KorAP: Find »[drukola/base=sclav & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...167 168 169 ...246 >

6,135 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869

unui vas portughez, a cărei ieșire din Biafra a fost blocată de un vas al marinei engleze. Din cei 400 de sclavi de pe nava portugheza, 300 aveau să moară de foame și 100 au fost împușcați. Traversarea oceanului era pentru sclavii negri un calvar, greu de imaginat și de suportat, înregistrând atât un șoc psihic, dar și unul fizic. Erau legați doi câte doi, închiși în cala vasului, în întuneric, în condiții inumane de hrană, apă și igienă. Strașnic păziți, bătuți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
porumb, orez, banane, pește sărat sau afumat, în general mâncarea fiind puțină și aproape alterată. Celor care refuzau mâncarea, li se ardeau buzele cu cărbuni aprinși și se afirmă că unii comandanți de vase, la terminarea proviziilor, îi hrăneau pe sclavi cu carnea celor morți sau omorâți. Se menționează, de asemenea, cazuri când la terminarea proviziilor și a apei zeci sau sute de negri erau aruncați în ocean cazurile navelor Vassa, la 1783, Zong la 1781. Nava "Intrepido" a ajuns în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
se adaugă "pierderile" înregistrate datorită furtunilor și uraganelor care bântuie Atlanticul în zona tropicelor și care loveau frecvent corăbiile, având în vedere că o traversare dura 3 luni! Goeleta "Yenam" s-a scufundat în drum spre Havana cu 380 de sclavi, goeleta" Teresa" s-a scufundat la 1827 cu 186 sclavi, la 1837 se scufunda "Invincible" cu 150 de sclavi. În Cuba, porturile abilitate pentru "trata negrera" comerțul cu sclavi erau, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Havana, Matanzas și Santiago

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
Atlanticul în zona tropicelor și care loveau frecvent corăbiile, având în vedere că o traversare dura 3 luni! Goeleta "Yenam" s-a scufundat în drum spre Havana cu 380 de sclavi, goeleta" Teresa" s-a scufundat la 1827 cu 186 sclavi, la 1837 se scufunda "Invincible" cu 150 de sclavi. În Cuba, porturile abilitate pentru "trata negrera" comerțul cu sclavi erau, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Havana, Matanzas și Santiago. La Havana sosirea navelor era anunțată în publicația "Diario de la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
având în vedere că o traversare dura 3 luni! Goeleta "Yenam" s-a scufundat în drum spre Havana cu 380 de sclavi, goeleta" Teresa" s-a scufundat la 1827 cu 186 sclavi, la 1837 se scufunda "Invincible" cu 150 de sclavi. În Cuba, porturile abilitate pentru "trata negrera" comerțul cu sclavi erau, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Havana, Matanzas și Santiago. La Havana sosirea navelor era anunțată în publicația "Diario de la Habana", unde se anunțau și licitațiile de sclavi și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
Yenam" s-a scufundat în drum spre Havana cu 380 de sclavi, goeleta" Teresa" s-a scufundat la 1827 cu 186 sclavi, la 1837 se scufunda "Invincible" cu 150 de sclavi. În Cuba, porturile abilitate pentru "trata negrera" comerțul cu sclavi erau, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Havana, Matanzas și Santiago. La Havana sosirea navelor era anunțată în publicația "Diario de la Habana", unde se anunțau și licitațiile de sclavi și "prețurile". De reținut că navele care aduceau sclavi erau singurele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
de sclavi. În Cuba, porturile abilitate pentru "trata negrera" comerțul cu sclavi erau, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Havana, Matanzas și Santiago. La Havana sosirea navelor era anunțată în publicația "Diario de la Habana", unde se anunțau și licitațiile de sclavi și "prețurile". De reținut că navele care aduceau sclavi erau singurele care puteau intra în porturile cubaneze și noaptea! La sosire sclavii erau "refrescado" împrospătați pentru a arăta bine la vânzare. Erau impărțiți în "piesas de indias", "mulecones sau muleconas

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
comerțul cu sclavi erau, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Havana, Matanzas și Santiago. La Havana sosirea navelor era anunțată în publicația "Diario de la Habana", unde se anunțau și licitațiile de sclavi și "prețurile". De reținut că navele care aduceau sclavi erau singurele care puteau intra în porturile cubaneze și noaptea! La sosire sclavii erau "refrescado" împrospătați pentru a arăta bine la vânzare. Erau impărțiți în "piesas de indias", "mulecones sau muleconas", "muleque sau mulequas". Muleque erau cei de 6-14 ani

