7,756 matches
-
scară continentală. Și nu e lipsit de importanță faptul că revolta muncitorească de 1 Mai de la Chicago nu face decât să continue tradiția socialistă de pe continent, transportată cu vaporul de cealaltă parte a oceanului, deoarece, paradox al istoriei (nu este singurul), cea mai mare parte a sărbătorilor muncitorești vin din Statele Unite, inima economiei mondiale capitaliste!!! Europenii suportă greu bogăția acestui copil risipitor. Dar numai ei sunt de vină. Ei au crezut că pot rezolva problemele sociale redutabile create de optimismul nepăsător
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
retorica propagandistică, scenografia triumfalistă nu făceau decât să intensifice marasmul general. În comunism, bucuriile comunitare erau abominabile, pentru că erau impuse și mincinoase. Prin contrast, viața interioară, valorile individuale, convivialitatea micului grup de prieteni căpătau o importanță specială. Universul privat era singurul capabil să asigure supraviețuirea sufletească și intelectuală. Bucuria se cupla, așadar, mai curând cu concentrarea decât cu expansiunea, ceea ce nu corespunde cu metabolismul obișnuit al unei emoții pozitive. „Bucuria - spunea Sf. Augustin - e expansiunea sufletului (diffusio animi), în vreme ce tristețea este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
uneori chibzuința. Sternberg a inventariat șase feluri de erori stereotipale ale leadership-ului: optimismul nerealist (liderii apreciază că sunt atât de inteligenți și eficienți încât pot face absolut ceea ce voră; egocentrismul -conducătorii plini de succes încep să gândească că ei sunt singurii care contează, si nu oamenii pe care se bazează pentru a-i conduce atotcunoașterea -conducătorii consideră că știu totul și pierd din vedere limitele propriei cunoașteri invulnerabilitatea - conducătorii consideră că pot scăpa cu orice pentru că sunt prea iscusiți pentru a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de felul celui dintre leii de la circ și dresorul înarmat cu bici (McGraw-Hill, 1985). Pornind de la acest set de prezumpții, nu e de mirare că managerii teoriei X au conflicte verbale cu angajații lor. Așa cum se exprima un manager: „Sunt singurul de la birou care dorește să vadă lucrurile făcute bine și la timp. Dacă nu aș face presiuni asupra oamenilor mei în fiecare oră din zi, lucrurile ar scăpa imediat de sub control și s-ar duce naibii”. În replică, unul dintre
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Nici un agent de vârsta ta nu m-ar convinge. Și nu am nimic împotriva mexicanilor, însă știi cum stau lucrurile. Francisco: Ce vreți să spui? Johnson: E o industrie care evoluează rapid, iar tinerii - îi știi, împătimiții de computere - sunt singurii care sunt credibili. Francisco: Pot să te asigur că MDN are multe să ofere firmei tale. Îți pot arăta cifrele de la contractele noastre anterioare. Johnson: Mai degrabă, cred că avem în vedere altceva în ce privește reprezentarea firmei noastre. Însă mulțumesc pentru
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
l-au făcut una cu pământul pentru faptul că nu a sosit cu un rezultat acceptabil la timp. Cu rănile încă deschise, el a convocat-o pe Wendy și echipa ei pentru a le „pasa” durerea - nu avea să fie singurul care încasează șuturile în acea problemă. Mai târziu, Wendy a stat la birou și s-a gândit la ce s-a petrecut și ce ar fi putut să facă. Fusese redusă la tăcere de ostilitatea șefului ei. Orice spunea nu
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
șdespreț simțire, altfel spus despre cunoașterea ce o am În mine, care face să-mi pară că văd sau că merg, doar această concluzie este atât de absolut adevărată Încât nu mă pot Îndoi de ea, deoarece se raportează sufletului, singurul care are facultatea de a simți, sau mai precis de a gândi Într-un fel oricare ar fi”. Într-o scrisoare către Claude Clerselier, Descartes Îi relatează acestuia În ce constă eroarea pe care o face Gassendi atunci când interpretează cogito-ul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cu care ar trebui Început, căci știam deja că trebuie să Încep cu cele mai simple și mai ușor de cunoscut. Ținând seama de faptul că, dintre toți cei care au cercetat până acum adevărul În științe, matematicienii au fost singurii care au putut ajunge la unele demonstrații, adică unele temeiuri certe și evidente, nu mă Îndoiam că le-au găsit pe aceeași cale; deși nu speram În alt folos decât acela de a-mi obișnui spiritul să se hrănească cu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
