4,326 matches
-
distractive ale repertoriului simfonic: O glumă muzicală, KV 522, op. 93 de Mozart, satiră ce parodiază lucrările compozitorilor mai puțin talentați și Simfonia nr. 60 în do major Il Distratto de Haydn, considerată a fi una dintre cele mai comice simfonii clasice. Gabriel Bebeșelea este Dirijor Principal al Filarmonicii de Stat “Transilvania” și al Filarmonicii de Stat din Sibiu și Dirijor al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Admirat pentru entuziasmul și muzicalitatea sa, reputația lui a crescut substanțial și rapid în
De la clasic la jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104336_a_105628]
-
înregistrat coloane sonore pentru filme în regia lui Theodoros Angelopoulos și în filmul Alexander regizat de Oliver Stone, pe muzica lui Vangelis. În ultimii doi ani este invitată în Orchestra Festival Diaghilev din Perm, Rusia, orchestră cu care a înregistrat Simfonia a VI-a de Mahler, sub conducerea lui Teodor Currentzis pentru Sony. Maria Bîldea cântă pe o harpă de concert Horngacher. Solist concertist, membru în numeroase formații de muzică de cameră, prim flautist al Filarmonicii „George Enescu”, profesor asociat la
De la clasic la jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104336_a_105628]
-
va fi susținut de Orchestra Națională Radio, sub bagheta maestrului William Kunhardt. Solist va fi violonistul Eugen Sârbu. Publicul va putea asculta "Imnul Regal" de E. Hübsch, Concertul în Re major pentru vioară și orchestră op. 61 de Beethoven și Simfonia nr. 4 în Mi minor Op. 98 de Brahms. Principesa Maria va asista la concert. Cupa Regelui la Oină, Stadionul Arcul de Triumf Seria dedicată regalității române se va încheia pe 14 mai cu evenimentul "Cupa Regelui la Oină", la
Familia Regală a României. Unde va sărbători 10 Mai, Ziua Regelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102478_a_103770]
-
fi susținut de Orchestra Națională Radio, sub bagheta maestrului Radu Popa. Solist, pianistul Radu Mihail. Publicul va putea asculta Imnul Regal de E. Hübsch, Concertul nr. 2 în do minor pentru pian si orchestră, op. 18 de S. Rachmaninov și Simfonia în re minor de C. Franck. La concert va lua parte Alteța Sa Regală Principesa Maria. Dineu oficial la Palatul Elisabeta, Vineri, 8 mai 2015, ora 19 • La ora 19, Palatul Elisabeta va găzdui dineul oficial oferit cu prilejul sărbătorii de
De 10 Mai, Ziua Regalității, Familia Regală anunță un program special () [Corola-website/Journalistic/102073_a_103365]
-
află sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regelui. Concertul Cameratei Regale la Ateneul Român, Sâmbătă, 9 mai 2015, ora 19 • La ora 19, la Ateneul Român, Camerata Regală va susține concertul dedicat sărbătorii de 10 Mai. Repertoriul concertului va cuprinde Simfonia Nr. 7 în La Major și Concertul Nr. 4 pentru pian si orchestră de Ludwig Van Beethoven. Dirijor, maestrul Cristian Mandeal, solist, pianistul Andrei Licareț. • La concert vor lua parte Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu. • Este
De 10 Mai, Ziua Regalității, Familia Regală anunță un program special () [Corola-website/Journalistic/102073_a_103365]
-
muzica la Moscova cu Reinhold Glière și a urmat Școala de Muzică Gnessin. În anii 1920 a lucrat la Teatrul de Artă din Moscova cu Vladimir Nemirovici-Dancenko și cu Konstantin Stanislavski. A fost în vacanță în Buriatia. El a scris Simfonia a IV-a în 1934, care includea faimosul cântec Poliușko Pol, cu versuri (dedicate lui Kliment Voroșilov) scrise de Victor Gusev. Acel cântec a devenit unul dintre cântecele de marș ale Corului Armatei Roșii. Knipper nu a suferit de pe urma atacurilor
Lev Knipper () [Corola-website/Science/337672_a_339001]
-
și altor festivități organizate după preluarea orașului. a fost însărcinat cu uciderea lui Hitler dacă ar fi avut ocazia să se apropie de el. Knipper a fost prolific. El a scris 5 opere (inclusiv unul despre "Micul prinț"), 20 de simfonii, balete, piese pentru pian și muzică de film. A studiat, de asemenea, etnomuzicologia din republicile aflate în Asia Centrală și a făcut cercetări cu privire la muzica populară din Turkmenistan, Kârgâzstan și Tadjikistan. Una dintre cele mai renumite compoziții ale sale este "Полюшко-поле
Lev Knipper () [Corola-website/Science/337672_a_339001]
-
ora actuală, revista de cinema, Positif, contează. Media generală: 3. Dacă o comparăm cu 2,1 deținută de una dintre speranțele Franței, Rester vertical, de Alain Guiraudie, ne putem face o idee. Dar să luăm pe rând cronicile." O apăsătoare simfonie a mișcărilor ce ține de virtuozitate, un balet domestic în așteptarea unui popa" scrie Mathieu Macheret în Le Monde despre primul nostru film din competiție, semnat de Criști Puiu, „figură crucială a noului cinema românesc. La prima vedere, Sieranevada se
