7,856 matches
-
Matei: În care direcție...? Hai, mă...! Octav: Și mai scrie că după anul ăsta de cotitură... Matei: Mamă, exact ca în "Scînteia"! An de cotitură... cotitură după cotitură... și-ncă o cotitură... Vizite de lucru... succese... angajamente... Exact ca în "Scînteia"? Octav: (după o pauză) Ai dreptate... Matei: Sigur că am... Așa că să-i lăsăm pe ei să vorbească... să promită... să strige... și noi să ne vedem de-ale noastre. Octav: (după o pauză în care îi privește, îi dă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
P. unu: Da, și? N-am făcut rău nimănui... Gh. P. doi: Hai sictir! Dar cînd ai scris despre nevastă-ta, D-zeu s-o ierte, că asculta Europa liberă, și că-și punea părul pe moațe cu hîrtie din Scînteia, tot n-ai făcut nici un rău? Tot nevinovat ești? Gh. P. unu: (descumpănit)...Tot... (în lipsă de altceva, oarecum pe de rost)...N-am făcut poliție politică... Gh. P. doi: Du-te dracului cu tîmpenia asta, cu poliția ta politică
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spun?! Nu ți-am spus?! Nu ți-am spus că te-am turnat... cu armele și cu porumbeii spioni...?! Nu ți-am spus că am turnat-o pe nevastă-mea că ascultă Europa liberă și că-și face moațe din Scînteia?! Ce mai vrei? Gh. P. doi: Lasă tu turnătoriile astea de catifea..., vinovățiile astea de operetă...! Gh. P. unu: Da tu nu mi-ai cîntat ca un tenor liric, și inocent, aria cu fiul în America și cocoșeii de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
semnifică preamărirea soarelui, iar baterea pământului cu piciorul scotea în evidență un rit de fertilitate.104 Tot un rit de fertilitate reprezintă și roata de car, îmbrăcată în paie, aprinsă și rostogolită pe dealuri, în nopțile solstițiale. Potrivit credinței populare, "scânteile" împrăștiate fertilizau pământul. În trecut, pentru vindecarea unor boli, era folosit "cercul de fier al unei roți de car" prin care se trecea bolnavul de nouă ori, la o răscruce de drumuri, în afara satului, la răsăritul soarelui. Călătorul, prigonit, la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ța! / Vine cerbu-n urma ta. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / A trecut cerbul Carpații, / Ca să joace la toți frații, / Cu covor împiestrițat, / Cu luceferi înstelat. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Pe câmpul cu floriceli, / Pe ape cu pietriceli, / Din copite scânteia, / Cărările deschidea.../ Lumea-ntreagă bucura. / Ța! / Cerbul când boncăluiește, / Anul Nou, mândru, vestește, / Lumea toată-nveselește! / Ța!..."153 Ritmul bicron, format din două unități de timp inegale, aparținând sistemului "aksák", specific jocului caprei și al cerbului, marchează trecerea din Anul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toamna/ și mă acoperă de palori/ beau alcooluri ciudate/ pe un dulce fond de erori". Lumea organică și cea anorganică sunt supuse metamorfozării și trecerii ("Umbra", "Hârtie albastră"), atmosfera este bacoviană, chiar versificația ne trimite la poetul "plumbului" și al "scânteilor galbene", îi lipsește însă eroismul deznădăjduit al poetului ce a coborât în infern ("Din altă toamnă", "Văzduh", "Bacovia", "Culorile se schimbă"). Motivul păsării Phoenix sensibilizează comentariul existenței. Însăși zăpada, care își repetă egal și măsurat existența, provine din arderea păsării
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
foarte multe ori în gratuitate. "Vom pribegi într-o sămânță poate/ sau într-o proră sângerând spre zare,/ în asfințitul care trist se surpă peste un sfârșit de sărbătoare "Va pribegi astfel în iarba care țipă,/ în prundul străfulgerat de scântei/ în timp, ca-ntr-o oglindă/." În nopțile Albionului" rămâne liric, deși motivele sunt livrești: sunt evocați Ulisse, T. S. Eliot, Th. Morus, Chaucer. V. Nicolescu este un poet trecut prin marea poezie, de la romantici și până la moderni, de aici
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Iarba apare ca motiv liric obsesiv. În fiecare poem îl descoperim cu sensul germinației stihiale: Iarba rumegă amiezile grase, unde vine țăranul crește iarbă, numai iarba crește cu gura-n pământ, se-astupă gurile ca șomoioage de iarbă, peste Casa Scânteii crește "iarbă". Un întreg univers al satului actual într-o adevărată grafie, cu puncte ascuțite și arcuite, delimitează fâșii colorate, ușor geometrizate,"ascut cuțitul pe gura fântânii,/ vin cisterne călare și laptele intră-n cușcă/ mai apoi, mai apoi invalidul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