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
Santiago. La Havana sosirea navelor era anunțată în publicația "Diario de la Habana", unde se anunțau și licitațiile de sclavi și "prețurile". De reținut că navele care aduceau sclavi erau singurele care puteau intra în porturile cubaneze și noaptea! La sosire sclavii erau "refrescado" împrospătați pentru a arăta bine la vânzare. Erau impărțiți în "piesas de indias", "mulecones sau muleconas", "muleque sau mulequas". Muleque erau cei de 6-14 ani, mulecon cei de 14-18 ani și "piezas de indias" erau cei de 18-35

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
a arăta bine la vânzare. Erau impărțiți în "piesas de indias", "mulecones sau muleconas", "muleque sau mulequas". Muleque erau cei de 6-14 ani, mulecon cei de 14-18 ani și "piezas de indias" erau cei de 18-35 de ani. "Afacerea" cu sclavii negri era prosperă și atractivă pentru toate verigile lanțului de la șefii de trib, la vânzătorii din factorii, comandanții de nave, negustorii localnici și proprietarii de sclavi de pe plantații. Se precizează ca nava "Venus" sosită la Havana cu 850 de sclavi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
14-18 ani și "piezas de indias" erau cei de 18-35 de ani. "Afacerea" cu sclavii negri era prosperă și atractivă pentru toate verigile lanțului de la șefii de trib, la vânzătorii din factorii, comandanții de nave, negustorii localnici și proprietarii de sclavi de pe plantații. Se precizează ca nava "Venus" sosită la Havana cu 850 de sclavi, la cheltuieli de 5.900 de lire a adus proprietarului un venit net de 39.000 lire. În perioada 1740-1760 Real Compania de la Habana a vândut

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
sclavii negri era prosperă și atractivă pentru toate verigile lanțului de la șefii de trib, la vânzătorii din factorii, comandanții de nave, negustorii localnici și proprietarii de sclavi de pe plantații. Se precizează ca nava "Venus" sosită la Havana cu 850 de sclavi, la cheltuieli de 5.900 de lire a adus proprietarului un venit net de 39.000 lire. În perioada 1740-1760 Real Compania de la Habana a vândut 4.986 sclavi cu prețul mediu de 144 pesosi "bucata", la sfârșitul perioadei menționate