CANNES 2016. Vineri 13, o zi grozavă pentru Cristi Puiu: cronici elogioase pentru Sieranevada by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101156_a_102448]
-
a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Dat în Castelul Peleș în 1 mai, anul 1885, Carol.” Toate aceste mărturii evidențiază o parte din lucrarea Regelui Carol I în favoarea Bisericii noastre, astăzi când omagiem luminoasa sa personalitate. În duhul tradiției simfoniei bizantine dintre puterea seculară și sacerdoțiu, dintre Biserică și Monarhie, Regele Carol I, ca și întreaga Dinastie Română a fost cinstit, prețuit și respectat de Biserica Ortodoxă Română. În primul rând, acest respect s-a manifestat în rugăciunile și pomenirile
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
Kobayashi și Jan Panenka au primit ovații entuziaste pe scena festivalului. Din 1952, festivalul debutează pe 12 mai — aniversarea morții lui Bedřich Smetana — cu ciclul de poeme simfonice "Má vlast" (Țara Mea), și obișnuia să se termine (până în 2003) cu "Simfonia nr. 9" de "Ludwig van Beethoven". Festivalul comemorează importante aniversări muzicale, inclusiv prin lucrări ale compozitori incluși în programele sale, și prezintă premiere mondiale și cehești ale unor compoziții realizate de autori contemporani. Artiști și orchestre de cea mai înaltă
Festivalul Internațional de Muzică Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/336173_a_337502]
-
instrumentului. Primul Brandenburgic este și singurul din colecție care rupe tiparul de concert în trei părți (dacă nu luăm în considerare chestiunea Adagio-ului din Concertul nr. 3). De fapt, o versiune mai veche a acestei lucrări se regăsește în Simfonia în Fa, BWV 1046a, versiune din care lipsesc violina piccolo, partea a treia (Allegro) în întregime și Polacca din ultima parte, rămânând numai Menuet - Trio I - Menuet - Trio II - Menuet. De asemenea, partea întâi a concertului apare și ca simfonia
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
Simfonia în Fa, BWV 1046a, versiune din care lipsesc violina piccolo, partea a treia (Allegro) în întregime și Polacca din ultima parte, rămânând numai Menuet - Trio I - Menuet - Trio II - Menuet. De asemenea, partea întâi a concertului apare și ca simfonia cantatei Falsche Welt, dir trau ich nicht, BWV 52, iar partea a treia este folosită în corul de deschidere al Cantatei BWV 207. Reviziile aduse orchestrării și a formei totale pot fi văzute drept o încercare de a întări tiparul
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
lamentația vocii de soprană solo ("Miserere"). Următoarele episoade (6, 7) se desfășoară într-un discurs care readuce teme și motive din cele anterioare, ele fiind prelucrate. Episodul 7, cel al sirenelor antice, amintește de "Jardin du sommeil d'amour" din „Simfonia Turangalîla” (1946-48) de Messiaen. În urma expunerii vocale și instrumentale, discursul muzical de o deosebită virtuozitate se încheie printr-o codă de 10 măsuri, la care contribuie exclusiv doar instrumentele de percuție (timpani, toba mică, piatti, gran cassa, tam-tam și mașină
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
piatti, gran cassa, tam-tam și mașină de vânt). În ansamblu, sesizăm o libertate de tratare a plajei sonore, în care vocile și orchestrația sunt foarte complexe, iar limbajul sonor întrunește elemente modale. Orchestrația depășește în această lucrare nivelul atins în Simfonia a 3-a (1916-18). Astfel, întregul discurs muzical este construit pe ideea literară descrisă de Enescu în "Amintiri": „Închipuiți-vă o mare furtunoasă. Un marinar, nemișcat, o contemplă, având ochii pironiți asupra orizontului. Vântul se întețește, crește, se preface în
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
orchestră „Săteasca”, op. 27 Cea de-a treia suită simfonică a lui George Enescu, după cum menționează autorul la sfârșitul manuscrisului, a fost terminată în data de 4 octombrie 1938, la vila Luminiș din Sinaia. Ea a fost prima compoziție de după Simfonia nr. 3 și "Oedipe", fiind una dintre cele mai compoexe lucrări ale lui Enescu și una dintre cele mai îndrăgite lucrări ale sale. Prima audiție absolută a avut loc la New York, sub conducerea lui George Enescu, la 2 februarie 1939
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
dovedit încă din lucrările din tinerețe, ca "Poema Română" și cele două "Rapsodii", fiind prezentă pe tot parcursul evoluției lui Enescu, până la compozițiile din ultimii ani ai vieții, ca "Uvertura de concert pe teme cu caracter popular românesc" (1948) și "Simfonia de cameră" (1954). Enescu traversează cu subtilitate de la stilul rapsodic din tinerețe, la acel caracter popular românesc specific perioadei sale de maturitate și ajunge să atingă acel „discret și greu detectabil etos autentic autohton” din ultima parte a vieții. Alfred
