4,438 matches
-
de o bună regie a focalizării obsesive. Maladia aduce în discuție dispozitivul senzorial al lui „simț enorm și văz monstruos”. Chiar și atunci când vederea este temporar blocată, auzul, celălalt simț angajat, îi preia prerogativele. „O încordare înaltă a atenției ascute simțirea auzului în singurătatea nopții ; când ochiul e dezarmat și neputincios, auzul pare că luptă să și vază.” Ne aflăm în acest regim al lui „simț enorm”. Decupajul gestului care emblematizează violența și transformarea criminalului într-un gigant sunt cele două
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o generalizare a decupajului emblematic ales deopotrivă ca motto, modus vivendi și element compozițional pe care criticul de film îl identifică în utilizarea obstinată a procedeului ramă în ramă : „Mottoul filmului este nu numai o trimitere la însăși substanța filmului : simțirea enormă și vederea monstruoasă caracterizează fiecare cadru - această nemăsură, acest preaplin traducându-se în faptul că procedeul ramă în ramă devine absolut necesar” . Alex Leo Șerban comple- tează privitor la acest motto : „Cuvinte pe care le ia à la lettre
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mine... și... și m-au siluit acolo, la pământ, unul după altul... Se băteau care să urmeze la rând. Mă durea cumplit și nu mai aveam putere nici să țip. Dumnezeu s-a îndurat de mine și mi-a luat simțirile. Eram fericită să mor... Țamblac, sleit, gâtuit, o mângâie, cu durere: Gata... A trecut, fetițo... A trecut... Maria, necruțătoare, rece: ...Toți... toți au trecut prin mine, încearcă ea să continue, dar, deodată, o podidesc lacrimile și îngână printre hohote de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de scris (și de tortură), pe de alta o fire ce mă face să nu mă adaptez ușor, retractilă, timidă, mă împiedică să am atâtea contacte umane vii câte aș dori. O mare nostalgie a unor strânse legături sufletești, de simțire și de idei rămâne mereu neîmplinită în mine. Îmi place să visez la o profesie care m-ar azvârli în mijlocul contemporanilor mei: câte greutăți, câte conflicte, câte (o! desigur) dezamăgiri dar și câte șanse de a-i întâlni pe acei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
adică literar, dar foarte șocantă în context) și mai ales aroganța, infatuarea, plus caracterul delator și intolerant sau, mai exact, insensibil și incomprehensiv față de toți confrații și presupușii prieteni, dau cititorului un sentiment dezagreabil, adică, strict etimologic, de antipatie, de simțire antagonică, de inversul oricărei forme de simpatie. Această doamnă scrisese mai demult două texte filozofice foarte inteligente, deși, bineînțeles, nedeschizând câtuși de puțin vreo potecă în domeniu, Pyrrhus et Cinéas și Pour une morale de l’ambiguité, așadar două scrieri
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
exemplare, realmente sanctifiante. De altfel, fenomenul nu a fost de fapt chiar așa de abrupt ; din poemele care preced cu trei-patru ani Sonetele se presimte iminența erupției acestora. Căci oricum erupția a fost izbucnire năvalnică, total schimbătoare a priveliștilor și simțirilor de până atunci. E frapant cum, într-o ordine calendaristică diferită, la început, de cea a numerotării primelor sonete, datarea lor se succede vertiginos, irezistibil ; joi 2 decembrie 1954, vineri 3 decembrie, sâmbătă 4 decembrie, duminică 5 decembrie, și așa
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cu colegii suedezi, despre „postmodernismul” care e deja „passé” în lumea din Vest și la mare prețuire în țările care vor să fie și ele, cât se poate de repede, fără trăirea concretă, dureroasă, ca lumea al cărei fel de simțire și gândire nu se poate decât imita. Dintre acești „tineri” m-a impresionat și mi-a plăcut Mircea Cărtărescu, marea lui modestie tipică tăriei de caracter. Chiar și tăcerea lui spune mult. L-am văzut la masă cu soția lui
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ansamblului coral, echilibrul sonor al celor patru voci, promptitudinea intrărilor fiecărei partide și repertoriul selectiv și calitativ au încheiat apoteotic manifestarea la care mă refer! Imnul Gaudeamus și Mulți ani prin glasurile tuturor s-au reunit într-un torent de simțire sărbătorească pentru elevi, profesori și invitați! Cuvântul de mulțumire, rostit în final de către directorul Școlii Normale, prof. Viorel Paraschiv, a întregit, sporindu-i semnificația, atmosfera de seriozitate și dăruire proprie unui colectiv unit în gând și faptă. Sunt convins, așadar
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
