41,020 matches
-
Simona Tache Femeile plâng. În multe feluri și din multe motive, ba chiar și fără motive. Despre gama variată de plânsuri cu care vă poate servi o femeie, citiți aici. Apoi întoarceți-vă pe pagina asta și răspundeți la întrebare: De ce bărbaților nu le place deloc când femeile plâng? De ce, de multe ori, chestia asta chiar îi enervează rău? Fetelor, așa-i că ei nu prea
Empatie, ochii plânși vor să te vadă – SONDAJ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18626_a_19951]
-
hazliu despre cum a “consumat” premiul. Am invitat-o să povestească și pe blog. Așadar, doamnelor și domnilor, Andraaaaa: La noi în cuplu, romantismul e treaba complicată. Vorbulițele de dragoste se scot cu forța, când și când, gesturile tandre se servesc cu târâita, pentru ca, vezi Doamne, nu sunt „manly”, dansatul în doi e „gay”. Până-ncep eu să mă vestejesc că floarea fără soare și mă pun pe-o pisălogeala zdravăna. Lupta, lupta și dă-i, si dă-i și lupta
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
bloguri, printre care două anonime, mi-am dat seama că nicăieri n-aș suporta să văd povestea asta apărută public. Decât poate aș înghiți-o sub forma unui guest post anonim, pe un alt blog. Nu mă roade să-mi servesc detaliile personale pe net, dar mă roade să servesc povestea și, de ce nu, să mai omor un mit: Germania e țara câinilor cu rahat în coadă. Cel puțin aceasta e concluzia mea. S-ar putea să întâlniți emigranți fericiți, mulțumiți
24 de ore mizerabile în țara perfecțiunii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18923_a_20248]
-
că nicăieri n-aș suporta să văd povestea asta apărută public. Decât poate aș înghiți-o sub forma unui guest post anonim, pe un alt blog. Nu mă roade să-mi servesc detaliile personale pe net, dar mă roade să servesc povestea și, de ce nu, să mai omor un mit: Germania e țara câinilor cu rahat în coadă. Cel puțin aceasta e concluzia mea. S-ar putea să întâlniți emigranți fericiți, mulțumiți, plecați de zeci de ani, care când aud de
24 de ore mizerabile în țara perfecțiunii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18923_a_20248]
-
Oriunde am merge prin țară sau prin lume ne oprim în cafenele, baruri și restaurante. Unele mai tradiționale, unele de fițe iar altele de-a dreptul inovatoare atât prin ceea ce servesc dar și prin aspectul lor. Localurile sunt împărțite în funcție de mai multe tipuri astfel încât să mulțumească fiecare tip de oameni, chiar și cele din România au ajuns să arate precum se spunea înainte, “că afară”. Cu puțin timp în urmă o
Doua baruri din Romania in topul celor mai interesante din lume [Corola-blog/BlogPost/95288_a_96580]
-
Oriunde am merge prin țară sau prin lume ne oprim în cafenele, baruri și restaurante. Unele mai tradiționale, unele de fițe iar altele de-a dreptul inovatoare atât prin ceea ce servesc dar și prin aspectul lor. Localurile sunt împărțite în funcție de mai multe tipuri astfel încât să mulțumească fiecare tip de oameni, chiar și cele din România au ajuns să arate precum se spunea înainte, “că afară”. Cu puțin timp în urmă o
Top Baruri Romania [Corola-blog/BlogPost/95294_a_96586]
-
Oriunde am merge prin țară sau prin lume ne oprim în cafenele, baruri și restaurante. Unele mai tradiționale, unele de fițe iar altele de-a dreptul inovatoare atât prin ceea ce servesc dar și prin aspectul lor. Localurile sunt împărțite în funcție de mai multe tipuri astfel încât să mulțumească fiecare tip de oameni, chiar și cele din România au ajuns să arate precum se spunea înainte, “că afară”. Cu puțin timp în urmă o
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/95292_a_96584]
-
Oriunde am merge prin țară sau prin lume ne oprim în cafenele, baruri și restaurante. Unele mai tradiționale, unele de fițe iar altele de-a dreptul inovatoare atât prin ceea ce servesc dar și prin aspectul lor. Localurile sunt împărțite în funcție de mai multe tipuri astfel încât să mulțumească fiecare tip de oameni, chiar și cele din România au ajuns să arate precum se spunea înainte, “că afară”. Cu puțin timp în urmă o
Top Baruri [Corola-blog/BlogPost/95293_a_96585]
-