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
Se precizează ca nava "Venus" sosită la Havana cu 850 de sclavi, la cheltuieli de 5.900 de lire a adus proprietarului un venit net de 39.000 lire. În perioada 1740-1760 Real Compania de la Habana a vândut 4.986 sclavi cu prețul mediu de 144 pesosi "bucata", la sfârșitul perioadei menționate prețul atingând 220-300 pesosi. La 1838 un sclav costa la "cumpărarea" din Guineea 50 de pesosi și era vândut la Havana cu 350 de pesosi, aducând, după deducerea cheltuielilor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
a adus proprietarului un venit net de 39.000 lire. În perioada 1740-1760 Real Compania de la Habana a vândut 4.986 sclavi cu prețul mediu de 144 pesosi "bucata", la sfârșitul perioadei menționate prețul atingând 220-300 pesosi. La 1838 un sclav costa la "cumpărarea" din Guineea 50 de pesosi și era vândut la Havana cu 350 de pesosi, aducând, după deducerea cheltuielilor, un venit net de 200 pesosi! Uneori sclavii erau vânduți înainte de a se naște cu 25 de pesosi, negresele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
la sfârșitul perioadei menționate prețul atingând 220-300 pesosi. La 1838 un sclav costa la "cumpărarea" din Guineea 50 de pesosi și era vândut la Havana cu 350 de pesosi, aducând, după deducerea cheltuielilor, un venit net de 200 pesosi! Uneori sclavii erau vânduți înainte de a se naște cu 25 de pesosi, negresele gravide având prețuri "speciale". În piețele de sclavi aceștia erau puși să alerge, danseze, să cânte, să-și arate "abilitățile" și "dinții" în fața cumpărătorilor, pentru a-și demonstra "valoarea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
pesosi și era vândut la Havana cu 350 de pesosi, aducând, după deducerea cheltuielilor, un venit net de 200 pesosi! Uneori sclavii erau vânduți înainte de a se naște cu 25 de pesosi, negresele gravide având prețuri "speciale". În piețele de sclavi aceștia erau puși să alerge, danseze, să cânte, să-și arate "abilitățile" și "dinții" în fața cumpărătorilor, pentru a-și demonstra "valoarea". După cumparare erau supuși procedeului "herrado" marcarea, ce se făcea cu fierul înroșit în foc, care imprima în carnea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
aceștia erau puși să alerge, danseze, să cânte, să-și arate "abilitățile" și "dinții" în fața cumpărătorilor, pentru a-și demonstra "valoarea". După cumparare erau supuși procedeului "herrado" marcarea, ce se făcea cu fierul înroșit în foc, care imprima în carnea sclavului o cifră sau o literă sau numele stăpânului. Sclavii se marcau de obicei pe umărul stâng, dar se menționează și sclavi marcați pe obraz. Femeile de obicei erau marcate pe piept sau pe picior. Toți sclavii purtau la gât o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-și arate "abilitățile" și "dinții" în fața cumpărătorilor, pentru a-și demonstra "valoarea". După cumparare erau supuși procedeului "herrado" marcarea, ce se făcea cu fierul înroșit în foc, care imprima în carnea sclavului o cifră sau o literă sau numele stăpânului. Sclavii se marcau de obicei pe umărul stâng, dar se menționează și sclavi marcați pe obraz. Femeile de obicei erau marcate pe piept sau pe picior. Toți sclavii purtau la gât o plăcuță cu numele stăpânului și la "marcare" primeau și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
După cumparare erau supuși procedeului "herrado" marcarea, ce se făcea cu fierul înroșit în foc, care imprima în carnea sclavului o cifră sau o literă sau numele stăpânului. Sclavii se marcau de obicei pe umărul stâng, dar se menționează și sclavi marcați pe obraz. Femeile de obicei erau marcate pe piept sau pe picior. Toți sclavii purtau la gât o plăcuță cu numele stăpânului și la "marcare" primeau și un nume creștin. Prețurile de vânzare variau nu numai în funcție de sex, vârstă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
care imprima în carnea sclavului o cifră sau o literă sau numele stăpânului. Sclavii se marcau de obicei pe umărul stâng, dar se menționează și sclavi marcați pe obraz. Femeile de obicei erau marcate pe piept sau pe picior. Toți sclavii purtau la gât o plăcuță cu numele stăpânului și la "marcare" primeau și un nume creștin. Prețurile de vânzare variau nu numai în funcție de sex, vârstă, stare fizică, ci și în funcție de zona din Africa din care proveneau. "Lucumi", nume dat celor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
Bambaras robuști, obraznici, volubili, leneși, dar veseli și simpatici. Lucumi erau considerați sclavii cei mai inteligenți, fiind însă dificili de dominat, Carabalii apreciați ca sălbatici și chiar antropofagi, Congo, puternici, nesupuși, comozi, extravaganți și "cei mai adormiți dintre negri"! Destinul sclavilor odată ajunși în Cuba varia în funcție de compărător majoritatea pentru muncile istovitoare de pe plantațiile de trestie de zahăr, tutun sau cafea, pentru cele din mine, ca sclavi domestici la orașe. În acest context existau diferențe notabile între munca și situația sclavilor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
chiar antropofagi, Congo, puternici, nesupuși, comozi, extravaganți și "cei mai adormiți dintre negri"! Destinul sclavilor odată ajunși în Cuba varia în funcție de compărător majoritatea pentru muncile istovitoare de pe plantațiile de trestie de zahăr, tutun sau cafea, pentru cele din mine, ca sclavi domestici la orașe. În acest context existau diferențe notabile între munca și situația sclavilor de pe plantații și mine și cei de la oraș .Cei de la oraș munceau mai puțin, mâncau mai bine, primeau uneori recompense. Cei de pe plantațiile de trestie de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
sclavilor odată ajunși în Cuba varia în funcție de compărător majoritatea pentru muncile istovitoare de pe plantațiile de trestie de zahăr, tutun sau cafea, pentru cele din mine, ca sclavi domestici la orașe. În acest context existau diferențe notabile între munca și situația sclavilor de pe plantații și mine și cei de la oraș .Cei de la oraș munceau mai puțin, mâncau mai bine, primeau uneori recompense. Cei de pe plantațiile de trestie de zahăr, de exemplu, se sculau înainte de răsăritul soarelui și munceau până la apus. Regulamentul promovat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
zilnic de 10 ore, în perioada recoltărilor chiar de 16 ore. Munca le era coordonată de un "mayoral" vechil, ajutat de câțiva "contramayorali", de obicei negri și foarte duri. Dimineața, la începutul zilei de muncă și seara la încheierea acesteia, sclavii participau la un serviciu religios. Primeau câte 2-3 mese pe zi, constând de regulă din porumb, orez, boniatos, banane și carne sărată sau pește. Duminicile li se permitea să "se distreze", cântând și dansând dansuri din țările de origini, sub

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
și dansând dansuri din țările de origini, sub supraveghere strictă. Dacă la început dansurile se executau în sunete de "tambores", tobe mari, pentru evitarea pericolului transmiterii la distanță de "mesaje cifrate", acestea au fost înlocuite cu "tubanderas", tobe mai mici. Sclavii erau supuși unui regim strict, orice încălcare a "regulilor" ducând la pedepse aspre, plecându-se de la concluzia că "no hay negro bueno ni tamarindo dulce" nu există negru bun și nici tamarindo dulce (fruct cu gust astringent). De regula erau

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]