5,553 matches
-
autosacrificiu, donând, spre exemplu, bani obținuți cu mari eforturi în scopuri caritabile, renunțând la anumite recompense în favoarea altor pretendenți ale c]ror merite au o valoare deosebit] sau chiar sacrificându-ne propria viat] pentru a-i salva de la moarte pe semenii noștri. S-ar putea afirmă cu cinism c] toate aceste acțiuni binevoitoare sunt orientate spre anumite scopuri personale ulterioare, sau chiar și numai pentru a ne ușura conștiința. Totuși, indiferent de satisfacția obținut], aceasta nu poate fi exprimat] în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi o persoan] banal] și unidimensional], care nu știe s] profite și de alte aspecte ale vieții ce dep]șesc sfera eticii, cum ar fi sportul sau studiul istoriei. În str]dania să de a-și ajuta cât mai mult semenii, acest individ își dedic] tot timpul liber în scopul unor acte de altruism, renunțând la alte acțiuni benefice, care în mod normal i-ar aduce satisfacție. iv. Exclusivismul Anscombe și MacIntyre au militat pentru renunțarea în totalitate la sistemul etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lc]rii acestora. De asemenea, în cadrul diverselor societ]ților, drepturile joac] un rol important în discuțiile despre probleme morale controversate: avort, eutanasie, pedeapsa suprem] decretat] de lege, felul în care trat]m animalele și mediul înconjur]tor, obligațiile fâț] de semenii noștrii și fâț] de generațiile viitoare. Și asta în vreme ce, din punct de vedere lingvistic, drepturile aparțin unei tradiții a rațion]rii etice care își are originea în Antichitate. Din perspectiva acestei tradiții, conotațiile termenului aparțin mai degrab] domeniului legal decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere principiul considerației egale acordate intereselor. Dup] cum a afirmat Rachels (1989, p. 48): „Dragostea universal] este un ideal mai înalt decât loialitatea familial], iar obligațiile din cadrul familiei pot fi complet înțelese doar că ilustr]ri ale obligațiilor fâț] de semenii noștri”. Este deci posibil că oamenii s] aib] îndatoriri speciale fâț] de alții, dar acestea ar fi mult mai limitate decât sunt în viziunea noastr] de acum. Spre exemplu, putem hoț]r] c] anumite persoane ar trebui s] acorde tratament
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
persoanelor din aceast] categorie, Frey ofer] un r]spuns conving]tor tuturor celor care susțin ideea supremației umane. „Nu pot înțelege de ce apartenența la o specie este un criteriu suficient pentru a susține c] avem o relație moral] special] cu semenii noștri... Cum este posibil s] ai o relație moral] special] cu ceilalți oameni doar prin simplul fapt de a te fi n]scut?” (Frey 1980, p. 199). Poziția lui Frey își are deficiențele sale. Putem pune la îndoial] afirmația lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de preocupați s] se identifice cu interesele și valorile altora, încât s] adopte, f]r] spirit critic, perspectiva moral] a societ]ții. Și cei care sunt gata de a fi cunoscuți pentru c] au credințe morale în dezacord cu majoritatea semenilor lor manifest] curaj moral. De exemplu, în Statele Unite, acum dou] sute de ani, oricine se împotrivea sclaviei, fie și numai într-o conversație întâmpl]toare, manifestă curaj moral, dat fiind climatul moral al epocii. F]r] îndoial], un aboliționist manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cerință moral] de a lua în calcul consecințele imediate ale acțiunilor noastre, nu exist] nici o problem] în realizarea imparțialit]ții. Dar morală ne încurajeaz] și s] ne consider]m acțiunile că încadrându-se într-un cod moral, valid și pentru semenii noștri. Când facem acest lucru, ne imagin]m c] acțiunile se supun principiului bun]voinței imparțiale pe care ni-l reprezent]m eficient la o scar] mare. În acest moment, devine evident caracterul iluzoriu al imparțialit]ții morale. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideativ a lui Erikson (1965), vom preciza că ea reprezintă a șasea etapă a vieții. Resortul propulsator care îi asigură tânărului evoluția ulterioară constă în găsirea unui partener de viață pe măsură. În caz contrar, însăși capacitatea de relaționare cu semenii săi poate fi serios periclitată, alimentându-i tendința spre însingurare. Levinson et al. (1978), optează pentru termenul anotimp, în locul celui de „stadiu”. Important de reținut este că maturitatea se obține, conform opticii sale, printr-o suită de structurări și restructurări
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ideativ a lui Erikson (1965), vom preciza că ea reprezintă a șasea etapă a vieții. Resortul propulsator care îi asigură tânărului evoluția ulterioară constă în găsirea unui partener de viață pe măsură. În caz contrar, însăși capacitatea de relaționare cu semenii săi poate fi serios periclitată, alimentându-i tendința spre însingurare. Levinson et al. (1978), optează pentru termenul anotimp, în locul celui de „stadiu”. Important de reținut este că maturitatea se obține, conform opticii sale, printr-o suită de structurări și restructurări