și nu vrea să le îndepărtăm nici acum, că au trecut Rusaliile! E cam superstițios! Între timp, băieții terminaseră cu grătarul și ne cheamă Haralamb să venim la masă. Ieșim din casă și ne alăturăm celorlalți. Ne așezăm și ne servim, la discreție. Haralamb ne întreabă cu obișnuita sa nonșalanță pe fiecare, ce să ne toarne în pahar? Eu optez pentru bere și îi zic: - Ia povestește-ne Haralam, ce vor să însemne frunzele acelea de nuc, care le ții tu
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
că soluția este contraindicată. - Să ungem sandviciuri pentru serviciu, felul întâi la prânz și cina din icre! a încercat din nou, dar a înțeles și singur că ideia nu rezistă probei practice. - Atunci să facem o petrecere și să-i servim pe toți cu icre! - Bine, a consimțit Rozica, dar trebuie să le spunem de la început că va fi o tratație modestă, nelegată de niciun eveniment special. Îi chemăm la un pahar de vorbă și o tartină... Chestiunea fiind stabilită, Menașe
SCHIŢE UMORISTICE (60) – ICRE DE SCRUMBIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373749_a_375078]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DOVLEAC Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DOVLEAC Grădina toamnei ne servește leacul Și ni-l așează, proaspăt, înainte, În fața lui rămâi fără cuvinte, Căci plin de el și mândru e dovleacul. Familia, de nobilă sorginte, Străbate timpul, depășindu-și veacul, Să ne îmbie, să ne facă placul Și cu semințe, dar
DOVLEAC de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384746_a_386075]
-
doriți ciuperci umplute? -Alegeți-mi dumneavoastră, știți mai bine ce ar mânca un român. Ea zâmbi. -De unde sunteți? -Din orașul X. -Eu sunt de foarte aproape. Îi spuse orașul. -Ce aproape erați de mine, zise ea. Îi aduse comanda. Îl servi cu multă plăcere nu doar pentru că îi era dor de locurile ei, dar acest bărbat, încă tânăr, așa i se părea ei, era foarte simpatic. După ce achită nota, ar fi dorit să mai schimbe un cuvânt cu fata, dar ea
CONTINUARE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384759_a_386088]
-
-i amintească că el era cel de ieri. Dar nu era necesar, ea îl recunoscu și-i zâmbi bucuroasă. -Ați venit tot aici, domnule? Înseamnă că vă place mâncarea noastră! -Mai mult decât atât, domnișoară, îmi place cum m-ați servit dumneavoastră. Ne-am putut înțelege. E foarte greu să nu știi limba. -Cu ce vă servesc, domnule? -Te las pe dumneata să alegi pentru mine. Și doresc să-ți spun că mi-ar plăcea să ne întâlnim după ce termini serviciul
CONTINUARE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384759_a_386088]
-
-i zâmbi bucuroasă. -Ați venit tot aici, domnule? Înseamnă că vă place mâncarea noastră! -Mai mult decât atât, domnișoară, îmi place cum m-ați servit dumneavoastră. Ne-am putut înțelege. E foarte greu să nu știi limba. -Cu ce vă servesc, domnule? -Te las pe dumneata să alegi pentru mine. Și doresc să-ți spun că mi-ar plăcea să ne întâlnim după ce termini serviciul. Ai fi de acord? -Ea îi aruncă o privire derutată. Ce să cred? Era obișnuită cu
CONTINUARE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384759_a_386088]
-
știți de ce am venit. Sunt noua învățătoare, lucrez de aproape o lună, dar pe fiul dumneavoastră nu l-am văzut decât acum câteva minute în urmă. Ce se întâmplă de ce nu trimiteți copilul la școală? Femeia, amabilă și dornică să servească cafeaua, se schimbă la față. Deveni acră și rea. Ce să fac și eu, am rămas fără bărbat și cu cine să mă ajut dacă nu cu el? Se pregătea să verse lacrimi, dar Doina, supărată se ridică și-i
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
Mircea Eliade la Paris, unde „Sorbona voia să-l însărcineze cu un curs de specialitatea lui, plătit destul de bine. Din politețe, francezii au întrebat Legația; s-a răspuns că într-adevăr omul e bun scriitor, dar are cusurul că a servit regimurile defuncte și că e fascist... Sorbona a cerut probe, nu afirmări și într-o scrisoare dură au dat peste nas Stoilovului comunist. Acesta n-a mai răspuns. Mircea dă crusurile, dar pe gratis.” „Nădejdile sunt mereu mai turburi”, scria
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
Plagamat, rămas încă în Orientul Mijlociu, și, nu în ultimul rând, participarea câinilor de rasă, veniți la inaugurare cu stăpânii, care-i țineau în brațe pe cei mai mici, sau de zgardă, pe cei mai mari. Celor din afara țarcurilor li se servea o hrană adecvată, pe măsura poftelor, celor dinăuntru li se aruncau oase și zgârciuri, carne grasă și zdrențuită. Interesat încă de intemeierea unui nou partid - ar fi fost al șaselea după calculele Alidei -, Cervina trecu în revistă musafirii și încercă