timp " Dar de multă vreme caii sunt trântiți viclean/ și amestecați cu furcile în cazane". Se observă tendința spre descriptiv a acestor "poeme barbare", cu vocabule dialectale 2, cuprinzând o lume de obiecte care se înfruntă, se rănesc, până scot scântei, astfel că ai sentimentul că te miști într-un univers incendiat în care flăcările te ating din când în când. Ultimul volum, "Megalitice", pătrunde și mai adânc în folclor. Poetul evocă datini și obiceiuri specifice satului. Cultivă anecdoticul cu scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se concentrează în trei-patru versuri, uneori se încearcă o sensibilizare a ideii: ("Urme", "Vânt", "Drum", " Merg înainte spre moarte/ Cu coada ochilor/ Târâș spre lucruri"). Ciclul "Către mare" nu mai aduce nimic nou, realul se implică în poezie cam fără scânteie și fără haz: "din antichitate facem greșeli tactice, strategice, poetice, politice: trenuri întregi de greșeli", recunoaște poetul. Dincolo de aceste preocupări legate de arta lui, Sorescu aduce lumea cu partea ei perisabilă, cu neajunsurile ei, cu marile ei probleme; de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dezinvoltură de toate. Exemplu, romanța "8, 9, 10". Adrian Păunescu are voluptatea elementarului, a naturii aflată în germinație/ în care regnurile se interferează: "Puternică frunză dau tigrii și leii/ O coamă de-aramă începe din ram/ Un abur aduce delirul scânteii/ și stele amfibii în inimă am". Există în volum și o componentă de teatralitate, poetul declamă și are nevoie de martori. "Invitație la nunta mea" reprezintă acea tensionare ce explică într-un fel titlul: Toate casele au către mine ferestre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o coerență și un dialog pe tărâm educațional, în zona artelor spectacolului, constat cu bucurie și surprindere că timpul a decantat înțelepciunea, alături de un spirit ce este la fel de tânăr și deschis. Întâlnirile noastre au avut de-a lungul timpului acea scânteie de tinerețe, un protocol de respect și apreciere reciprocă, pe perioada de creație matură, și o reîntâlnire și redescoperire plină de bucurii și delicii intelectuale și artistice, acum. L-am invitat la Sibiu să cunoască din interior Festivalul, Teatrul Național
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cinematografic. ... și film de actualitate... Am numărat cadrele începînd cu genericul. Și mărturisesc aici că încă din primele patru minute densitatea simbolurilor și punerea deja în pagină a poeticii filmice m-au copleșit. Liftul care urcă descoperă zidul. Zidul Casei Scânteii, imaginea simbol a ideologiei, propagandei și cenzurii comuniste. Dar, în același timp, ne putem gândi și la zidurile care se tot dărâmă, cerând jertfă. Iar jertfa există în ambele versiuni. Bărbatul aleargă pe lângă coloanele edificiului comunist, așa cum Meșterul Manole cercetează
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
burgheziei... La care adugă apoi Rubliov. Pentru ca fata să-i vorbească despre: Ana Karenina... și Cehov... și Esenin... ba și Dostoievski, Nastasia Filippovna, Nastia, Idiotul... Putem găsi în Ana stări, senzații, uneori chiar personaje (cum este piticul majordom al Casei Scânteii sau saltimbancii invitați pe pontonul cuplului Albulescu-Vișan) care ne redeșteaptă memoria neorealismului sau a suprarealismului sau pasiunea marii literaturi. Foarte interesantă și, recunosc, emoționantă pentru mine este trimiterea expresă pe care Alexa Visarion o face la filmul său Înghițitorul de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Shakespeare, de Cehov și Caragiale ) depun mărturie pentru faptul că și-a integrat firesc în weltanschauung-ul său aceste idei: că lumea este și rațională și irațională (uneori "își iese din țâțâni", știau prea bine toți acești maeștrii respectați), că scânteia comică este și semn al tragicului cotidian și, deopotrivă că absurdul și drama pot fi maligne sau benigne. Nu se știe, cu certitudine, dinainte. Dar, mai ales, Alexa Visarion știe că nu trebuie, niciodată, sub nici un pretext ca, dimensiunea etică
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Bădescu critic de teatru, redactor Contemporanul Berner Nachrichten B.N, Szene Bern Berner Tagblatt, Berna Bogdan Ulmu prof. univ. dr. Călin Căliman critic de film, prof. univ., redactor Contemporanul și Caiete Critice Călin Stănculescu critic de film, redactor al cotidianului Scânteia Tineretului Chris Simion regizor de teatru, scenarist, directoarea Festivalului de Teatru Independent Undercloud Clelia Gambino D'Inzillo, redactor Il Popolo Constantin Chiriac actor, director general al Teatrului Național "Radu Stanca" și al Festivalului Internațional de Teatru SibFest, prof. univ. dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatru și film, prof. univ. dr., fondator al Teatrului Național pentru Copii Marina Constantinescu critic de teatru, cronicar dramatic România Literară, director Festivalul Național de Teatru Marina Roman critic de film, conf. univ. dr. Mădălina Stănescu critic de film, redactor Scânteia Tineretului Mihaela Michailov critic de film, dramaturg, dr. în artele spectacolului Mihai Măniuțiu regizor, scriitor, prof. univ. dr., director general al Teatrului Național "Lucian Blaga", Cluj-Napoca Miklos Hubay, dramaturg, prof. univ. dr. Mira Iosif critic teatral, redactor Teatrul Mircea Albulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