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de originea lor, Înscrisă pe diplome din piele de câine. Sunt mulți ardeleni care conservă o asemenea moștenire În familie. Dar am eu vreun merit prin simplul fapt că sunt urmașul acestor oameni de ispravă? Fără Îndoială, Însemni ceva, printre semenii tăi, În primul rând prin tine Însuți. Nu ești mai deștept ori mai cinstit doar fiindcă te-ai născut român sau ardelean. Totuși, identitatea oricărui individ Îi include și pe Înaintași, iar această identificare se realizează prin asumarea personală a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
om de Încredere, „dintre-ai noștri”. În pofida acestei notorietăți dubioase, de conjunctură, termenul „identitate” exprimă o noțiune simplă și veche de când lumea, a cărei importanță capitală ni se dezvăluie cotidian, din banalitatea sa esențială. Întrebările cu privire la cine suntem, noi și semenii noștri, ce anume ne conferă individualitatea noastră inconfundabilă, cum ne-am format și de ce suntem așa, și nu altfel, reprezintă punctul de plecare al celei mai elementare meditații introspective. Din acest motiv, problema identității, care face obiectul expunerii de față
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În agora numeroși indivizi inteligenți și cu bun-simț (e posibil ca aceștia să fie chiar În majoritate), dar care, de obicei, traversează piața În grabă și În tăcere; ei sunt o prezență mult prea discretă. Tot acolo hălăduiesc Însă și semenii noștri mai gălăgioși, și mitocani și imbecili și mulți gură-cască: oameni de toată mâna, Înzestrați Însă cu toții, În mod egal, cu dreptul la opinie și la expresie. Lucrurile stau cu totul altfel În spațiul academic, În atmosfera eterată a ideilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de altă parte, cred că intelectualul, dacă găsește de cuviință, poate să se implice și În treburile cetății, nu doar În cele ale Academiei. Uneori acest lucru se impune chiar, ca obligație morală, pentru că arena cu pricina este totuși lumea semenilor tăi. Dar este foarte important să nu-ți Închipui că ții discursuri de la catedră, să nu crezi că lumea se va schimba de mâine, doar pentru că tu ai dreptate și pentru că le-ai arătat tuturor, cu argumente raționale, care este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Corpul galben roșcat. Baza pronotului și elitrele adesea cu o bordură neagră. Sub scoarța arborilor bătrâni plop, stejar, fag și în furnicarele de Lassius brunneus. Specie răspândită în sud-estul Europei. l=0,7-1 mm. 3 Acritus nigricornis Hoffmann (seminulum Küst., semen Marsh.) Oval, lucios, negru-maroniu sau maroniu-roșcat, cu antenele și picioarele roșcate. Măciuca antenelor parțial negricioasă. Capul greu vizibil. Pronotul este acoperit cu o punctuație fină și rară, la baza sa se află un rând transversal de puncte, ușor accentuate în
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
socială. La rândul ei, U. Șchiopu (1997) arată că termenul de titudine se referă la modalitățile de a reacționa verbal san prin comportamente (latente sau manifeste) În mod personal și evaluativ față de problemele curente de viață, cele legate de onduitele semenilor și cele privind munca, activitățile și produsele personale inclusiv reative, stilul și valoarea lor; d) definiții care relevă Împletirea diferitelor procese și fenomene psihice În cadrul atitudinii. De exemplu, D. Krech și S. R. Crutchfield (1962) definesc atitudinea ca un sistem
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dimensiunea strategică a rezolvării de probleme câștig câștig. 4.4. Managementul imaginii și strategii creative pentru manageri Conceptul de automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice situații, sau, dimpotrivă, sunt foarte sensibili la contexte, sunt preocupați intens de a se adapta la circumstanțele specifice, la opiniile și conduitele celorlalți, mai ales la cei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care vin În contact. Se intersează de persoane, posibile contexte și evenimente pe care le-ar putea Întâlni, dezvoltă abilități actoricești În a se adapta situațiilor și a se face plăcute celorlalți. Sunt grijulii față de opiniile și alte manifestări ale semenilor, au o minte deschisă, sunt adaptabili și flexibili. Aceștia pot prelua diferite comportamente de consum care le servesc scopului de autoprezentare, sunt mai deschiși la schimbare și atenți la impresia pe care o fac. Oamenii interacționează mediat, prin intermediul semnelor și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
