4,350 matches
-
dar zugrăveala în multe locuri este stricată...Curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stânjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sânt câteva chilii ruinate. In niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare am văzut-o eu la anul 1854”. Prima atestare documentară a mănăstirii o găsim
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
față cu kitchul, 1988; Pentru contra, 1991; Râsete în Parlament, 1994; Caragiale e cu noi!, 1997; De ce, nene Iancule?, 1998; Honeste scribere, 2000; Caragiale recidivus, 2002; Potcoave de purici, 2003; Ștefan Cazimir, 2006. „Ca în orice țară pe cale de regenerare, sânt la noi două principii care stau în luptă, o luptă înăbușită, însă uriașă și necontenită, între bătrân și tânăr, între obiceiul căzut și veșted și inovația cutezătoare, plină de putere și de viață; o luptă pe moarte între vechi și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
parcă o să se facă profesor la Sfântu Sava!...“ În romanul Serile de toamnă la țară, Al. Cantacuzin desenează cu umor portretul unui bătrân boiernaș, martor nedumerit și dezaprobator al valului de prefaceri abătut asupra țării: „un moldovan precum nu mai sânt mulți în lume, un tip din vremea lui Ipsilant, un om care au văzut pe Moldova noastră îmbrăcată cu șlic și cu giubea, numărând pe osișoarele metăniilor sale generațiile ce au trecut, un român care au rădicat sprincenile când au
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
frecvent în iad? „- De când civilizația au început în zodia Racului, adecă pe dos, de când s-au lepădat straiele vechi mai nainte de a fi gata cele nouă, de când se învață dialecte streine dând uitărei limba mumei, de când luxul și romansurile sânt mai trebuitoare decât pâinea cea de toate zilele, și de când, fără căpital moral, urmează mania voiajurilor. Damele se îmbolnăvesc dacă, în cursul unui an, nu răsuflă 9 luni aer străin; neputând trăi fără dame, după ele călătoresc boierii, după aceștia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
răpire.“ Sunt rânduri care anticipează - sumar, dar sugestiv - viziunea epică a lui N. Filimon. Un „boier negustor“ va apărea și în Muza de la Burdujăni de C. Negruzzi, sub chipul lui Chir Lacherdopolos, pretendent la mâna eroinei titulare: „Chera mu! Eu sânt un boiar neguțitor, pentru că desi sinto sluziaris [= sluger] sinto și bacalis [= băcan].“ Semiotica, spune Umberto Eco, „este în principiu disciplina care studiază tot ceea ce poate fi folosit pentru a minți. Dacă ceva nu poate fi folosit pentru a minți, atunci
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
formația intelectuală, neînțelegerea soților e perpetuă. Postelnicul nu se împacă în ruptul capului cu straiele nemțești în care l-a îmbrăcat nevasta și tună împotriva „romanțelor“ din care ea ar voi să-i citească la culcare: „cine știe, drăciile care sânt înșirate acolo poate să mă molipsească și pe mine, și negreșit aceasta se poate întâmpla, pentru că toți aceia care le scriu sânt niște mireni păcătoși, niște afemeiați, niște ereteci cu coarne!“ Remarcabilă aici, ca de altfel în mai toate comediile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a gonit cât a stat ea pe scaun. Toată pasărea piere pe limba ei. De te-a fi mușcat șarpele de inimă să mai fi făcut vreo rimadă ca aceea, apoi din asta i se trage moartea maică-tii. Bune sânt astea, fătul meu? ăsta e rodul procopselei tale? Asta bucuria părinților tăi? Asta nădejdea bătrânețelor mele? Fă copii, ca să te bucuri de ei!“ (Procesul și esilul meu la Snagov) Părerea de rău a serdarului Aricescu era că-și vânduse o
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
care nasc din dorire spre a să înfrumuseța orașul Bucureștilor și a să asemăna cu celelalte orașe ale Europii, este unul a căruia săvârșire nu să socotește a fi peste putință. Știut este tuturor că prin mahalale nu numai casele sânt prea rari, dar și multe locuri pierdute, îngrădiri mari de curți, sau grădini fără nici un folos, și multe locuri slobode fără nici o trebuință, unde fiecare aruncă gunoaiele; s-ar putea dar, ridicându-să planul orașului, să se deschiză prin mahalale drumuri
