4,338 matches
-
cromosferă și coroană, precum și originea vântului solar. Hidrogenul reprezintă aproximativ 74% din masa Soarelui, heliul 25%, iar restul este constituit din cantități mici de elemente mai grele. Datorită acestei compoziții și a temperaturilor ridicate, pe Soare nu există o crustă (scoarță) solidă, și nici materie în stare lichidă, toată materia solară fiind în întregime în stare de plasmă și gazoasă. Soarele face parte din clasa spectrală G2V. "G2" înseamnă că: Sufixul "V" (citit 5) indică apartenența Soarelui la grupul majoritar al
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
Saturn. Cele patru planete interioare sau telurice / terestre au o compoziție densă, de roci, cu puțini sau chiar fără sateliți și fără sisteme de inele. Ele sunt compuse în mare parte din minerale refractare, cum ar fi silicații, care formează scoarțele și mantalele planetelor, și metale ca fierul și nichelul, care formează nucleele planetare. Trei din cele patru planete interioare (Venus, Terra și Marte) au o atmosferă destul de densă pentru a genera vremea; toate au cratere de impact și caracteristici tectonice
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
sediul Muzeului Țăranului Român. Zidăria aparentă din cărămidă roșie, arcadele și elementele traforate, foișorul amintind de clopotnițele vechilor mănăstiri, conferă clădirii somptuozitatea unui adevărat palat al artei. Muzeul deține colecții de ceramică, port popular, țesături pentru interior, lemn, mobile, feronerie, scoarțe. În curtea muzeului dinspre bulevardul "Ion Mihalache" a fost montată o biserică din lemn, monument istoric din secolul al XVIII-lea, strămutată aici în anul 1992. Muzeul Țăranului Român a obținut în 1996 trofeul EMYA (European Museum of the Year
Muzeul Național al Țăranului Român () [Corola-website/Science/296897_a_298226]
-
V-lea î.Hr. și secolul al XIV-lea d.Hr., oamenii considerau că seismele sunt provocate, de regulă, de curenți de aer aflați în interiorul cavităților Pământului. Exista însă și ideea conform căreia cutremurele apăreau ca urmare a tensiunilor existente în scoarță între apă și pământ, idee avansată de filosoful grec Thales din Milet, în secolul al VI-lea î.Hr. Mai târziu, în primul secol al erei noastre, Plinius cel Bătrân vorbea despre seisme ca fiind „furtuni subpământene”. Prin studiul cutremurelor, la
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
târziu, în primul secol al erei noastre, Plinius cel Bătrân vorbea despre seisme ca fiind „furtuni subpământene”. Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea și direcția de
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul Est-African ș.a. au o activitate seismică mai redusă. Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure din România își au focarul în munții Vrancei, fiind produse de mișcări ale scoarței terestre. Există și zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite "aseismice" sunt următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma rusă, Groenlanda ș.a.. Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri: 1. Naturale: 2. Antropice ( non-seismice) Anual se
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
ciocnesc. Astfel: - dacă se ciocnește o placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subțire și mai densă va fi forțată să intre sub cea continentală care este mai ușoară și mai groasă. Aici apare fenomenul de subducție . Crăpătura scoarței pe unde placa pătrunde în manta se numește fosă. -când se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate fi împinsă sub cealaltă. -când se ciocnesc două plăci continentale, se creează arii de munți pentru că marginile care se ciocnesc se
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
și pe la răscruci de drumuri. Ia chip de animal (iapa, bivolița, vacă), de femeie care seamănă cu un copac cioturos, cu craci uscate, cu păr lung despletit sau împletit șuvițe care cad din cap până la călcâie precum șerpii, îmbrăcată în scoarță sau mușchi de copac. Poate fi înaltă cât casa și capita de fan sau mică cât un iepure, frumoasa că o zână sau hidoasa că un monstru cu capul mare, cu ochii cât strachina și dinții cât secera. Se deplasează
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
