Locuitorii susțin că în vechea clădire care a fost acolo a funcționat un seminar catolic pe vremuri, Lângă ruinele vechii biserici se află astăzi biserica catolică zidită în primul deceniu al sec. XX. Spre nord-vest de aceste biserici, la 200 de metri, în grădina locuitorului Coteanu Anton s a găsit temelia unei vechi biserici catolice. Cea mai mare parte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
oseminte omenești care arată existența unui cimitir. Oamenii spun acestui loc la „Bisericuci” Nimeni nu și amintește de vreo inscripție de pe petre le care au fost scoase din temelie. Dinspre Dealul Cătălina, de la sud vest, în direcția bisericii catolice în ruină, a existat o cond uctă de apă construită din tuburi de pământ ars. Locuitorul Stoica Alexa ndru sus ține că în grădina sa ar fi existat urmele unui ve chi bazi n de piatră. Pornind de la biserica în ruine, pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în ruină, a existat o cond uctă de apă construită din tuburi de pământ ars. Locuitorul Stoica Alexa ndru sus ține că în grădina sa ar fi existat urmele unui ve chi bazi n de piatră. Pornind de la biserica în ruine, pe drumul că tre școa lă, la o distanță de 300 m s-au găsit temeliile unei clădiri mai mari, precum și oseminte omenești, care arată și existența unui cimitir. După părerea autorului informării, aici s-ar fi găsit clădirea internat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și existența unui cimitir. După părerea autorului informării, aici s-ar fi găsit clădirea internat a școlii latine a lui Despo t Vodă. De la aceste temelii, în continuare către școală, la 200 m. distanță, în via Bulău, s au găsit ruinele unei biserici catolice. După inscripția aflată pe una din pietre, anul con strucție i este 1658-1660. S-a găsit în temelie și o piatră de mormânt cu dată mai veche: 1576. Proprietara de azi a viei, unde se găsesc ruinele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ruinele unei biserici catolice. După inscripția aflată pe una din pietre, anul con strucție i este 1658-1660. S-a găsit în temelie și o piatră de mormânt cu dată mai veche: 1576. Proprietara de azi a viei, unde se găsesc ruinele vechii biserici de piatră, își amintește de spusele vechilor proprietari , care au afirmat că înainte de construcția bis ericii d e piatră ar fi existat o biserică de lemn, un fel de capelă a cimitirului din jurul ei. S-au găsit și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
faptele. În 1711 târgul este deja decăzut, cu 20 de ani înainte fiind prădat și ars de oștile poloneze a lui Jan Sobieski, multe din terenurile și morile târgului erau date la mânăstiri și diferiți boieri. Curtea domneasca era în ruine. La acea data Cotnariul era un târg mai răsărit decât Hârlăul, și nu se poate ca el să nu fi fost călcat de oștirile poloneze însetate și flămânde după bogățiil e Moldov ei! Acel iulie, când Cantemir părăsește domnia și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]