șdespreț simțire, altfel spus despre cunoașterea ce o am În mine, care face să-mi pară că văd sau că merg, doar această concluzie este atât de absolut adevărată, Încât nu mă pot Îndoi de ea, deoarece se raportează sufletului, singurul care are facultatea de a simți, sau mai precis de a gândi Într-un fel, oricare ar fi. §10. Există noțiuni atât de clare În ele Însele, Încât le facem obscure dacă vrem să le definim după tipicul școlii, iar
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
voințe. Eroarea comisă atunci când punem sufletul să joace rolurile a diferite personaje, care de obicei sunt În conflict unele cu altele, nu vine decât din faptul că nu s-a făcut bine distincția Între funcțiile sale și cele ale corpului, singurul căruia se cuvine să-i atribuim tot ce poate fi descoperit În noi ca repugnând rațiunii; așadar, nu există aici alt conflict decât acela că mica glandă din mijlocul creierului poate fi Împinsă de o parte a sufletului, iar pe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care le implică realizarea obiectivului, cât și asigurarea fondurilor necesare, conform acestei analize cost-beneficiu pentru exploatare. Totodată, trebuie remarcat faptul că nu vom putea cuantifica la același nivel beneficiile, așa cum putem cuantifica cheltuielile necesare, respectiv costurile și în această situație singurii care vor face cea mai bună apreciere vor fi contribuabilii. 1.5. Obiectivele achizițiilor Procesul de achiziție este vital pentru companii, în special pentru cele din domeniul producției și distribuției, managementul acestor activități reclamând, de obicei, costuri mari de personal
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
întrebuințare apărea în două cazuri: atunci când un pasaj merita atenție specială sau când literelor li se atribuia o atenție deosebită. De exemplu, Deut. 6,4 conține cuvintele: dja hwhy wnyhla hwhy lar?y um? („Ascultă Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Dumnezeu”.) Masoreții au mărit intenționat literele u și d care, alăturate, reprezintă cuvântul du, „mărturie”, tocmai pentru că știau că cititorul va fi tentat să alăture prima ? și ultima literă d, care, puse una lângă alta, dau cuvântul d?, „demon”. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
consumul de fructe și legume al copiilor la școală, i-am întrebat pe furnizorii de servicii alimentare: „Ce anume face dificilă vânzarea de fructe și legume la școală?”. Aceasta este o întrebare importantă, ce evidențiază limitele pentru furnizori, ei fiind singurii care au experiența profesională necesară pentru a răspunde. Prin urmare, nu ar avea sens să adresăm această întrebare altor grupuri. CONTEXT Situații în care întrebările pot fi schimbate Uneori, este o idee bună să se schimbe sau să se elimine
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
răspunsurile și modurile de viață corecte. O altă părere ar fi aceea că există o viziune preferată de o serie de alte credințe care merită atenția. Alții au mai multe viziuni, și nu văd nici un sistem de credințe ca fiind singurul. Ei sunt de părere că o persoană poate adopta mai multe credințe în același timp. Mantra noastră constă în a avea o atitudine respectuoasă și a onora părerile diferite. Nu presupunem că vom putea să îi convingem pe oameni să
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
autohtone sau exotice, dar numai din cele pe care le cunoașteți!) * Deși mă mințea în ultimul hal și mă trăda, culmea, cu fosta lui nevastă, extraterestrul numărul șase a avut un aport incontestabil în pregătirea mea teoretică de gospodină; e singurul care mi-a vorbit despre urzici umplute, ca să dau numai un exemplu; și, dacă tot vorbim despre deserturi, aș vrea să amintesc una dintre poveștile lui exotice; într-o seară mi-a spus cum se face doșchita de cocobârle; părea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să ling toate rănile acestei lumi”. În scrisoarea anterioară către același Eliade (551, 25 decembrie 1935), Cioran situează nevoia de adevăr (un adevăr al faptei, al construcției în istorie) sub semnul demonicului și al spaimei de eroare: „Poate că sunt singurul dintre prietenii tăi care să înțeleagă accesele tale de furie, dorința de suprimare a continuității vieții, pasiunea unei rupturi. Mi-e frică uneori ca toată tortura să șnuț fie o tentație satanică, o demonie subterană; înțeleg prea bine îngerii și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