tocmelilor agricole (1892-1893) și legea meseriilor. Acordând o atenție deosebită politicii naționale, În 1894 Carp declara În Senat că ideea unirii tuturor românilor este o nălucă: „lăsați chestiunea națională În sfera unei lupte care documentează În toate zilele unitatea de simțiri, de limbă, de gândire Între noi și Între toți românii, oriunde ar fi ei, și mulțumiți-vă deocamdată cu atât căci a cere mai mult ar fi a jertfi un prezent care se anunță frumos pentru o nălucă, despre care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cu o anumită cazuistică (este cazul multor generații de medici). Dar am uitat cealaltă cazuistică, de care m-am îndepărtat, cazuistica vieții. Viața, cazuistica vieții, acesta este subiectul acestei cărți. Cazuistica vieții așa cum o vede un psihiatru. * Întrebări, fragmente de simțiri, povești, visuri, iată ce încerc să amestec, fără nici o rețetă, în aceste caiete. Am devenit străin față de mine însumi. Mi-ar trebui o cale de apropiere potrivită, mi-ar trebui arta oamenilor taciturni, care spun mai mult decât guralivii. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
toamna ca pe un eveniment psihic, mai mult decât ca pe un fapt climateric. Există, știu, o cronologie a sentimentelor, de care văd că nu ascult. Legea pe care o încalc pretinde vârstelor o acomodare, una trebuind să-și tempereze simțirile, alta să și le exalte. Dar dintre abaterile de la această regulă, bătrânul tânăr este mai puțin antipatic decât tânărul bătrân. Probabil că e un argument oarecum artificial, dar nu am altul. Până una alta e început de toamnă, lumina a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
albastră. Mare minune... * Zic unii că dragostea mare ce i-a legat să fi fost cauza; îi știa toată lumea, trecând de mână, ca în vis, prin părțile Viilor, Vișinilor, pe Strada Teiulu, locuri plăcute, se vede, lui Dumnezeu, ca și simțirile sufletului celor doi tineri; și le-a șters toate păcatele lor, de hoție și de altele, că L-a bucurat pe Dumnezeu simțirea lor. Au rămas cu gurile căscate hoții și toți vagabonzii de la "La zece mese", i-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în vis, prin părțile Viilor, Vișinilor, pe Strada Teiulu, locuri plăcute, se vede, lui Dumnezeu, ca și simțirile sufletului celor doi tineri; și le-a șters toate păcatele lor, de hoție și de altele, că L-a bucurat pe Dumnezeu simțirea lor. Au rămas cu gurile căscate hoții și toți vagabonzii de la "La zece mese", i-a dat o boabă în ochi și lui Ghiță Cuțit. Dar fetele, ce se mai smiorcăiau... Și au băut cât au putut (cât au vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
parte activă la mai toate manifestările de anvergură ale spiritualității poporului din care s-a ridicat și s-a afirmat ca un aprig militant pentru realizarea idealului sacru de unire, ca un propagandist înflăcărat al comuniunii de suflet și de simțire a românilor de pretutindeni. A avut întotdeauna certitudinea că salvarea lumii vine prin credință și prin valorificarea resurselor inepuizabile de civism care se nasc în sânul națiunii. „Viitorul nostru e în gloatele largi ale poporului de la țară. Sufletul acestui popor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
în momentul în care predicatorul va ține o cuvântare care va influența întreg sufletul omenesc. Preotul nu trebuie să uite că predica este o artă, iar „arta de a cuvânta e o desteritate, ce urmărește scopul de a produce cunoștință, simțire corespunzătoare, voință liberă și o acțiune cuminte”. După ce enumeră treptele psihologice din punctul de vedere al Școlii din Munihia și a celei din Viena, Nectarie Cotlarciuc descrie treptele care trebuie urmate în predică așa cum le vede el: prima treaptă este
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
în ciuda pozelor cu șatre țigănești cu care ne răsfață dicționarele pariziene, îi vom întîmpina, după datina străbună, cu pîine și cu sare. Ospitalitatea tradițională nu se va dezminți, se va lega o punte de prietenie între cele două popoare de simțire și expresie latină. Evenimentul va fi televizat cum se cuvine, pe postul național, astfel că oamenii din cel mai îndepărtat cătun din Apuseni vor fi la curent cu dramatica încleștare. Și vor afla că totul a fost cu putință prin
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ne dăm arama pe față. Să ne amintim că pînă și un naționalist excesiv ca Gigi Becali, care merge cu o limuzină nemțească de juma’ de milion de euro și varsă lacrimi pentru România, și-a smuls din timpul dedicat simțirii patriotice pentru a vedea un meci de antologie precum Franța-Brazilia. iulie 2006 Țară, țară, vrem borfași! Emir Kusturica La Timișoara, Ștefan Grigorie e pălmuit în fața vestiarului de un tip care se dă suporter. La cîțiva pași mai încolo, alt fan