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
au trecut-o și au dat-o în păstrare din tată în fiu, cu acea grijă sfântă ce o au pentru ce le e mai scump pe lume: cântecul!” Ștefan Niculescu în articolul său „Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră” afirma că ultimele creații ale lui Enescu, printre care și Suita „Săteasca” sunt rodul cristalizării unei ultime tendințe stilistice. În aceste lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului și încorporându-se organic
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
că pe un fiu”. Dragostea lui Brahms pentru ea, era plină de respect, mai complexă și conflictuală, dar el a prețuit mult opiniile și sfaturile ei. În 1854 Brahms se află sub impresia îndemnurilor lui Robert Schumann de scrie o simfonie, precum și sub vraja ascultării Simfoniei a IX-a de Beethoven într-un concert la Köln sub baghetă lui Ferdinand Hiller Mai întâi la Köln, apoi la Düsseldorf, vreme de patru ani s-a străduit tânărul compozitor la proiectul unei simfonii
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
lui Brahms pentru ea, era plină de respect, mai complexă și conflictuală, dar el a prețuit mult opiniile și sfaturile ei. În 1854 Brahms se află sub impresia îndemnurilor lui Robert Schumann de scrie o simfonie, precum și sub vraja ascultării Simfoniei a IX-a de Beethoven într-un concert la Köln sub baghetă lui Ferdinand Hiller Mai întâi la Köln, apoi la Düsseldorf, vreme de patru ani s-a străduit tânărul compozitor la proiectul unei simfonii în re minor (care era
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
simfonie, precum și sub vraja ascultării Simfoniei a IX-a de Beethoven într-un concert la Köln sub baghetă lui Ferdinand Hiller Mai întâi la Köln, apoi la Düsseldorf, vreme de patru ani s-a străduit tânărul compozitor la proiectul unei simfonii în re minor (care era și tonalitatea Simfoniei lui Beethoven).La început 1854 lucrarea a luat însă chipul unei sonate grandioase pentru două piane. La începutul lui iulie 1854 ea a început să se transforme într-o simfonie în patru
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
-a de Beethoven într-un concert la Köln sub baghetă lui Ferdinand Hiller Mai întâi la Köln, apoi la Düsseldorf, vreme de patru ani s-a străduit tânărul compozitor la proiectul unei simfonii în re minor (care era și tonalitatea Simfoniei lui Beethoven).La început 1854 lucrarea a luat însă chipul unei sonate grandioase pentru două piane. La începutul lui iulie 1854 ea a început să se transforme într-o simfonie în patru părți.Brahms a cerut un sfat bunului său
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
proiectul unei simfonii în re minor (care era și tonalitatea Simfoniei lui Beethoven).La început 1854 lucrarea a luat însă chipul unei sonate grandioase pentru două piane. La începutul lui iulie 1854 ea a început să se transforme într-o simfonie în patru părți.Brahms a cerut un sfat bunului său prieten, Julius Otto Grimm. Brahms obișnuia să-și arate orchestrațiile lui Grimm, care, cu educația sa muzicală conservatoare, era mai doct în domeniul orchestrației. După ce a făcut câteva schimbări în
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
în spiritul sugestiilor lui Grimm, Brahms a trimis prima parte orchestrata spre studiul lui Joachim. Ea i-a plăcut lui Joachim. Atunci Brahms i-a scris lui Joachim la 12 septembrie 1854: Că de obicei, tu îmi vezi partea de simfonie printr- prizmă roza. Eu vreau serios să o schimb și să o îmbunătățesc. Încă mai lăsa multe de dorit în compoziție, si eu încă nu mă pricep așa de bine la orchestrația așa cum este ea în această parte, deoarece ce
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
lui februarie 1858 Joachim i-a retrimis manuscrisul lui Brahms „revizuit în întregime”, sperând că acestuia îi vor plăcea părțile reorchestrate. Brahms a realizat până la urmă un nou tip de concert pentru pian și orchestră, descris de obicei că o „simfonie cu instrument solo obligat” Concertul a fost desăvârșit într-un popas la Hamburg, în timpul primului concediu pe care Brahms l-a primit de la curtea princiara din Detmold, unde lucra ca profesor de pian al principesei Frederika și că dirijor și
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
pe care Brahms l-a primit de la curtea princiara din Detmold, unde lucra ca profesor de pian al principesei Frederika și că dirijor și pianist concertist. Lucrarea reflectă o treaptă nouă a artei muzicianului, ca maestru al simfonismului. Prima sa simfonie nr.1 și-a mai avut de așteptat finalizarea până în 1876. Rieter-Biedermann,editorul concertului, i-a cerut lui Brahms un aranjament pentru patru mâini.Brahms a refuzat, spunând că nu îi este „practic”. Dar, de fapt, el a compus un
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]