zis, cadrul parfumat și frivol oferă pentru un sceptic soluția exhibării de sine, a contemplării în decadență. Parisul nu doar consacră, ci și vindecă, chiar dacă într-un fel care însemnă împingerea bolii până la limitele neputinței. Un motiv în plus, poate singurul cu miez, ca Cioran să iubească, în secret, Parisul. Fapt confirmat de o scrisoare din 1973, chiar dacă tonul e, de data aceasta, altul: „Dacă aș fi rămas acolo și condițiile istorice ar fi fost altele, poate-aș fi făcut un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
măcar șansa ocolirii frivolităților de tot felul. Aceeași seninătate o descoperă la Wolf Aichelburg. Îi scrie în 1970: „Nu preget să mă minunez cum ai reușit să-ți păstrezi seninătatea după toate încercările prin care ai trecut. Și nu ești singurul. Mă gândesc, între alții, la Noica. La fel ca dumneata, e plin de speranță și de încredere” (25 februarie 1970 Ă 485). Explicația pe care Cioran o găsește e de aceeași natură. „Cred că ghicesc de unde vine această vitalitate. Fără
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ar merita o analiză detaliată. În ce-l privește pe Nietzsche, el apare de câteva ori, în opoziție cu Schopenhauer, pe tonul cu care e prezentat aici Danton. Citim într-un loc: „Schopenhauer e singurul filozof german care are umor, singurul care mă face să râd. Exploziile lui de mânie, indignările lui. Asemănarea lui cu Swift. / Ar fi putut fi englez. Nietzsche, niciodată” (III, 370). Sau, altundeva: „Față de Nietzsche, Schopenhauer are avantajul umorului, de care poetul lui Zarathustra este complet lipsit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că nu există fericire adevărată decât în renunțare. Să nu mai ai nevoie de această lume” (I, 106). Doar că renunțarea e primul pas spre acceptarea morții. Iar renunțarea înseamnă asceza. Cioran vorbește de ea ca despre un tărâm inaccesibil, singurul care l-ar putea salva. Nu are puterea, însă, de a merge până acolo: „Nu devii invulnerabil decât prin asceză, adică renunțând la tot. Doar atunci lumea nu mai poate nimic contra ta” (I, 60). Când civilizația înseamnă tocmai convenție
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
despre Aristotel sau despre vreun alt filozof. Dacă ar fi produs o operă sau dacă s-ar fi «realizat», n-am mai sta să vorbim despre el de peste un ceas. Avantajul de a avea o viață e un avantaj rar. Singurul pe care-l au compatrioții noștri. Dar în cele din urmă contează” (III, 239). Un alt conațional, numit simplu X, e un „amestec de secătură și nebun”, care s-a înconjurat cu un „dispreț general”: „Amestec, cu siguranță, de sânge
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
însuși, decât o mască. Așa se face că lui Cioran eșecul i se pare finalmente o împlinire. Cel puțin, el caută o astfel de împlinire, pe care alții ar fi reușit-o. Iată-l vorbind de Mihai Șora: „M.S. Ă singurul înțelept din generația mea. Înțelepciunea o are desigur din naștere, dar și evenimentele au contribuit în bună măsură. Dacă rămânea la Paris, ar fi scris cărți, ar fi făcut o carieră universitară, pe scurt, ar fi avut o existență oarecare
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de zi cu zi a administrației românești? Trebuie spus încă de la început că încercarea de a reforma administrația publică a dus la constituirea în cadrul MIRA, în 2001, a unui organism specializat: Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP). Nu este singurul; alături de UCRAP, există alte două organisme cu un rol în reformarea administrației publice din România: Consiliul Superior pentru Reforma Administrației Publice, Coordonarea Politicilor Publice și Ajustare Structurală și Consiliul Guvernamental pentru monitorizarea reformei administrației publice, cu o activitate nu încă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
frumos care apărea deseori în oraș într-o ținută elegantă alături de alți ofițeri din garnizoana orașului sau elevi ai școlii de aviație. Locuise cu familia într-o casă spațioasă de pe strada Elena Doamna care avea și un teren de tenis, singurul de alfel din oraș în perioada de dinainte de război. Fusese șef de promoție la școala militară, era un bun matematician și cunoștea greaca, franceza și germana. Fost ofițer în armata regală, rămas fără slujbă și apoi deposedat de casă, a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Mama mea a blestemat-o să nu aibă parte de copii, pentru că ia o mamă de la copiii ei, care vor rămâne singuri pe lume. A fost în cele din urmă eliberată doar pentru că avea trei copii în întreținere și era singurul lor susținător. Probabil dacă o duceau și pe ea în lagăr, trebuia să ne ia statul la orfelinat și ar fi avut o cheltuială în plus. De fapt și Sanda Stolojan spune în memoriile ei că nu a fost deținută
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]