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
recolta de medalii era mai proastă, dar fetele nu erau făcute vaci idioate la fiecare frază. Pentru ca sistemul să funcționeze la parametri maximali, e nevoie și de o masă de manevră. Aceasta poate fi alcătuită din foste despuiate redeșteptate la simțirea de performere în schimbul vreunui post de antrenoare. Sau din părinți de performanță, redutabili în finalele pe aparate. Aparat represiv, aparat de respirat enormități, aparat de tocat conștiințe sau de măsurat integritatea himenului fiicelor de performanță. Acum toți își exprimă atașamentul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
puțin de șase minute. Ne plac melodramele. Sîntem obișnuiți să trăim totul în cel mai emoțional mod cu putință. Vedem un film tragic, plîngem. Sîntem martorii unei întîmplări cu happy-end, vărsăm o lacrimă. Ne impresionează totul, adorăm modalitățile extreme de simțire și de exprimare. Cînd Doroftei îl bătea de două ori la rînd pe Balbi, îl cocoșam cu lingușeli și epitete, îl purtam ca pe urs peste tot, îl trezeam în zori să taie panglica unei săli de partid și de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
observat că iubește lumea culorilor, Dacă-i așa, înseamnă că are o șansă. Se apleacă asupra foii de desen. Culorile se joacă în vârful pensonului și se aștern vrăjite pe foaia albă, înnobilând-o. Marina își exprimă excelent gândurile și simțirile prin intermediul culorilor. Așa se întâmplă și acum. Soare și flori , copii și caise , verde și galben și roșu , se îngemăneză vrăjite în lucrarea ei. - Gata! Timpul s-a scurs. Să hotărâm cine ne va reprezenta clasa la concursul de desen
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
sau faceți cum vă place. Poeziile lui Ienache sunt cvasi-lăutărești: Amărâtă turturea, Când rămâne singurea Căci soția și-a răpus, Jalea ei nu e de spus. Poetul adaugă oarecari comentarii: Dar eu om de naltă fire, Decât ea mai cu simțire, Cum poate să-mi fie bine?... Oh! amar și vai de mine! Iubirea e "laț" ori "magnit", iar femeia e un canar hrăpitor de inimi. Nota Văcărescului e o anume concizie sentențioasă care subjugă memoria: La o-ntristare Nu-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
celor doi "draci" care bat orele în turnul ceasornicului. Încolo orașul i se pare fără meșteșug "arhitectonicesc". Cadrele din Palatul Dogilor le măsoară cu stânjenul, Domnul din Milano e evaluat la "240 stînjini". Din pricina simplității, Golescu e în stare de simțiri mai proaspete în fața priveliștii lumii occidentale. Cu incapacitatea lui de a se analiza, el cade în extaze profunde la cele mai neînsemnate lucruri. Sunetul unor clopote se propagă în sufletul lui cu mari dureri lirice. "Au noao clopote - zice el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a tăgădui Că moriu... de nu te-oi iubi... simulări de leșinuri și nebunii orientale și tot atât de occidentale (langueurs, défaillances, fureurs, transports), artificioase și simetrice: Simtu-te că vii? tremur peste fire; De te văz, mă pierd... și-mi ies din simțire. Gurița deschizi, ceriul se deschide; De mână mă iai, foc simt că m-aprinde!... În brațe mă ții, fulgeră văzduhul... La sînu-ți mă strângi, caz și îmi dau duhul!... De esența petrarchismului sunt lunga durată a iubirii înregistrată odată la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
meditația e total dialectică și cele mai dulci acorduri (mister al poeziei) răsună acolo unde fraza e mai sentențioasă: După suferiri multe inima se-mpietrește; Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cât e de greu; Răul se face fire, simțirea amorțește, Și trăiesc în durere ca-n elementul meu. Printr-un fenomen de confuzie, caracteristic tranziției, Gr. Alecsandrescu va fi lamartinian și în același timp poet în gustul clasic. Gândul de a compune Epistole e stârnit de lectura lui Boileau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși doisprezece Și la brâu patru pistoale. Ceea ce supără îndeosebi pe cititorul de azi este erotica lui Alecsandri cu dulcegăria ei prea cunoscută. Zamfira cu umedă "guriță", cu flori pe "sînișor" consultă luna asupra simțirii din "inimioară", când pasărea doarme cu capul "sub aripioară". Elena fusese o "frumoasă îngerelă cu albe aripioare", dătătoare de "plăceri încîntătoare" și "dulci sărutări". Doi flăcăi mușcă sânul a două fete și le sărută după numărul mărgelelor din salbă, apoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]