în interiorul si la suprafața sa. Geologia studiază atât compoziția rocilor expuse la suprafață (în fazele istorice ale geologiei) cât și mai ales continuitatea acestora în adâncime, zăcămintele minerale solide, lichide și gazoase, structura integrală a planetei Terra, plăcile tectonice ale scoarței terestre, dar și structura internă stratificată a planetei. Fazele de cercetare geologică a unei regiuni se încep cu cartarea terenului, aflorimentele (roci expuse la suprafață) fiind punctul de plecare.Urmează faza de prospecțiune cu forare de suprafață care ajută la
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
noul orizont marno-argilos, care avea o grosime de aproximativ 300m și care a fost depus în cu totul alte condiții , au apărut numeroase intercalații de gresii, șisturi, cărbunoase și cărbuni, ceea ce atestă o regiune liniștită sub aspectul frământărilor din lăuntrul scoarței și un climat cald, favorabil dezvoltării unei vegetații luxuriante, din care s-au putut forma cărbunii. În orizonturile de cărbuni s-au găsit resturi din trunchiri de Sequoia , Nuc, Ulm. Cărbunii de aici s-au mai format și din frunzișurile
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
de sodiu. Sodiul reacționează violent cu acizii dând sare și hidrogen. Sodiul reacționează direct cu nemetalele dând săruri, și cu hidrogenul dând hidruri. Sodiul reacționează violent cu apă dând hidroxid și hidrogen. Sodiul este cel mai răspândit metal alcalin din scoarța Pământului, dar și unul dintre cele mai răspândite din Univers. În natură se găseste sub forma depozitelor masive de sare gemă (clorură de sodiu, NaCl), în mineralul halit, în combinație cu clorura de potasiu), în silvină, împreună cu aluminiul în criolit
Sodiu () [Corola-website/Science/297157_a_298486]
-
sare gemă (clorură de sodiu, NaCl), în mineralul halit, în combinație cu clorura de potasiu), în silvină, împreună cu aluminiul în criolit (NaAlF), sau sub formă de azotat în salpetrul de Chile (NaNO, azotat de sodiu), reprezentând 2,6% din masa scoarței terestre. În apa marină, ionii de Na îi însoțesc pe cei de Cl. Liniile spectrale D ale sodiului se găsesc în majoritatea stelelor, precum și în Soare. Sodiul metalic se obține prin electroliza clorurii de sodiu (NaCl) în topitură, metodă mai
Sodiu () [Corola-website/Science/297157_a_298486]
-
subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). Cupola masivului de sare
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
se adune în atmosferă acum circa 2,5 miliarde de ani, la aproximativ un miliard de ani de la prima apariție a acestor organisme. Dioxigenul constituie 20,8% din volumul de aer. Oxigenul este cel mai abundent element după masă în scoarța Pământului, făcând parte din compuși de oxizi ca dioxidul de siliciu, reprezentând aproape jumătate din masa scoarței terestre. Oxigenul reprezintă o parte importantă din atmosferă, și e necesar la susținerea majorității vieții terestre, fiind folosit în respirație. Totuși, e prea
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
de la prima apariție a acestor organisme. Dioxigenul constituie 20,8% din volumul de aer. Oxigenul este cel mai abundent element după masă în scoarța Pământului, făcând parte din compuși de oxizi ca dioxidul de siliciu, reprezentând aproape jumătate din masa scoarței terestre. Oxigenul reprezintă o parte importantă din atmosferă, și e necesar la susținerea majorității vieții terestre, fiind folosit în respirație. Totuși, e prea reactiv chimic pentru a rămâne un element liber în atmosfera Pământului fără a ne fi reaprovizionat continuu
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
De exemplu, oxidul de fier (FeO) natural, cunoscut și ca wüstit, are formula , unde "x" este de obicei în jur de 0,05. Oxigenul ca și compus este prezent în atmosferă în cantități importante sub formă de dioxid de carbon (). Scoarța terestră este compusă în mare parte din oxizi de siliciu (cuarțul , găsit în granit și nisip), aluminiu (oxid de aluminiu , în bauxită și corindon), fier (oxid de fier (III)) , în hematit și rugină), și carbonat de calciu (în calcar). Restul
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
terestră este compusă în mare parte din oxizi de siliciu (cuarțul , găsit în granit și nisip), aluminiu (oxid de aluminiu , în bauxită și corindon), fier (oxid de fier (III)) , în hematit și rugină), și carbonat de calciu (în calcar). Restul scoarței este de asemenea alcătuită din compuși ai oxigenului, în particular silicați complecși (minerale silicate). Mantaua Pământului, de masă mult mai mare decât scoarța, este în mare parte compusă din silicați de magneziu și fier. Silicații solubili în apă, de forma