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ale lui G. Bariț, oaspeți ai orașului cu un an mai devreme, sunt sensibil deosebite. De la Băneasa, scrie primul dintre ei, „se începe drumul de piatră ce duce la Podul Mogoșoaiei printre 3 rânduri de tei de amândouă părțile, ce sânt tineri, ci dacă vor să crească, barem numai ca cei de la Colintina, va să înfățișeze cea mai frumoasă primblare, și până atuncea atât de cercată în toate zilele de noblețea Bucureștilor“. După aprecierea lui G. Bariț, noua alee de promenadă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a trecut „fluviul (apa) Nistru pe un pod umblătoriu“, că a poposit la Lemberg, „târg prea frumos, a căruia populație (numărul lăcuitorilor) poate să se suie la 35 mii de suflete“, că la Viena a vizitat „arsenalul, adecă armăria, unde sânt tot feliul de arme și îmbrăcăminte oștășăști, veche și nouă“ ș.a.m.d. Un condei cam arhaic, s-ar spune, dacă am uita că primele scrisori ale lui Kogălniceanu nu sunt decât cu 8 ani mai tinere decât Însemnarea lui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de colegul său Daniel Tomescu, va aprinde mânia mitropolitului Grigore, în același timp președinte al Eforiei școlilor: „«Cine sânteți voi - începu a striga -, să cutezați a strica limba românească și a vă atinge de legea și de credința pravoslavnică? ce sânt eresurile acestea? [...] unde mai e Alfa și Omega, daca voi, nelegiuiților, ați lepădat pe omega? S-a dus și legea, și credința de când s-au dus acele vremi pe când niște oameni ca d-alde voi era arși de vii. Surghiun
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
stare să producă decât leii de piatră ai podului Lo-ku din Pekin, pe care i-am contemplat cândva într-o lentă cădere a amurgului: Pe-ale punții largi parcane, Lei de piatră, multe stane, Stau la rând, dar încurcat, Nu sânt mulți - așa se vede - Însă nimeni, de mi-i crede, Încă nu i-a numărat. Mulți din cei ce se-ncercară De necaz pe pod crăpară Ori au nebunit pe rând. Alții-au numărat, sărmanii. Nu cu zilele, cu anii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
alfabetul lui Heliade? „Apoi să le numărăm, coane Fănică; să le numărăm...“ Autorul Gramaticii românești își prezintă, ce-i drept, reforma într-o modalitate indirectă și destul de confuză. El pleacă de la o listă cuprinzând 35 de litere („cele slavonești care sânt acestea“); este, de fapt, alfabetul preconizat de Ienăchiță Văcărescu, cuprinzând în plus pe u și pe oy. Numărul de 35 rezultă, cu oarecare bătaie de cap, din coroborarea listei generale a literelor (care omite pe e și w, dar include
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
toate acestea - precizează redactorul gazetei - dau acest sonet afară fără voia autorului; căci toate scrierile sale nici nu le scrie, nici nu va să le vază afară cu slove, ci cu litere, că așa au scris strămoșii noștri, că ele sânt țâțele prin care limba poate să sugă laptele maicii sale latine și că în sfârșit literatura nu poate să se nască decât prin litere, iar din slove nu poate ieși decât slovnire.“ (Curierul românesc, 1829, nr. 17) Secvența pe care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de origine neromană. 4. Tiparul latin ar permite citirea cărților românești de către străinii care ne-au învățat limba. 5. Folosirea alfabetului chirilic creează dificultăți în transliterarea numelor proprii străine. 6. „A scrie cu latinești ne îndeamnă și gustul esteticesc, că sânt cu mult mai frumoasă decât cele cirilești.“ 7. Adaptarea alfabetului latin la cerințele fonetice ale limbii române se poate realiza cu ajutorul unor semne diacritice. Argumentele contra sunt, pe scurt, următoarele: 1. Alfabetul chirilic redă cu fidelitate toate sunetele limbii române
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lui Alecsandri drept o „epocă interesantă“, de care, subliniază cu luciditate poetul, „ne ținem noi înșine prin legături intime“ (Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui). O mărturie înrudită, mergând până la conștiința scindării, ne oferă mai vârstnicul C. Negruzzi: „în mine sânt doi oameni deosebiți, românul vechi și românul nou“ (Scrisoarea VIII). Și în autorul Pastelurilor, consideră G. Ibrăileanu, „s-au luptat întotdeauna două tendinți: tendința de înnoire, de reformare, și tendința de conservare, care au rămas alăturea, antagonice“ (Spiritul critic...). O
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tale pare a fi sălbatică, dar care are soiul ei de civilizație deosebită. Aici ne găsim în împărăția contrasturilor celor mai originale; aici luxul și sărăcia, durerea și veselia, ideile nouă și ideile vechi, costiumele Evropei și costiumele românești, toate sânt unite la un loc și produc un efect neînchipuit atât ochilor cât și mintei.“ Programul oferit pictorului străin aparține de fapt, la modul generic, artistului român însuși, care își trezește prin el dispozițiile creatoare, își dă curaj să înceapă: epoca