critic teatral, redactor Teatrul Mircea Albulescu actor de teatru și film, poet Mircea Diaconu actor de teatru și film, scriitor, membru în comisia de cultură în Parlamentul European Mircea Florian compozitor, prof. univ. dr. Miruna Ionescu critic de teatru, redactor Scânteia Tineretului Moni Ghelerter regizor, prof. univ. Monica Săvulescu-Voudouri scriitoare, critic de teatru, dr. în filologie Natalia Stancu critic teatral, redactor Scânteia Nelu Ionescu dramaturg, redactor Flacăra Nicolae Mateescu critic de film, redactor Luceafărul Nicolae Prelipceanu poet, critic teatral, redactor România
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în comisia de cultură în Parlamentul European Mircea Florian compozitor, prof. univ. dr. Miruna Ionescu critic de teatru, redactor Scânteia Tineretului Moni Ghelerter regizor, prof. univ. Monica Săvulescu-Voudouri scriitoare, critic de teatru, dr. în filologie Natalia Stancu critic teatral, redactor Scânteia Nelu Ionescu dramaturg, redactor Flacăra Nicolae Mateescu critic de film, redactor Luceafărul Nicolae Prelipceanu poet, critic teatral, redactor România Liberă Nicolae Ulieriu critic de film, redactor Săptămâna Oana Ciucă ziarist Octavian Saiu teatrolog, conf. univ. dr. Olivia Șirianu jurnalist, redactor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cinematografică, redactor Cinema și Observatorul Cultural Vasile Morar prof. univ. dr. Vasilica Blohat teatrolog, regizor de teatru, drd. în artele spectacolului Victor Parhon critic de teatru, redactor Teatrul Viorica Petrovici scenograf, prof. univ. dr. Viorica Tănăsescu critic de teatru, redactor Scânteia Tineretului Vittorio Holtier scenograf, grafician, prof. univ. dr. Elena SAULEA (1954 2014), conf. univ. dr. la UNATC I.L. Caragiale din București, autoare a volumelor Caragiale univers cinematografic, Spectacolul și tăcerea, Perimetrul dramaturgic, Repere conceptuale scenografice și regizorale în filmul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este reflectată în nuvela studiată. - VARIANTA 6 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: [............................................................] Cu aripi adormite în dimineața lunii Saștept să mi sentoarcă în streașină lăstunii? Saștept poateamintirea săși mai încerce cheia La poarta dintre dafini, saștept cumva scânteia Luminilor pierdute în pulbere și scrum? La mine nu mai urcă dea dreptul niciun drum; Deabia o cărăruie, o dâră ca de fum. Nu intră nicio ușă, nam prag, nam pălimar, Doar stelele sengână cu noapteantrun arțar. Ce să aștept
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și negrijită, că te blăstămă. Ieșind cineva dintr-o casă, apoi se lasă două pîni și sare, ca cei ce vor intra în ea să aibă pîne și sare. Cînd dulgherul bate primul cui la o casă nouă, dacă sar scîntei, casa aceea va arde. Dacă tatăl sau mama rătează întîia dată părul copilului, cînd se va căsători îi va arde casa. Casă nouă visînd e groapă de îngropare. Castravete Castraveții să nu-i pui în pămînt miercuri ori vineri, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ieși pe copil un fel de foc, numit „foc viu“*. Se crede că dacă îi dă cuiva foc, apoi îi arde și umbra, și el apoi nici pe astă lume, nici în cea viitoare nu va avea umbră. Cînd sar scîntei din foc e semn că vin oaspeți. E bine să observi și încotro sar. Dacă s-a dat foc la vreun acaret sau casă de un necunoscut și se uită cineva pe cînd arde, în flăcări, unde-i focul mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unui copil cu maiul pînă la un an, că se face copilul bătăuș. Dacă visează cineva un strai rupt, se zice că va avea o scîrbă. De verși pe straie vin, ai să-ți faci altele noi. Dacă sare vreun scîntei pe cineva de pe vatră și se aprinde vreun strai de pe dînsul, apoi e semn a zvoană. Să nu croiești la nici o haină întîi gulerul, că este rău de moarte. Cînd cumperi vreo țoală nouă, să nu o iei de marți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, dă cu oala după el, ca să se spargă toate relele. Nu e bine să lași oala răsturnată pe-o rînă, cu gura spre tine. (Gh.F.C.) Oaspete De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd sar scîntei din foc pîrîind, au să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede că va veni un oaspe de răuvoitor (cu inimă rea). Cînd sar scîntei în mijlocul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]