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
corindon), fier (oxid de fier (III)) , în hematit și rugină), și carbonat de calciu (în calcar). Restul scoarței este de asemenea alcătuită din compuși ai oxigenului, în particular silicați complecși (minerale silicate). Mantaua Pământului, de masă mult mai mare decât scoarța, este în mare parte compusă din silicați de magneziu și fier. Silicații solubili în apă, de forma , , și , sunt folosiți ca detergenți și adezivi. Printre cele mai importante clase de compuși organici care conțin oxigen se numără („R” reprezintă radicalul
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
chimic, după masă, în biosfera, atmosfera, hidrosfera și litosfera Pământului. Oxigenul este al treilea cel mai răspândit element chimic din univers, după hidrogen și heliu. Aproximativ 0,9% din masa Soarelui este oxigen , element care constituie 49,2% din masa scoarței terestre, și este și componentul major al oceanelor planetare (88,8% din masa lor). Oxigenul gazos este al doilea cel mai răspândit component din atmosfera Pământului, deoarece reprezintă 20,8% din volumul său și 23,1% din masa sa (câteva
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
cel mai impunător fluviu al Africii, Nilul. Datorită Nilului, câmpurile agricole sunt irigate din belșug. Vezi și: Principalul produs de export al Sudanului este bumbacul. Această țară asigură 80% din cererea mondială de gumă arabică, o masă densă obținută din scoarța unor plante rășinoase. Aceasta este folosită pe post de clei de adeziv. Deși aici au fost descoperite zăcăminte de petrol, care au început să fie exploatate în 1999, țara se află în pragul falimentului economic. Între 2003-2011 pe lista patrimoniului
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
În cele 57 de luni cât a durat expediția, Darwin a adunat un vast material geologic, paleontologic, zoologic, botanic, etnografic etc. Observațiile și reflecțiile făcute i-au permis nu numai formularea teoriei evoluționiste, ci și a altor teorii privind mișcarea scoarței terestre, formarea recifilor coraligeni, a insulelor vulcanice. Cu alte cuvinte, nu numai speciile evoluează, ci și Pământul se modifică în timp. Ca o recunoaștere a valorii sale ca naturalist, Darwin este numit în 1838 secretar al Societății de Geologie, funcție
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară, a murit în 1863 la Brașov. s-a născut în orașul Bistrița în familia unui arendaș. Tatăl, Teodor, ținea în arendă, la Bistrița, o moară de argăsit scoarță, care abia asigura existența familiei relativ numeroase: soția și trei copii. Casa în care locuiau era compusă dintr-o singură chilie ceva mai largă, și o tindă. Câțiva ani după nașterea lui Andrei Mureșanu, tatăl său a murit strivit de
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
Ei au fost primii care au exprimat stări și emoții prin intermediul artei. Întrucât, creativitatea făcea parte din natura umană, orice cultură este caracterizată de forme de artă proprii: sculpturi din lemn sau din piatră, scrieri sau picturi pe papirus sau scoarță de copac, coaserea veșmintelor și a tapiseriilor sau turnarea metalelor. Prin artă au ieșit la lumină idei noi, iar în epoca clasică s-au pus bazele multor stiluri, dintre care unele se mențin și în zilele noastre. Caracterizată prin naturalism
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
pe cei din Indonezia, Malaysia, Brunei si Singapore. În ciuda previziunilor referitoare la secetă, incendiile au izbucnit și în mai și iunie, iar până în septembrie ele ieșiseră de sub control în mai multe locuri. Sud-Estul Australiei - Eucaliptul se aprinde foarte ușor deoarece scoarța sa conține uleiuri ușor inflamabile. De asemenea din el cad multe frunze și crengi uscate care reprezintă combustibil excelent pentru incendii. Australia de Sud-Est este una din regiunile cele mai expuse la incendii din lume. În timpul verilor lungi, vânturi fierbinți
Incendiile naturale () [Corola-website/Science/317570_a_318899]
-
viață a opilionilor, de regulă, este de 2 ani. Opilionii populează toate continentele, cu excepția Antarcticii și a zonelor polare. Însă concentrația lor este mai mare la tropice. Opilionii preferă locuri ascunse, greu accesibile: frunziș, locuri pietrose, scorburi sau fisuri în scoarța copacilor. Sunt de asemenea specii iubitoare de umiditate. Pe teritoriul României cea mai răspândită specie este "Phalangium opilio".
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]