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fost. Iaca una: „În iarna anului 1881,... mai mulți din orășeni ne întâlneam la dugheana lui Penea Bulgaru din Ciurchi... În fundul odăiei crâșmei pe un cuptor era o babă de la țară. Creangă auzind-o gemând... grozav, o întrebă ce are. Sânt bolnavă de năjit și nu am liniște deloc, mă doare trupul, vai de mine... Taci, mămucă dragă, lasă că te descânt eu și o să vezi cum are să-ți treacă îndată... Creangă repide înșfacă o ulcică, o umple cu apă, pune
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
femeie, se întâmplă sub semnul refacerii idealului mitic al ființei perfecte (în acest caz - androginul), ideal ascuns în „umbra dulcilor dorinți”. Iubirea apare ca o fericire „suprafirească”, opusă tribulațiilor biografice la care face trimitere autorul Scrisorii I: „... toate relele ce sânt / Într-un mod fatal legate de o mână de pământ”. Încercînd să ne imaginăm fericirile geniului, s-ar putea să devenim și noi înșine un pic mai fericiți... și mai altfel. 22 Modele feminine în poezia lui Eminescu Preambul Personajul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
când înțelegi la modul profund, total, că tu ești celălalt, că poți parcurge o succesiune infinită de vieți prin identificarea cu substanța eternă: Arheul. Sfâșierea tragică a unui suflet conștient de căderea în corporal, de scufundarea „în toate relele ce sânt / Într-un mod fatal legate de o mână de pământ” atrage după sine, în mod firesc, întoarcerea la credință, la rugăciune. Poezia cu acest titlu este de o 49 frumusețe simplă, memorabilă. O altă rugăciune, elocventă și pentru tema expusă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
femeie, se întâmplă sub semnul refacerii idealului mitic al ființei perfecte (în acest caz - androginul), ideal ascuns în „umbra dulcilor dorinți”. Iubirea apare ca o fericire „suprafirească”, opusă tribulațiilor biografice la care face trimitere autorul Scrisorii I: „... toate relele ce sânt / Într-un mod fatal legate de o mână de pământ”. Încercînd să ne imaginăm fericirile geniului, s-ar putea să devenim și noi înșine un pic mai fericiți... și mai altfel. 22 Modele feminine în poezia lui Eminescu Preambul Personajul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
când înțelegi la modul profund, total, că tu ești celălalt, că poți parcurge o succesiune infinită de vieți prin identificarea cu substanța eternă: Arheul. Sfâșierea tragică a unui suflet conștient de căderea în corporal, de scufundarea „în toate relele ce sânt / Într-un mod fatal legate de o mână de pământ” atrage după sine, în mod firesc, întoarcerea la credință, la rugăciune. Poezia cu acest titlu este de o 49 frumusețe simplă, memorabilă. O altă rugăciune, elocventă și pentru tema expusă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrămi de sânge. Și tu, oaia mea, Tu dac-ăi vedea O mândră fetiță Cu neagră cosiță Prin crânguri umblând, Din gură cântând. Din ochi lăcrămând, De mine-ntrebând, Să nu-i spui că sânt Culcat subt pământ, Ci că m-am tot dus, Dus pe munte-n sus, Prin vârfuri cărunte, Dincolo de munte, Căvălaș să-mi dreg, Flori ca să-i culeg Pentru nunta mea Ce-o să fac cu ea." Iar trădătorii își ucid stăpânul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
temelie de piatră, bun, încăpător, la loc sănătos și la îndemâna copiilor. Are două săli(9,30 x 6,50x3,35 și 9,30 x 6,50 x 3,34) și patru camere pentru învățători. Curtea și grădina (de 8056 mp.) sânt împrejmuite. Școala are un venit de 3.525 lei stabilit prin testamentul răposatului Iordache Costache Boldur-Lățescu. Fiind în Lupeni 167 de copii de vârstă școlară, ar trebui al treilea învățător. La Bașeu(1 km. și 120 m) fiind 91 de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
scria : La Hudeștii-Mari sătenii sunt răsculați în număr mai mare și totodată mai iritați. Supărarea lor e mare pentru că arendașul moșiei a arendat niște pământ pe care voiau să-l arendeze ei. De vreo trei zile, sătenii răzvrătiți din Hudeștii-Mari sânt într-o continuă agitație. După îndemnul a câțiva dintre ei se agită și sătenii de prin împrejurimile acelei comune. Pentru întărirea jandarmeriei rurale au sosit din București 35 jandarmi sub conducerea cpt. C. Răceanu care au fost îndreptați spre Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]