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
N-am avut parte, așadar, de succese politice, sociale vorba lui D.R. Popescu, prozatorul puternic, pe când conducea Uniunea noastră și care-mi zicea: tu ( adică eu) n-ai vrut să fii niciodată căpitan ( șef adică), ci doar locotenent ( adică să servesc). Lasandu-mi de înțeles că numai în literatura aș fi putut fi, vreodată, chiar și o scurtă durată, șef... Cât am putut, am cheltuit, cu rost, averea, zestrea mea biologică... Și fiindcă veni vorba,... dați-mi voie să închin acest
IN LOC DE PREPELEAC by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/13742_a_15067]
-
mai jos, predînd desen tehnic loazelor de la un liceu industrial. Totuși, împreună, cele două pasiuni stinse mi-au lăsat un gust bizar pentru detalii și culori, care mă urmărește peste tot. Un fel de simț tocit care nu-mi mai servește la nimic; eu nu mai pot și nu mai vreau și nu mai aștept decît să ies la pensie de la C.S.A. Un motiv în plus să nu supăr Consiliul. Am găsit adresa pe o stradă destul de rurală, cu găini și
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
picioare: în timp ce vorbeam pardoseala se umpluse de apă. Ce înseamnă să faci radio dintr-un veceu! Am sărit în sus ca și cum haznaua de sub noi dăduse pe afară. Dar nu era decît apă curată, scursă probabil din țevile care nu mai serveau la nimic. Pentru o clipă m-am gîndit să mă duc direct la gară și să plec, oricum nu se putea face nimic. Cum va funcționa aici echipamentul Sonny, masa de mixaj, magnetofoanele TEAC și REVOX și mai ales emițătorul
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
jignit. Ai fi zis că trebuia să-l știu de undeva, cum și el părea să mă știe. Dar eu nu am relații cu oameni care au trăit atît de mult, ca să nu mă gîndesc că au suferit mult. Nu servește la nimic să te gîndești... Repede mi-am luat procesul verbal, era chiar acolo, pe poliță, încă mă ajută memoria. Drumul pînă la gară mi s-a părut că nu se mai termina. Încă speram să prind loc la clasa
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
amorul și ați făcut 4 bucăți, dar cum vă descurcați cu ei în viața de toate zilele, o să vă descurcați și în vacanță. De exemplu, micul dejun o să dureze 3 ore, din cauză că celui mare nu-i place croissantul cu gem servit la hotel și zbiară că vrea cu ciocolată, iar cel mic, de 10 luni, are poftă să împroaște pe pereți tot piureul de broccoli, obținut și-așa cu greu de la personalul restaurantului. Asta, în timp ce ceilalți doi vor dispărea, și-o să
Vacanță de neuitat, în 4 pași, fără profesor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19084_a_20409]
-
Simona Tache Cum creierul meu nu s-a întors din vacanță și încă refuză să o facă, vă servesc cu ceva ancestral, dintr-o arhivă a Academiei Cațavencu pe stil vechi, găsită pe undeva prin fundul netului: povestea în două episoade a unui mărțișor mai special. Episodul 1: Episodul 2 și ultimul: Cu asta mă ocupam, va să zică, acum vreo
Povestea veche a unui mărțișor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19115_a_20440]
-
grec, murături bune, plăcintă dobrogeana că cea din Piață Ovidiu din Constantă. Și unde pot bea o cafea turcească traznet și fuma un ciubuk? De ceai, știu - la Cărturești. Răspuns: M-ai încuiat. Nu știu. Marinake: Sau, cu alte cuvinte, serviți mâncare românească când vă duceți în cârciumi sau nu? Răspuns: Servim, da’ nu creier pane. Vy caniș majoris: Care este ultima carte citită? Răspuns: Istoria calviției mele. Drăguță, dar nu spărgătoare, cam suprarealista, așa. Acuma m-am apucat de trilogia
M-ați întrebat, vă răspund! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19045_a_20370]
-
Constantă. Și unde pot bea o cafea turcească traznet și fuma un ciubuk? De ceai, știu - la Cărturești. Răspuns: M-ai încuiat. Nu știu. Marinake: Sau, cu alte cuvinte, serviți mâncare românească când vă duceți în cârciumi sau nu? Răspuns: Servim, da’ nu creier pane. Vy caniș majoris: Care este ultima carte citită? Răspuns: Istoria calviției mele. Drăguță, dar nu spărgătoare, cam suprarealista, așa. Acuma m-am apucat de trilogia lui Larsson, care e f mișto din câte am auzit. Vy
M-ați întrebat, vă răspund! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19045_a_20370]