interacțiune cu ceilalți. Dacă indivizii cred că sunt văzuți de alții așa cum se văd ei Înșiși, interacțiunea este validă. Există situații În care indivizii nu vor ca imaginea despre ei Înșiși să fie percepută cu acuratețe. Ei Își induc, uneori, semenii În eroare, transmițându-le o imagine falsă și făcându-i să reacționeze pozitiv la acestă imagine. Totuși, autorul apreciză că evaluarea socială favorabilă a conceptului de sine, precum și Înțelegerea și acceptarea ca persoană nu pot fi obținute decât prin relevarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și etica este o funcție larg reprezentată în creierul uman. Diferența dintre Gage I și Gage II, conchide Damasio, este cauzată de pierderea conștiinței etice a obligativității sociale. Ca victimă a agnoziei, Gage a devenit lipsit de respect, provocând neajunsuri semenilor săi, care, obligați să se apere, îl atacă. Gage jignește, umilește și-și înjosește semenii inconștient. În anul 2007 apar critici caustice referitoare la cazul Phineas Gage, ca fiind o grotescă invenție. Acumularea datelor despre cazuri cu anatomo-histologie asemănătoare celei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Gage II, conchide Damasio, este cauzată de pierderea conștiinței etice a obligativității sociale. Ca victimă a agnoziei, Gage a devenit lipsit de respect, provocând neajunsuri semenilor săi, care, obligați să se apere, îl atacă. Gage jignește, umilește și-și înjosește semenii inconștient. În anul 2007 apar critici caustice referitoare la cazul Phineas Gage, ca fiind o grotescă invenție. Acumularea datelor despre cazuri cu anatomo-histologie asemănătoare celei a lui Phineas Gage, dar și datorită articolului lui Ratiu și Talos în 2004, (publicat
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
mare handicap, dar la o privire mai atentă realizăm că în acest caz factorii care motivează nu sunt tocmai banii. În cadrul sistemului bugetar, motivația cea mai puternică este aportul adus de interacțiunea cu oamenii, faptul că poți să salvezi un semen de la moarte în cazul medicilor, ajuți un copil să devină om în cazul profesorilor, aperi Țara în cazul militarilor, sau veghezi la securitatea celor din jurul tău în cazul polițiștilor. În cazul sistemului bugetar această motivație compensează banii câștigați în cadrul organizaților
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
orientare în scrisul propriu-zis, ci chiar de autori evident postmoderni, care ajung să-și conteste propria orientare din motive psihologice obscure mai curând decât din ignoranță (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc) Se poate întâmpla, de pildă, ca același om să recomande semenilor săi exerciții de conduită nu numai diferite, dar chiar contrare: el poate îndemna la moderație într-un caz, la intensitate într-altul (A. Pleșu, Minima moralia) Faza de epuizare se instalează când acțiunea agentului patogen continuă, ajungându-se nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
nimic în sine. Singurele sale limite sunt date de bagajul genetic. De exemplu, nu putem zbura prin mijloace proprii. Această libertate contravine însă unui alt aspect înnăscut indivizilor speciei umane, și anume instinctul sociabilității. Acesta ne face să trăim împreună cu semenii noștri, adică în societate. Apare aici o tensiune între libertatea din starea de natură și traiul în societate. Asta pentru că exercitarea libertății absolute înseamnă negarea socialului. Asumarea libertății naturale de către indivizi conduce la anarhie, adică la disoluția socialului și astfel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Capitalul Social ca premisă a dezvoltării urbane”, în Revista Calitatea Vieții, 1-2, 2008, pp. 85-104, p. 88.</ref>. Asistăm la cronicizarea situației caracterizate prin atomizarea indivizilor și prin reducerea relațiilor sociale la cadrul familial. „Modelul cultural românesc al interacțiunii cu semenii acordă o importanță redusă, în comparație cu restul țărilor europene, cooperării în afara familiei și a grupului de rude”<ref id=”1”>Voicu, 2008, p. 89.</ref>. Dar agregarea acestui model nu este deloc străină de maniera de configurare a spațiului urban. Cantonarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de la sine relevante și consistente evocări. Drept constantă a vieții și operei truditorului pedagog și scriitor o constituie cultul pentru muncă. În acest sens, mediile de viață optime și efigiile unor persoane cu caracter exemplar pot constitui mană cerească pentru semenii mai tineri (Educația la superlativ, Ora de dirigenție). Totodată în câmpul semantic al evocării verbul a învăța - conjugat la modul specific uman al credinței epistemic pozitive că ești om, devenind om - consună cu verbul a învieța, a fi cu viață
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]